Evolutii ale pietei investitiilor in primele 4 luni din 2013

Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România a emis recent raportul cu privire la activitatea pieţei investiţiilor în luna aprilie 2013, în care analizează cum au evoluat numărul de investitori, activele administrate şi randamentele obţinute de fondurile de investiţii şiportofoliile private ce activează în România în cea de-a patra lună a acestui an. Iată concluziile:

Active administrate:

Activele totale administrate de fondurile de investiţii deschise şi închise au crescut în primele patru luni ale anului 2013 cu 10,31%, atingând 11,69 miliarde RON la sfârşitul lunii aprilie. Cea mai mare creştere a fost înregistrată pe segmentul portofoliilor private, unde activele au crescut în  primele patru luni ale anului cu 27.3% (de la 112.8 milioane RON, la 143,6 milioane RON). Pe locul secund în ceea ce priveşte creşterea activelor se situeazăfondurile deschise de investiţii, unde creşterea din aceste prime patru luni a fost de 10,16%% (de la 10,07 miliarde RON la 11,09 miliarde RON).

Număr de investitori

În decursul primelor patru luni ale anului 2013, numărul de investitori în fondurile de investiţii a crescut cu 1,6%, de la 333 138 investitori la sfârşitul anului 2012, la 338 721 investitori la sfârşitul lunii aprilie . Astfel, 5583  de investitori noi au ales să îşi plaseze banii în fonduri de investiţii la început de an.

Randamente

Topul randamentelor obţinute în primele 4 luni ale acestui an variază cîntre valorile de +20,37% şi -27,03%. Iată cele mai profitabile 25 de fonduri, în primele patru luni ale acestui an:

Sursa Despreinvestitii

Cazul Sima: investiţia prin brokeri neautorizaţi este ca şi cum ai arunca bani într-un canal

Piaţa de capital iese cu imaginea puternic şifonată din acest scandal, chiar dacă nici CNVM, nici Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi nici brokerii locali nu au o responsabilitate directă în cazul Sima. 

Cazul brokerului fugar Cristian Sima aduce în prim- plan o problemă importan­tă legată de investiţiile pe pieţele de capital interna­ţio­nale, în contextul în care în ultimii ani au apărut zeci de firme care se promovează ca brokeri şi spun că oferă servicii de tranzacţionare pe pieţele externe.

Sima a fugit din ţară după ce ar fi pierdut circa 3,5 milioane de euro, banii a circa 60 de clienţi ai WBS Holdings, o firmă de brokeraj specializată în tranzacţii pe pieţele internaţionale care este înregistrată în Insulele Virgine Britanice şi nu este autorizată sau supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Acum, clienţii lui Sima, printre care se numără nume sonore precum fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu şi creatoarea de modă Irina Schrotter, aşteaptă ca Sima să vină înapoi şi să le dea banii. Din cauză că WBS Holding nu este înregistrată în România, ei au puţine pârghii pentru a-şi recupera banii.

"Cred că CNVM ar fi trebuit să-l supravegheze dinainte pe Sima, având în vedere declaraţiile lui extravagante. Trebuie verificat dacă WBS Holding

este autorizată de către autorităţile din Marea Britanie şi pentru ce tipuri de tranzacţii are autorizaţie. CNVM-ul ar trebui să ia legătura cu cei din Marea Britanie, să facă o investigaţie şi să afle ce statut are această companie WBS Holding", spune avocatul Cristian Duţescu.

Sima a câştigat clienţi din sferele înalte ale societăţii, folosindu-se de ima­ginea câştigată la TV, de prieteniile şi recomandările de care s-a bucurat în această zonă.

El a declarat că pentru aceşti clienţi nu a contat faptul că WBS Holding nu este înregistrată la CNVM. "Toată lumea ştia şi toată lumea era încântată de avantajele fiscale", a declarat Sima într-un interviu acordat jurnalistului Radu Soviani şi difuzat ieri de Realitatea TV.

"Foarte mulţi nu depun plângere pentru că au mai multe şanse să-şi recupereze banii dacă mă întorc decât dacă depun plângeri în British Virgin Is­lands. Oricum, contractele sunt făcute de avocaţi londonezi şi mă acoperă 100%", a declarat Sima.

Şi avocaţii susţin că în astfel de cazuri investitorii sunt foarte expuşi. "Problema e Forex, unde nu există niciun fel de protecţie, aceste tranzacţii nu sunt supuse controlului CNVM şi nu poţi să urmăreşti brokerul", spune avocatul Gheorghe Piperea.

Chiar dacă nici CNVM, nici Bursa de Valori Bucureşti şi nici brokerii locali nu au o responsabilitate directă în cazul Sima, toată piaţa de capital locală iese cu imaginea puternic şifonată.

Casele executate silit – chilipiruri false? Castiguri tentante, riscuri prea mari

Imobilele executate silit par plasamente atractive, pentru ca au preturi mult sub media pietei, astfel incat ofera castiguri foarte mari la revanzare. Ele ascund insa unele riscuri care ii tin departe pe investitori.

Bancile si executorii judecatoresti scot locuinte executate silit la preturi tot mai atractive, unele chiar incredibil de mici.   

Astfel, o garsoniera in Lupeni de 25 de metri patrati costa 3.400 de euro, iar o garsoniera de 22 de metri patrati in Buzau – 5.000 de euro. Un apartament cu doua camere de 48 metri patrati, in Buftea, este scos la licitatie pentru suma de 26.000 de euro.   

De asemenea, case din jurul Capitalei, care se vindeau inainte de criza la preturi astronomice, sunt evaluate acum la licitatiile de la executari silite pornind de la 25.000 de euro.   

La asa preturi, oricine s-ar gandi ca ar fi avantajos sa cumpere, pentru a revinde apoi la sume mult mai mari. In realitate, aceste investitii nu sunt insa atat de atractive ca la prima vedere.

"Cu siguranta, e un moment bun sa cumperi pentru investitii. In cazul imobilelor executate silit, exista si oferte la sub jumatate din pretul pietei, ceea ce ar duce la randamente de 30-40% in unul sau doi ani", a declarat Ion Catutoiu, directorul general al agentiei imobiliare Real Time.   

"Dar apare o problema: daca imobilul e locuit, trebuie sa il eliberezi si atunci multi se feresc de o asemenea investitie. E o latura sensibila. Agentia noastra nu face deloc tranzactii cu imobile executate".   

O parere similara are analistul imobiliar Ion Radu Zilisteanu. Pentru a calcula un eventual castig, acesta propune un calcul simplu. O casa executata silit poate fi achizitionata cu 25.000 de euro si are un pret de piata de 40.000 de euro. Cel care a cumparat-o poate revinde, sau chiar poate astepta o crestere a pietei, in jur de 5% pe an, in urmatoarea perioada, crestere ce ar ridica profitul, pe termen lung.

Dar Zilisteanu atrage atentia asupra unui aspect: "In 90% din cazuri, cel executat silit deschide proces si il cheama parte pe cumparator". Astfel, intervine o nedorita bataie de cap.   

In plus, cele mai ieftine locuinte se afla in orase cu viitor incert. "3.400 de euro o garsoniera suna tentant. Totusi, la Lupeni, zona monoindustriala, aceasta nu poate fi considerata o investitie sigura", spune Zilisteanu.   

Fostul presedinte al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare, Liviu Ureche considera aceste locuinte drept "active toxice" ale bancilor. "La o valoare atat de mica, te gandesti automat ca poate exista un viciu ascuns, o problema din punct de vedere tehnic. Nu as cumpara, pentru ca nu stiu ce povara duc in spate", a declarat acesta.   

"Stim foarte bine ca nu exista piata imobiliara fara creditare. Practic, ar insemna ca bancile sa vanda si tot ele sa finanteze. Foarte rar se incheie tranzactii cu imobile de acest gen", a adaugat Ureche. Sursa Dailybusiness

Unele Companii pot depasi PIB-ul unor tari importante.

Apple, Microsoft, IBM reprezintă nu numai companii ale căror produse le folosim în fiecare zi, ci şi entităţi dip top5 al celor mai mari companii din lume. Giganţii ce activează în sectorul IT se alătură unor coloşi petrolieri, PetroChina, şi Exxon Mobil pentru a forma clasamentul companiilor a căror putere financiară o echivalează pe cea a unor state dezvoltate.

Apple este cea mai mare companie din lume. Cu o capitalizare bursieră de 590 miliarde de dolari americani, Apple s-a impus atât pe piaţa dispozitivelor mobile, unde a afioşat vânzări record, trimestru după trimestru, cât şi pe piaţa de capital, unde a înregistrat una dintre cele mai admirabile evoluţii. Preţul acţiunilor Apple a crescut în ultimii 2 ani (aprilie 2010 – aprilie 2012) cu 165%, de la 238 de dolari la 633 de dolari pentru o acţiune. Consecutiv, şivaloarea de piaţă a companiei a crescut cu 175% în aceeaşi perioadă, de la o capitalizare de 216 miliarde de dolari, până la 590 de miliarde de dolari, la data de 5 aprilie 2012. Interesant este faptul că valoarea de piaţă a Apple a marcat o creştere de  57& doar în primul trimestru al acestui an. La începutul anului, capitalizarea companiei Apple era de 376 de miliarde de dolari. În doar câteva luni, până în aprilie, compania a reuşit performanţa de a-şi urca vertiginos valoarea de piaţă, după cum se vede în graficul de mai jos:

Iar dacă în segmentul capitalizării bursiere, până nu demult, competiţia era mai acerbă între cele 5 companii din top, pe segmentul preţului acţiunilor acestor companii, lucrurile sunt ceva mai liniştite, cu delimitări foarte clare, şi cu o evoluţie relativ liniară, cu excepţia Apple, după cum se poate vedea în graficul de mai jos:

Valorile de piaţă ale IBM, PetroChina şi Microsoft sunt mai mari de cât Produsul Intern Brut, calculat de FMI al unor ţări precum Singapore (222 miliarde Dolari), Cehia (192 miliarde dolari), România (185 miliarde de dolari), Ungaria (130 miliarde de dolari) , în timp ce valoarea de piaţă a Exxon Mobil depăşeşste PIB-ul Austriei (377 miliarde de dolari), Danemarcei (309 miliarde de dolari) sau Emiratelor Arabe Unite (302 miliarde de dolari) iar capitalizarea Apple întrece PIB-ul Elveţiei (527 miliarde de dolari), Belgiei (467 miliarde de dolari), Suediei (458 miliarde de dolari) sau Poloniei (469 miliarde de dolari). Dacă Apple îşi menţine ritmul de creştere din primul trimestru, peste câtva luni, aceasta ar putea depăşi în capitalizare PIB-ul unor ţări din top 20 mondial, cum ar fi Olanda (780 miliarde de dolari)  sau Turcia (735 miliarde de dolari).

Sursa despreinvestitii

Consorţiul BRD-Citi-Société Générale-Intercapital va intermedia listarea „perlei coroanei“ Hidroelectrica

Consorţiul condus de BRD - a doua bancă de pe piaţa locală şi din care mai fac parte americanii de la Citigroup, francezii de la Société Générale şi Intercapital Invest, una dintre cele mai mari firme de brokeraj de retail de pe piaţa locală - va intermedia vânzarea pe bursă a 10% din acţiunile Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie din portofoliul statului.

Hidroelectrica era anul trecut a doua companie locală ca valoare după Petrom, cu o valoare estimată la 3,49 miliarde de euro, conform anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România, realizat de ZF în parteneriat cu firma de investiţii Capital Partners. Pornind de la această evaluare, oferta publică iniţială (IPO) a companiei s-ar ridica la circa 350 de milioane de euro.

Oferta Hidroelectrica este prima tranzacţie de acest fel a unei companii de stat în urma căreia banii vor intra în companie şi nu la bugetul de stat. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, iar banii obţinuţi în urma ofertei vor fi utilizaţi pentru investiţii în noi capacităţi de producţie.

Prin listarea Hidroelectrica se urmăreşte şi transparentizarea activităţii celei mai mari companii de stat, care a fost în ultimii zece ani în centrul unor mari scandaluri care au avut ca subiect contractele directe încheiate de companie cu traderi de energie, celebrii băieţi deştepţi. Aceste contracte, prin care Hidroelectrica a livrat ani de zile unor firme private energie electrică sub preţul pieţei, pe care acestea au revândut-o mai departe cu profituri uriaşe, au făcut ca Hidroelectrica să înregistreze marje de profit de 2-3%, mult mai mici decât ale unor companii similare din Rusia sau Brazilia.

Asta a stârnit nemulţumirea Fondului Proprietatea, cel mai mare acţionar minoritar al Hidroelectrica, cu 20% din acţiuni, şi a adus compania în atenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a cerut listarea unui pachet minoritar de acţiuni, aducerea la conducerea companiei a unor manageri din sectorul privat şi renegocierea tuturor contractelor cu "băieţii deştepţi".

Listarea Hidroelectrica este una dintre cele mai aşteptate tranzacţii de pe bursă, la fel ca listarea producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş, de care se va ocupa un consorţiu format din BCR, Erste, Goldman Sachs, Raiffeisen Capital&Investment şi Intercapital Invest (în calitate de subcon­tractor). BCR, Erste şi Goldman Sachs au fost în cursă şi la Hidroelectrica, alături de Unicredit CA IB Securities şi BT Securities, dar au pierdut mandatul în faţa BRD şi Citi.

Consorţiul câştigător a obţinut 97 de puncte la oferta tehnică, faţă de 96 în cazul contracandidaţilor. Diferenţa mai mare a fost la comisioane: consorţiul BRD-Citi a cerut un comision de 0,88% din valoarea ofertei, faţă de 1,39% cât a cerut consorţiul Unicredit-BCR-Goldman Sachs.

Astfel, dacă vor reuşi să plaseze 10% din Hidroelectrica pentru 350 mil. euro, intermediarii ar putea încasa 3,08 mil. euro, bani din care va trebui să-i plătească şi pe consultanţii juridici ai consorţiului, casa de avocatură Muşat & Asociaţii.

În cazul ofertei de vânzare a 15% din Romgaz, comisionul pe care-l vor încasa inter­mediarii este de circa 4,6 mil. euro, adică 1,16% din valoarea ofertei, estimată la circa 400 mil. euro.

BRD şi Citi au redus mult comisionul pentru că au vrut să fie sigure că nu vor mai pierde şi acest mandat după ce au pierdut oferta Romgaz, iar anul trecut la selecţia intermediarului pentru oferta Petrom nu au reuşit să ajungă la timp cu oferta la Ministerul Economiei şi au fost descalificaţi. Oferta Hidro­electrica nu este deloc simplă. Inter­me­diarii va trebui să convingă investitori institu­ţionali străini să vină cu sute de milioane de euro, să ofere un preţ care să-i convină statului, şi să ignore faptul că anul trecut compania a raportat un profit net de doar 3,7 mil. euro la afaceri de peste 700 mil. euro.

Selecţia intermediarului ofertei Hidro­electrica a fost realizată de o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, OPSPI, dar şi ai companiei. Consultantul companiei în acest proces este casa de avocatură ZRP (Zamfirescu Racoţi Predoiu), la care a fost partener şi actualul ministru al justiţiei Cătălin Predoiu.

Aceeaşi casă de avocatură a asistat în ultimii zece ani producătorul de aluminiu Alro Slatina, controlat de ruşi, care este din 2003 cel mai mare client al Hidroelectrica.

Oferta Hidroelectrica este programată să aibă loc în ultimul trimestru al acestui an. Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei. Hidro­elec­trica va emite un pachet de 12,49% din ac­ţiuni, din care 2,49% pot fi subscrise de Fon­dul Proprietatea, iar restul de 10% vor fi vândute la bursă.

Sursa ZF

Surpriza anului: Bursa de la Bucureşti, pe locul patru la creşteri în lume

Când nimeni nu se aştepta ca bursa autohtonă să aibă creşteri de 10% pe lună, piaţa de capital a renăscut. Investitorii ne consideră dintr-odată o piaţă subevaluată şi fără prea mari riscuri. 

Anul 2012 s-a dovedit până acum a fi excepţional pentru investiţii, portofoliile de acţiuni ale investitorilor marcând creşteri în decurs de două luni de 21%, cât aduce de regulă bursa de la Bucureşti într-un an bun.

"Majoritatea surselor de bani au fost direcţionate spre acţiunile foarte lichide din cadrul indicelui BET, lucru care arată că au fost investitori străini şi investitori de calibru de pe plan intern care au prins curaj. Motivaţia de cumpărare a fost în primul rând că percepţia asupra riscului s-a temperat şi din punct de vedere fundamental foarte multe acţiuni erau mult subevaluate la începutul anului. Şi în momentul de faţă nivelul multiplului de profit la nivelul bursei cu profiturile estimate pe 2012 este de 8,7 faţă de 10-11 în cazul altor burse din regiune, iar dintr-o abordare regională piaţa autohtonă pare mai atractivă", spune Mihai Alexa, analist la firma de intermediere Broker Cluj.

Aceasta poate să fie de bun augur şi pentru economie în 2012 având în vedere că de fiecare dată când bursa a crescut a urmat o evoluţie bună a economiei.

Într-un top al creşterilor la nivel mondial, bursa românească s-a plasat în acest an pe locul patru dintr-un total de 78 de burse internaţionale, potrivit firmei de brokeraj britanice Bespoke Invest.

Aprecieri mai mari nu au avut loc anul acesta decât pe bursele din Venezuela (37%), Vietnam (26,3%) şi pe cea din Rusia, care a urcat cu 21,7% în acelaşi interval.

Titlurile Fondul Proprietatea, BRD, Petrom şi SIF-urile au fost principalele ţinte ale investitorilor, în special fonduri de investiţii, care au plasat circa 1,65 mld. lei (380 mil. euro) în aceste acţiuni în decurs de două luni, multe dintre tranzacţii fiind realizate prin schimburi de pachete negociate (n.red. - deal). Analiştii vorbesc despre o "recoltă" sub stanţială de dividende pe bursa autohtonă care a convins investitorii, în special străini, să redirecţioneze fluxuri importante de capital către bursa de la Bucureşti.

Ofertele statului, care şi-a propus să listeze la bursă în următorii ani companii cu o valoare de circa 10 miliarde de euro, au reprezentat un alt catalizator pentru piaţa românească şi au atras atenţia investitorilor instituţionali, spun brokerii.

Bursa românească a adus în acest debut de an randamente mult mai ridicate şi decât bursa poloneză, considerată una dintre cele mai atractive din regiune, care a recompensat investitorii cu un câştig de doar 5,7%.

Bursa austriacă, deşi ocupă de asemenea un loc fruntaş în topul creşterilor la nivel mondial, a cunoscut un avans la jumătate faţă de piaţa autohtonă, de 10,8%, în timp ce burse precum cea din Bulgaria şi Ucraina au înregistrat scăderi.

Sursa ZF

Tabloul complet al rezultatelor companiilor de pe Bursă după primele nouă luni: afacerile au crescut cu 25%, profiturile totale s-au majorat cu 140%

Cifra de afaceri cumulată a celor mai importante 100 de companii care şi-au publicat până vineri rezultatele financiare pe trimestrul al treilea a crescut în primele nouă luni cu 25,5%, la 41 mld. lei (9,7 mld. euro). Profiturile nete însumate s-au ridicat la 3,28 mld. lei (776 mil. euro), de la circa 1,35 mld. lei în perioada similară a lui 2010.


În trimestrul al treilea ritmul de creştere a afacerilor a scăzut la 24%, de la 11,6 mld. lei la 14,4 mld. lei, companiile dând primele semne că sunt afectate de încetinirea economică internaţională, determinată de criza datoriilor suverane din Europa.

Profiturile din trimestrul al treilea au însumat 583 mil. lei, faţă de 2,7 mld. lei în primul semestru, în condiţiile în care deprecierea leului faţă de euro şi dolar a început din nou să erodeze câştigurile companiilor. Companiile cu datorii mari în valută au suferit din nou pierderi semnificative din diferenţele de curs.

Tendinţa de încetinire din trimestrul al treilea este şi mai vizibilă dacă se elimină rezultatele raportate de Petrom (SNP) şi Rompetrol Rafinare (RRC), cele mai mari companii de pe bursă după cifra de afaceri. Acestea au făcut notă dis­cor­dantă faţă de tendinţa generală, înregistrând o accelerare a creşterii afacerilor datorită creşterii preţului ţiţeiului pe pie­ţele inter­naţionale, care a determinat şi scumpirea carbu­ran­ţilor pe piaţa locală.
Fără Petrom şi Rompetrol Rafinare, afacerile au crescut în trimestrul al treilea cu 14,5%, la 5,6 mld. lei, faţă de un ritm de creştere de 25% în primul semestru. Astfel, la nouă luni ritmul de creştere a fost de 21%.
La nivel sectorial se observă că firmele din sectorul petro­lier, inclusiv cele care oferă servicii petroliere sau produc utila­je de foraj, au continuat să crească susţinut. Creş­teri semni­ficative s-au mai înregistrat în agricultură şi industria alimen­tară sau în turism, sector care a fost ajutat şi de vremea bună din extra sezon. Şi companiile din construcţii au avut, în gene­ral, evoluţii pozitive.
În schimb, producătorii din industrie care se bazează mai mult pe exporturi au înregistrat creşteri mai mici, cum este cazul Azomureş sau Compa. Printre cele mai slabe evoluţii în tri­mestrul al treilea le-au avut companiile far­maceutice.
Campioana creşterilor la nouă luni, dar şi în trimestrul al treilea este Comcereal Tulcea (CTUL), companie care şi-a majorat afacerile de patru ori. La polul opus e Amonil (AMO) cu o scădere de peste 10 ori a vânzărilor. ziarul financiar

Cum se poate profita de trendurile negative de pe burse?

Pieţele bursiere au înregistrat scăderi importante de la începutul acestui an, atât în România, cât şi în regiunile apropiate, dar şi în ţările vestice şi Statele Unite ale Americii. Numai în România, principalii indici bursieri BET, BET-C şi BET-FI au scăzut de la începutul anului cu 19,5%, respectiv 25% şi 17%.

Iar scăderile par să continue, chiar şi astăzi piaţa românească fiind în scădere. Totuşi, există şi căi de a câştiga din scăderile burselor. Cea mai la îndemână este asumarea de poziţii short. O astfel de poziţie implică din partea celui care şi-o asumă preconizarea că valoarea activului ce stă la baza tranzacţiei (un emitent, un indice) va scădea. Există mai multe tipuri de tranzacţii short ce pot fi întreprinse: tranzacţii cu CFD (Contracte Financiare pentru Diferenţă), contracte futures, etc Mecanismul este similar. Iată cum se întâmplă în cazul unui CFD, printr-un exemplu practic. Investitorul deschide în piaţă o poziţie short, de vânzare la preţul de 100 de lei. Fiind o poziţie deschisă în piaţă, se găseşte o contraparte care să deschidă o poziţie long, de cumpărare, la acelaşi preţ, pe acelaşi activ. Investitorul mizează că preţul va scădea, până la un preţ de 70, de exemplu, la momentul respectiv, el putând să deschidă o poziţie de cumpărare la preţul 70, lichidându-şi poziţia de vânzare la preţul 100, şi realizând un profit de 30. Ce este interesant la CFD-uri este faptul că ele permit realizarea de tranzacţii în marjă, adică un investitor poate realiza tranzacţii cu un activ fără a-l deţine propriu-zis, ci doar plătind o fracţiune din preţul acestuia (în cazul nostru, să spunem 20 lei). Astfel, el beneficiază de un efect de levier, profitul pe care îl poate realiza fiind înmulţit cu levierul (100 : 20 = 5 ), respectiv 30*5 = 150 lei. Cum se poate profita de trendurile negative de pe burse? Prin realizarea de astfel de tranzacţii prin intermediul unui broker, însă în acest caz, investitorul trebuie să deţină cunoştinţe financiare avansate şi să aloce mult timp pentru studierea permanentă a pieţelor, pentru a putea da ordinele. O metodă mai uşoară este investiţia într-un fond de investiţii cu strategie short, care face doar astfel de tranzacţii despre investitii

Tensiune în piaţa de capital: sunt cele mai lovite acţiuni de pe bursă bune de cumpărat?

Vânzările în masă ale investitorilor din ultimele luni pe fondul turbulenţelor externe, care nu au mai ţinut cont de fundamentele companiilor, au lăsat în urmă cotaţii mult mai reduse comparativ cu începutul acestui an, deşi multe dintre acestea au continuat să înregistreze profit în primele şase luni, iar unele au performat chiar mai bine decât anul trecut. De exemplu, titlurile constructorului de conducte magistrale Condmag Braşov (COMI), se tranzacţionează în prezent la un preţ cu 56% sub nivelul de la finele anului trecut, iar cotaţia titlurilor firmei de construcţii Concefa Sibiu (COFI) şi cele ale firmei de intermediere Broker Cluj (BRK) s-a înjumătăţit în acelaşi interval. Cele trei titluri au fost în ultima perioadă ţinta predilectă a insiderilor care au acumulat aproa­pe zilnic acţiuni de pe piaţă, fapt perceput de analişti ca un semnal pozitiv. Corecţii severe au înregistrat anul acesta şi acţiuni solide de pe bursă, precum Erste Bank (-45%), în timp ce titlurile Transgaz Mediaş (TGN) şi Fondul Proprietatea (FP) au pierdut fiecare circa 31% din valoare. Tototdată, acţiunile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi cele ale Antibiotice Iaşi (ATB) se numără printre acţiunile care au scăzut cel mai mult anul acesta, pierzând fiecare un sfert din valoare, deşi au raportat rezultate în creştere pe primele şase luni ale anului. Profitul Bursei s-a majorat de trei ori, la 12,5 mil. lei, iar câştigul net al Antibiotice a urcat cu 34%, la 23,1 mil. lei. "Unele acţiuni de la bursă au fost prea penalizate de către investitori şi mă gândesc că pe o revenire a pieţei acestea ar trebui să revină şi ele, dar mai accelerat decât piaţa. În condiţiile în care mediul bursier va fi ceva mai prietenos şi se va găsi o rezolvare la problemele externe legate de deficite, cred că atenţia investitorilor se va orienta în principal către companii mai mari şi aş miza pe Fondul Proprietatea, Transgaz Mediaş chiar şi Antibiotice Iaşi şi poate în subsidiar Condmag, Concefa sau Dafora", spune Mihai Alexa, analist la Broker Cluj. El mai spune că deşi acţiunile Erste Bank nu au expunere pe Grecia, investitorii tind să perceapă acţiunile bancare la pachet, astfel că acestea ar putea avea de suferit dacă corecţiile din acest sector vor continua. Alexa se aşteaptă ca acţiunile Condmag şi Concefa să revină pe un trend ascendent, mai ales dacă vor fi susţinute şi de o îmbunătăţire la nivelul rezultatelor. "Pentru că investitorii preferă mai mult acţiunile lichide m-aş uita la acestea. Cred că există o zonă de oportunitate în primul rând pe Transgaz, Fondul Proprietatea. Pe sectorul farma Antibiotice este o companie care ar putea concura pentru cel mai bun management din sectorul de stat. Reglementările care încurajează consumul de medicamente generice a compensat o scădere la export anul acesta. Ropharma are de asemenea unul dintre cei mai de succes antreprenori, însă este o companie foarte tânără şi orizontul investiţional este mai îndelungat. De poveşti precum Ropharma avem nevoie noi la bursă", spune Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR. Titlurile Ropharma Braşov (RPH) au înregistrat anul acesta una dintre cele mai severe scăderi, respectiv de 36%. Analistul BCR mai spune că dintre companiile de construcţii ar alege fără şovăială Concefa, pentru faptul că are contracte care-i vor permite o încărcare foarte bună în anii 2012 şi 2013. Căruntu mai spune că la actualele cotaţii, randamentul din dividende al Transgaz s-ar putea ridica anul viitor la 14%, iar în cazul Fondului Proprietatea la 8%, niveluri care se situează peste dobânda bancară. "Acumularea de acţiuni în urma unor perioade de scăderi mari de preţ trebuie confirmată şi de perspectivele pentru următoarele 12 luni pentru a vedea dacă reacţia pieţei este justificată. Pentru perioada următoare aş miza pe sectoarele defensive precum cel de utilităţi sau cel farmaceutic şi pe o alocare de cel mult 50% din portofoliu în acţiuni din cauza contextului macroeconomic incert", spune Dragoş Dărăbuţ, analist la Tradeville. Ziarul Financiar Adrian Cojocaru

Poti alege câştigătorul când toate fondurile de acţiuni sunt pe pierdere. Cum?

Performanţele slabe sau foarte slabe şi nu randamentele de două cifre sunt indiciile că acum este un moment bun de investit în fondurile de acţiuni, crede Mukul Pal, director al societăţii de consultanţă în investiţii Orpheus Capitals din Cluj-Napoca. Din toamna anului 2008, când falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers a adus dezastrul pe burse, fondurile de acţiuni s-au transformat în Cenuşărese ale industriei de investiţii. Odată cu pierderile aduse investitorilor, acestea au pierdut puternic din popu­laritate, active şi clienţi. Deşi au trecut trei ani de atunci, fondurile de acţiuni continuă să afişeze pierderi de până 50%. Fondurile de acţiuni trebuie să rămână investite pe Bursă indiferent dacă acţiunile scad cu 10% sau urcă cu 10%. În cele 15 fonduri de acţiuni investesc 11.987 de investitori, averea totală a acestora fiind de 186 milioane de lei la finele lunii august. În vara anului 2007, când Bursa înregistra maxime, iar randamentele anuale urcau până la 70%, fondurile de acţiuni aveau 16.500 de investitori, de patru ori mai mulţi decât fondurile monetare. În august 2011, fondurile monetare au ajuns să aibă peste 115.400 de clienţi, de zece ori mai mulţi decât fondurile de acţiuni. Deşi performanţele trecute nu garantează performanţele viitoare, pierderile îi fac pe investitori să evite fondurile de acţiuni, în timp ce randamentele ridicate îi încurajează să investească. "Fondurile de acţiuni sunt asemeni unor active, care simulează direct sau indirect performanţa pieţei de acţiuni, marginal mai bine sau marginal mai rău. Iată de ce investitorii ar trebui să cumpere fonduri nu atunci când acestea o duc foarte bine, ci atunci când fonduri se clatină sub presiunea retragerilor şi au performanţe slabe sau foarte slabe", a spus Mukul Pal, director al societăţii de consultanţă în investiţii Orpheus Capitals din Cluj-Napoca. Nici 2011 nu a fost un an bun pentru fondurile de acţiuni, cauza fiind de această dată criza datoriilor suverane din Europa. Toate cele 15 fonduri de acţiuni afişează pierderi de la începutul anului. Cea mai mare pierdere pe 2011 este de aproape 25% raportată de fondul de acţiuni BT Index Austria denominat în euro, în timp ce performerul categoriei este fondul de acţiuni BCR Expert, cu o pierdere de minus 6,8%. Pierderea medie înregistrată de fondurile de acţiuni este de 15,8% în acest an, în condiţiile în care indicele BET, principala referinţă a Bursei de la Bucureşti, a pierdut 16,3% în acest an, iar indicele BET-FI, ce redă evoluţia celor cinci SIF-uri şi a Fondului Proprietatea, a pierdut 17,8%. Cum toate fondurile afişează pierderi, investitorul este pus în dificultate atunci când vrea să aleagă în care dintre fonduri să îşi plaseze banii. Mukul Pal explică care ar trebui să fie criteriile de selecţie: "Pentru că performanţa fondurilor de acţiuni este strâns legată de cea a pieţei, selecţia unui fond în funcţie de performanţa trecută ajută prea puţin investitorul. O modalitate mai bună de a privi performanţa trecută este de a lua în considerare fondurile care au scăzut mai puţin decât piaţa. Astfel, există şansa de a alege un fond de acţiuni cu un grad de risc mai bine administrat. Un alt criteriu este selecţia fondurilor în funcţie de cât de diversificat le este portofoliul de acţiuni", a conchis Mukul Pal. Roxana Pricop ziarul financiar

Vedeti cum investesc cei bogati banii

Cum investesc cei bogati banii

Deciziile pripite in investitii

Volatilitatea crescută de pe pieţele bursiere cu care ne-am confruntat în ultima perioadă i-a determinat pe mulţi dintre investitori să reacţioneze impulsiv, şi să facă tranzacţii din panică. De cele mai multe ori, deciziile investiţionale luate în astfel de condiţii nu sunt favorabile investitorului. De aceea, este important pentru investitori să ştie următoarele: planul financiar întocmit trebuie să aibă prioritate – în cadrul planului financiar sunt definite obiectivele de economisire şi de investiţie, orizontul de timp urmărit precum şi gradul de volatilitate acceptat. Dacă planul are un orizont mai îndelungat, 10 ani, spre exemplu, este contraproductiv să reacţionezi la schimbări de moment de pe pieţe. De asemenea, diversificarea investiţiilor – parte integrantă a punerii în practică a planului trebuie să fie suficient de mare pentru a absorbi şocurile resimţite pe un anumit segment de piaţă ţineţi legătura cu un consultant financiar specializat – acesta vă poate oferi o perspectivă obiectivă asupra pieţelor, şi vă poate ajuta să vă respectaţi obiectivele cuprinse în planul financiar ajustaţi-vă portfoliul investiţional la intervale regulate de timp – aceasta pentru a vă putea urmări progresul în vederea atingerii obiectivelor, şi pentru a alege instrumentele potrivite pentru îndeplinirea obiectivelor în orizontul de timp rămas. despreinvestitii

Euro si aurul, castigatori dupa socul american

Aurul a atins luni un nou maxim istoric, de peste 1.700 dolari pe uncie, din cauza reducerii ratingului SUA la AA+ de catre Standard & Poor's, in timp ce moneda euro a ajuns la un maxim al zilei de 1,4432 dolari.

Euro s-a apreciat luni fata de dolar, dupa ce Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat masuri de limitare a efectului de contagiune a crizei datoriilor de stat, iar tarile G7 au promis actiuni coordonate pentru a mentine stabilitatea pietelor valutare.

Dolarul a fluctuat in apropiere de minimul istoric fata de francul elvetian, afectat de retrogradarea ratingului Statelor Unite cu o treapta de catre agentia Standard & Poor's, la AA+.

Moneda euro s-a apreciat cu 0,3%, la 1,4313 dolari, dupa ce a atins un maxim al zilei de 1,4432 dolari.

Fata de yen, moneda unica a avansat la 112,51 yeni/euro, de la 112,16 yeni la finele sedintei de vineri, insa s-a retras ulterior si se tranzactiona luni dimineata in jurul nivelului de 111,63 yeni, relateaza Mediafax.

Moneda japoneza si francul elvetian, considerate active sigure in perioade de corectie, au fost propulsate de scaderile puternice inregistrate pe bursele asiatice si pe pietele de marfuri.

Euro s-a depreciat cu 0,2% fata de franc, la 1,0855 franci/euro, usor peste minimul record de 1,0719 franci atins vineri.

Aprecierea yenului si francului este insotita de amenintarea autoritatilor japoneze si elvetiene ca vor interveni puternic pentru deprecierea monedelor, a caror evolutie afecteaza sever exportatorii din cele doua tari.

Dolarul a coborat la un minim de 77,6 yeni si a atins un nou minim record fata de franc, la sub 0,75 franci/dolar. Moneda americana a pierdut in ultima luna circa 6% fata de franc si 4% in raport cu yenul.
Luni dimineata, dolarul se tranzactioneaza la 77,84 yeni, in scadere cu 0,6%.

Petrolul scade puternic dupa retrogradarea ratingului SUA

Pretul petrolului a scazut luni cu 3 dolari, la putin peste 83 dolari pe baril, din cauza temerilor privind cererea de pe piata americana, iar aurul a atins un nou maxim istoric, de peste 1.700 dolari pe uncie, din cauza reducerii ratingului SUA la AA+ de catre Standard & Poor's.

Bursele asiatice au scazut puternic, iar dolarul se depreciaza fata de principalele valute de referinta si a atins un nou minim istoric fata de francul elvetian. Investitorii vand in ritm accelerat actiuni si marfuri cu grad ridicat de risc si se orienteaza catre activele sigure, precum yenul japonez, francul si aurul.

Pretul petrolului de referinta pe piata americana a atins luni un minim al zilei de 83,18 dolari pe baril si se tranzactiona, in jurul orei 9:42, la 83,53 dolari pe baril. Cotatia titeiului Brent a coborat la 105,79 dolari, cel mai redus nivel din 27 iunie, revenind ulterior la 106,36 dolari pe baril.

Petrolul SUA a pierdut circa 8% din pret de la inceputul acestui an, dupa ce s-a apreciat in 2010 cu 15%.

SUA au pierdut ratingul de top AAA din partea Standard&Poor's, lovitura fara precedent la adresa celei mai mari economii a lumii dupa o lupta politica ce lasa Statele Unite la un pas de default (incapacitate de plata). S&P a anuntat ca a redus cu o treapta, la AA, ratingul pe termen lung, din cauza ingrijorarilor cu privire la deficitul bugetului si datoriile SUA.

Celelalte doua mari agentii, Moody's si Fitch, au mentinut in aceasta saptamana ratingul de credit la SUA al "AAA".
DILYBUSINESS

Pulsul ofertei Petrom abia se simte la agenţiile băncilor distribuitoare

Mai mare forfotă a fost ieri la ghişeele de schimb valutar şi de încasare a pensiilor decât la cel unde se poate subscrie la cea mai mare ofertă de acţiuni din istoria Bursei de Valori Bucureşti, cu doar cinci zile înainte de închidere.

18 iulie, ora 14:00. bucu­reş­tenii aflaţi în agen­ţiile CEC, Bancpost şi Banca Transilvania din Ştefan cel Mare sau Dorobanţi sunt mai preocupaţi de ratele la credite şi cursul de schimb decât de oferta Petrom, cea mai mare ofertă de acţiuni din istoria României.

Ei ridică miraţi din sprâncene şi răs­pund că nu au bani când sunt în­tre­baţi dacă sunt interesaţi să cum­pere acţiuni la Petrom, cea mai mare şi mai profitabilă companie din România.

În 2004, peste 500.000 de polonezi au adus de acasă un miliard de dolari pentru a subscrie la oferta celei mai mari bănci poloneze, PKO, echiva­lentul BCR de la noi. Cozile de atunci de la agenţiile PKO au rămas în isto­rie. Cum se explică faptul că cea mai mare companie românească nu inte­resează pe nimeni?

"Azi (n. red. luni, 18 iulie) nu a ve­nit nimeni să ne ceară informaţii des­pre oferta Petrom sau să subscrie. Săp­tă­mâna trecută am avut însă o per­soană care a făcut două subscrieri în valoare totală de 2.000 lei, la preţul de 0,28 lei şi 0,3 lei", a răspuns una dintre angajatele agenţiei Băncii Transil­va­nia, care nu a dorit să-şi spună numele.

La agenţia CEC Bank, personalul nu a dorit să dea informaţii, în timp ce la agenţia Bancpost una dintre an­gajate a răspuns că de când a înce­put oferta, pe 11 iulie, nu s-a realizat nicio sub­scriere la agenţia pentru care lucrează.

"Ştiţi, în zilele de 13 şi 14 iulie, şi chiar şi pe 15 iulie, s-au plătit pensiile şi nu a fost nimeni interesat să sub­scrie. Clienţii care ne-au intrat în ulti­me­le zile în agenţie aveau cam peste 70 de ani şi nu sunt interesaţi de ac­ţiuni. Nici eu nu sunt interesată să cumpăr acţiuni la Petrom pentru că am un profil de creditare, economisesc prin cont curent, şi vreau ca peste doi sau trei ani să îmi cumpăr casă", a mai spus ea.

Pe stradă, în faţa agenţiilor ban­care, persoanele intervievate de ZF ştiau destul de puţine informaţii despre oferta Petrom.

"Da, am auzit despre oferta Petrom, însă eu sunt cam tot timpul pe minus, am rate mari la credite şi nu îmi mai rămân bani să pun deoparte. Dacă aş avea 5.000 de euro, aş participa cu toată suma la ofertă, aş face o investiţie de portofoliu. Însă doar dacă ai bani te gândeşti la portofoliu", a spus Marius P., 38 de ani, economist la o bancă.

Silvia Dascălu, 47 de ani, nu a aflat despre oferta Petrom, dar după ce i se spun detaliile, admite că este o idee bună ca statul să vândă acţiuni către populaţie şi să nu facă privatizări în spatele uşilor închise.

"Cred că cine investeşte acum în petrol are numai de câştigat. Toată lumea conduce o maşină, iar petrolul este o resursă care se va termina la un moment dat. Nu am însă bani să subscriu la ofertă", a mai spus ea.

La una dintre bezinăriile Petrom, un tânăr de 20 de ani îşi făcea plinul:

"Alimentez cam de 6,5 milioane de lei pe lună. Nu ştiu dacă aş fi dispus să dau această sumă de bani pe acţiuni Petrom, pentru că nu ştiu ce înseamnă oferta Petrom", a spus el.

Carmen Lupaşcu, 38 de ani, economist, a aflat despre oferta Petrom de la televizor. "Pe termen lung este bine să ai acţiuni la Petrom, este o companie mare şi profitabilă. Preţul unei acţiuni nu este mare, poate oricine să cumpere. Însă acum eu mă gândesc cum să ajung la liman", a mai spus ea.

Răspunsurile primite confirmă declaraţiile intermediarilor ofertei Petrom, care spun că românii nu sunt interesaţi să cumpere acţiuni. Ei spun că şi-au propus în primul rând să-i atragă în ofertă pe cei câteva 3-4.000 de investitori care mai sunt activi pe Bursă în prezent.

Prin intermediul a circa 460 de unităţi ale acestor bănci din întreaga ţară românii de rând pot să subscrie până la 15% din oferta Petrom, cât a fost alocat micilor investitori. Statul ar putea strânge între 450 şi 600 de milioane de euro din vânzarea acţiunilor Petrom, aceasta fiind cea mai mare ofertă de acţiuni din istoria României. Faptul că Petrom este una dintre cele mai cunoscute companii din România reprezintă o ocazie unică pentru a-i face pe mulţi români să se uite pentru prima dată la piaţa de capital şi să devină acţionari în companie, mai ales în condiţiile în care aproape toţi românii simt în buzunar efectele creşterii preţului carbu­ran­ţilor.

"O astfel de ofertă se presupune că are succes când un profesor, un medic, un avocat sau orice altă persoană care nu a auzit niciodată de bursă vine să cumpere acţiuni", spune Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.

Cu toate acestea, nici cei care investesc în mod curent pe Bursă nu par mai interesaţi însă de ofertă, din cauză că sunt îngrijoraţi de evoluţia pieţelor externe.

"Ceea ce mă deranjează în acest moment este starea pieţelor. N-aş cumpăra acţiuni la Petrom din cauza turbulenţelor de pe plan extern şi mi se pare că este un risc mai mare decât o oportunitate. Într-o altă conjuctură de piaţă poate m-aş mai fi gândit", spune Florin Gavrilă, investitor pe piaţa de capital.

Dumitru Tudor, unul dintre investitorii marii de pe Bursă, spune că aşteaptă să vadă ce preţ minim se va anunţa în oferta Petrom şi că în funcţie de acesta va lua decizia de a subscrie sau nu în cadrul acesteia.

Unul dintre motivele pentru care românii nu se îngrămădesc să cumpere acţiuni în oferta Petrom este preţul. Statul a anunţat că vinde acţiunile la preţul maxim de 0,46 lei, iar mulţi cred că trebuie să subscrie la acest preţ, când preţul de pe Bursă este de 0,38 lei. Brokerii spun că investitorii de retail nu subscriu atât timp cât nu sunt convinşi că pot cumpăra acţiuni la un preţ mai bun decât pe Bursă.

"Dacă faci un sondaj în rândul investitorilor obişnuiţi şi-i întrebi ce părere au de oferta Petrom, foarte puţini sunt interesaţi. De ce? Pentru că lumea vrea să cumpere la un preţ bun, mai mic decât cel din piaţă", susţine Mihai Chişu.

Comentariile de pe site-ul www.zf.ro la articolele despre oferta Petrom arată că majoritatea celor care au aflat despre oferta Petrom nu o consideră atractivă.

"Petrom se vinde la 0,39 pe Bursă. De ce să cumpere cineva din ofertă? Sigur preţul va fi mai mare decât preţul de azi din piaţă", scrie un cititor.

"Ai vazut la ce preţ se vinde o acţiune Petrom? La maximul istoric al ultimilior 2 ani, adică 0,46 lei/acţiune. Păi unde este discountul şi unde mai este câştigul??? Poate peste trei ani populaţia va reuşi să vândă acţiunile şi să constate că de fapt au avut o pierdere ţinând cont de preţul mare de achiziţie. În Polonia statul a încurajat poporul să investească, la noi statul nu ştie cum să te mai jupoaie", scrie un alt cititor.
din Ziarul Financiar

Randament

Cei care ar fi intrat cu o suma x in contractul de investitii Generali in februarie 2009, ar fi putut sa scoata acum banii cu o crestere de 108%.