In urma cu cateva zile, am urmarit - pe un post public de televiziune de la noi - o stire prin care eram sfatuiti sa nu mai consumam paprika (adica boia de ardei iute sau dulce), piper, alune, unt de arahide, chiar si nuci, pentru ca "ele contin o substanta toxica (anflatoxina)".
Stirea era insotita si de un sondaj, oamenii fiind in asa fel interogati, incat aproape iti era jena ca si tu faci parte din marea masa a ignorantilor care mai folosesc condimente ca piper, paprika si in ziua de azi. Ce sa mai vorbim de pasiunea pentru untul de arahide sau pentru alune. Doamnelor, ar fi cazul sa renuntam si la nuci, folosite atat de mult la noi in tara pentru prepararea diferitelor prajituri?
Sa aflam totusi adevarul care se ascunde in spatele unor astfel de afirmatii, insuficient prelucrate si prezentate doar pentru tenta de senzational, nu pentru corecta informare a oamenilor.
In primul rand am cautat date despre substanta toxica pomenita ("anflatoxina") si am constatat cu uimire ca in afara de cele cateva stiri de pe siteurile romanesti, substanta nu apare! Oare sa fim doar noi cei alarmati, si ceilalti sa nu cunoasca inca nimic? Greu de crezut!
De fapt substanta se numeste aflatoxina si apare in foarte multe prezentari pe siteurile medicale si pe cele cu informatii despre produsele alimentare. Ba mai mult, am citit despre aflatoxina si intr-o stire despre armele biologice! (Aflatoxina era prezentata alaturi de antrax, de toxina botulinica sau de gazul sarin - ce-i drept este, conform studiilor, cea mai putin toxica dintre toate).
Avem oare o bomba cu ceas in camara, printre borcanele cu dulceata si pungile cu paste fainoase? Mai ca-mi venea sa arunc pliculetele cu boia, cu piper, imi luasem gandul de la alune!
Aflatoxina este o substanta toxica produsa de anumite tipuri de mucegaiuri. Prima data aflatoxina a fost identificata in 1961 la Aspergillus flavus, mucegai de la care i s-a dat si denumirea (A.flavus - aflatoxina).
Tipurile de mucegaiuri Aspergillus se dezvolta in gramezile de balegar, in fan, in cereale, in plantele aflate in descompunere.
Conditiile de stocare ale cerealelor si plantelor pentru alimentatie influenteaza dezvoltarea acestor mucegaiuri, care cresc foarte bine in medii cu umiditate si temperatura ridicate, in lipsa ventilatiei.
Aflatoxina a fost detectata ocazional in lapte, branzeturi, cereale, alune, nuci, migdale, smochine, condimente, seminte de bumbac, alte tipuri de alimente si furaje. Laptele, ouale si carnea pot contine aflatoxina pentru ca animalele si pasarile au consumat furaje contaminate.
Conform cercetatorilor americani, cel mai inalt risc de contaminare cu aflatoxina il au cerealele, alunele si semintele de bumbac. Si frunzele de tutun stocate si prelucrate necorespunzator ar putea contine aflatoxina, sporind in acest fel gradul de toxicitate pentru fumatori, si asa expusi multiplelor riscuri ale viciului lor.
Imbolnaviri acute la oameni (aflatoxicoze) au fost raportate in tari ca Taiwan, India, Kenya. Simptomele sunt : dureri abdominale, voma, edem pulmonar, convulsii, coma si uneori chiar moartea prin edem cerebral.
Apar leziuni la nivelul ficatului, rinichilor si inmii.
Expunerile prelungite chiar la doze mici de aflatoxina pot favoriza aparitia cancerelor. Unele studii apreciaza ca potentialul cancarigen al aflatoxinei este foarte mare.
Important de retinut este faptul ca aceasta toxina apare in alimentele depozitate necorespunzator, in care se dezvolta mucegaiuri de tipul Aspergillus.
Paprika, piperul, diferite condimente, alunele, nucile, alte alimente sau furaje pentru pasari si animale pot contine aflatoxina numai in situatii particulare, atunci cand sunt transportate, stocate si prelucrate necorespunzator.
Prezenta aflatoxinei in alimente sau furaje se poate determina in laborator, cu teste speciale care ar trebui aplicate in fiecare tara la nivelul centrelor pentru testarea produselor alimentare. Testarea trebuie realizata pentru productia interna dar si pentru importuri (alimentele, condimentele care se livreaza vrac ar putea pe perioada transportului sa dezvolte colonii de Aspergillus care produc aflatoxina).
In concluzie : Nu condimentele sunt de vina, alunele sau alte delicatese cu care ne-am obisnuit. Totul e sa le consumam in cantatati rezonabile, fara abuzuri.
Dar mai ales sa avem multa grija in momentul in care ne aprovizionam, sa ne asiguram pe cat posibil ca am cumparat un produs de calitate, transportat, fabricat in conditii sigure, igienice. Orice miros suspect, de mucegai, de ranced, orice aspect modificat al produsului trebuie sa ne puna pe ganduri si chiar sa semnalam acest fapt protectiei consumatorilor. Putem contribui astfel la depistarea si stoparea unor abuzuri in industria alimentara.
P.S. Referitor la stirea care a declansat aceasta cercetare amanuntita, iata si alte informatii in plus, care nu au incaput in stirea cu pricina la tv, dar au fost furnizate de catre ROMPRES: "In Ungaria, interzicerea consumului de boia de ardei (paprika) provenita din America de Sud se refera doar la pliculetele de boia care expira inainte de 15 aprilie 2005", a anuntat ministrul ungar al sanatatii, Jenoe Racz.
Aspergillus fumigatus este o ciupercă. Este una din cele mai comune specii de Aspergillus care cauzează boli la oamenii cu un sistem imunitar slăbit.
Se
poate găsi aproape oriunde în mediul înconjurător, şi în special în
materiile organice în descompunere. Are un genom stabil, fără cicluri
sexuale cunoscute, se reproduce prin formarea porilor care sunt
eliberate în mediul înconjurător.
Este
capabil să se dezvolte la temperatura corpului uman, şi sporii sunt
inhalaţi de aproape toată populaţia. Dar, sunt şi eliminaţi rapid de
către sistemul imunitar.
Simptomele:
sunt foarte generali şi tipici. Simptomele pot include: febră,
slăbiciune generală, dureri de piept, pierderi de greutate, sânge în
urină, linii roşii subţiri sau vase de sânge sparte sub unghii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sper sa putem comenta impreuna