BULETINUL DE ANALIZĂ A APEI POTABILE. INDICATORII REGĂSIŢI ÎN BULETINELE DE ANALIZĂ.

Buletinul de analiză a apei potabile este un raport care furnizează informaţii referitoare la provenienţa apei potabile şi comparând diverse caracteristici şi componente ale acesteia cu standardele impuse de legislaţia în vigoare (Legea 458/2002 şi Legea 311/ 2004).

În Bucureşti, laboratorul Apa Nova Bucureşti efectuează analize ale apei potabile conform unui program lunar din diferite zone ale Capitalei, clar definite, în funcţie de numarul de locuitori. Sunt prelevate probe de apă potabilă din 49 de puncte fixe de recoltare, stabilite pe zone de alimentare cu apă.

Ce reprezintă indicatorii din buletinul de analiză a apei potabile?

Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi de modul de furnizare, precum şi apa folosită în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor destinate consumului uman.

Mirosul şi gustul apei sunt date de schimbarea caracteristicilor acesteia (existenţa unor substanţe, săruri minerale şi gaze dizolvate).

Culoarea apei este dată de substanţele dizolvate de natură, minerale sau organice.

Turbiditatea apei este caracterizată prin lipsa de transparenţă a acesteia, ca urmare a existenţei unor particule fine aflate în suspensie.

pH-ul reprezintă indicele care defineşte aciditatea apei.

Conductivitatea indică totalitatea sărurilor dizolvate în apă.

Clorul rezidual liber reprezintă cantitatea de clor rămasă în apă după dezinfecţie pentru asigurarea protecţiei sanitare a acesteia.

Amoniul, nitriţii şi nitraţii indică modificări în timp ale calităţii apei, cauzate de surse de impurificare specifice acestui tip de compuşi.

Oxidabilitatea reprezintă totalitatea substanţelor organice şi anorganice oxidabile în apă.

Duritatea totală reprezintă caracteristicile ce le conferă apei compuşii de calciu şi magneziu aflaţi în soluţie. În general duritatea apei se exprimă în grade germane de duritate.

Aluminiul este prezent în apă în mod natural şi indus în urma procesului de tratare pentru obţinerea apei potabile.

Bacterii coliforme, escherichia coli, enterococi, clostridium perfringens sunt microorganisme prezente în mediul înconjurător a căror prezenţa în apă poate provoca boli hidrice

Motoarele diesel un pericol pentru albine. Florile isi pierd mirosul

Un nou obstacol pentru albine. Florile își pierd mirosul

Aproape în fiecare zi mai aflăm câte ceva nou despre efectele secundare ale schimbărilor climatice. Din cauza expunerii la molecule de ozon troposferic, florile și alte plante își vor pierde încet-încet mirosul. O veste proastă pentru cei care iubesc florile. Pentru albine însă, vestea are efect devastator. În lipsa mirosului îmbătător, albinele nu mai pot localiza florile și, în concluzie, nu le mai pot poleniza.

Știrea publicată în revista New Phytologist ilustrează un tablou sumbru pentru viitorul florei și al albinelor pe Terra. Odată cu expunerea la o cantitate mai mare de ozon troposferic, considerat deosebit de poluant, moleculele din parfumul florilor se descompun mai rapid. Ozonul troposferic, care provine în proporție de circa 20% din stratosferă, și în proporție de circa 80% din activitățile defășurate de oameni, este în creștere în următoarele decenii, iar încălzirea globală accelerează acest fenomen.

Florile vor fi din ce în ce mai searbede, fără miros, spun autorii studiului condus de Gerard Farré-Armengol, de la Centrul de cerecetare ecologică și forestieră din Barcelona, iar polenizatorilor le va fi din ce în ce mai greu să le găsească fiind nevoiți să rătăcească pe distanțe din ce în ce mai mari.

Până însă ca florile să-și piardă mirosul, poluanţii atmosferici emişi de motoarele diesel perturbă deja capacitatea albinelor de a recunoaşte parfumul florilor, avertizează un alt raport al unor biologi englezi. Alături de utilizarea pesticidelor sau de efectele schimbărilor climatice, noxele din motorină utilizată de motoarele diesel reprezintă încă un pericol care ameninţă apicultura.

„Dieselul modifică radical chimia tuturor elementelor volatile din mediul în care trăiesc albinele. Oxizii de azot, în special dioxidul de azot, noxe prezente în exces în motorină utilizată de motoarele diesel perturbă capacitatea albinelor de a se hrăni împiedicându-le să distingă mirosul florilor”, potrivit biologului britanic Guy Poppy, unul dintre autorii studiului.

Oamenii distrug plantele favorite ale albinelor sălbatice

Într-o altă ordine de idei, o amenințare la fel de gravă o reprezintă agricultura intensivă și pesticidele care provoacă  dispariția plantelor al căror polen este preferat de albinele sălbatice pentru proteine și minerale, scrie arstechnica.com. Acest lucru este susținut de câțiva cercetători olandezi care au demonstrat că numărul speciilor de albine sălbatice care sunt pe cale de dispariție scade direct proporțional cu numărul speciilor de plante sălbatice distruse odată cu alocarea a noi terenuri pentru culturile agricole convenționale.

Potrivit unui studiu efectuat la nivel european de către Greenpeace, agricultura ecologică este soluția pentru polenizatori, cât și pentru criza agriculturii la nivel global. ”Agricultura ecologică ca mijloc pentru a depăși criza polenizatorilor și a agriculturii la nivel industrial este fezabilă și deja practicată la scară largă în Europa”, susține Greenpeace.

Sursa eco-csr

Suedia vrea să importe gunoaie din România, pentru a produce energie alternativă

Suedia, care a învăţat încă de acum câteva decenii să recicleze gunoaiele pe care le foloseşte ca sursă de energie alternativă, nu produce suficiente gunoaie şi este dispusă, prin urmare, să plătească pentru a le importa. Cea care a lansat apelul privind achiziţionarea de gunoaie sortate este Catarina Ostlund, consultant la Agenţia suedeză pentru Protecţia Mediului, relatează joi cotidianul italian Il Giornale.

“Suedia produce o cantitate de gunoaie sub necesarul energetic alternativ. Sperăm, prin urmare, să aducem gunoaie din Italia, România, Bulgaria şi din ţări baltice, deoarece acolo sunt înmagazinate în cantităţi mari”“, a explicat Ostlun.

Potrivit Il Giornale, Oslund ştie bine că aceste ţări “trebuie să găsească o soluţie privind eliminarea gunoaielor”, în timp ce alte ţări, în frunte cu cele scandinave, au început să lucreze la acest proiect în urmă cu decenii şi sunt acum în măsură să reutilizeze cel mai bine gunoaiele

Penurie de gunoi
Suedia are nevoie de gunoaie deoarece este capabilă să recicleze o mare parte din ce produce pentru a genera energie alternativă. Ţara este în măsură să recicleze 36% din gunoaiele sale menajere, numai Danemarca reuşind să o depăşească, cu 54%.

Stockholmul distribuie astfel restul gunoaielor menajere: 14% sunt compostate iar 29% ajung în incineratoare. Rămâne doar un mic procent de sub 5% din total, care ajunge la gropile de gunoi. S-a creat astfel un paradox: Suedia produce mai puţine gunoaie dintre cele care sunt necesare pentru a produce energie. Datorită topirii lor, reuşeşte să asigure 20% din încălzirea urbană a întregii ţări şi să furnizeze electricitate unui număr de 250.000 de gospodării.

Oricine a călătorit de la Stockholm la Goteborg a fost impresionat de indicaţiile expuse în toaletele publice, unde se reuşeşte să se recicleze urina, transformând-o, de exemplu, în îngrăşământ, selectând o anumită tastă de evacuare. Chiar şi în majoritatea locuinţelor private se foloseşte de ani de zile “nomix toilet“, care separă imediat materiile solide de lichide pentru o mai bună reciclare.

Exemplul suedez

Suedia este în măsură să dea un exemplu întregii UE în materie de reciclare a deşeurilor electronice, de la frigidere la blendere, subliniază Il Giornale. Rata de reciclare pe cap de locuitor este de 16,5 kilograme. În Italia, ea este de numai 3 kg pe cap de locuitor. Datorită acestui sistem, Suedia reuşeşte să recupereze 75.000 de tone de fier, 41.000 de tone de sticlă, 8.000 de tone de plastic, 5.000 de tone de aluminiu şi 3.000 de tone de cupru.

Norvegia aprovizionează deja de câţiva ani Suedia vecină, dar în prezent cele 80.000 de tone pe an care provin de la Oslo nu mai sunt suficiente. S-a calculat că nevoia de gunoaie importate va fi pentru Suedia de 800.000 de tone pe an.

România, printre codaşi la reciclare

Ultimul raport privind gestionarea gunoaielor urbane în cele 27 de state membre ale UE apreciază ţări ca Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda şi Suedia, toate acestea dispunând de sisteme complete de colectare a gunoaielor şi în care sub 5% din total ajunge la gropile de gunoi.

În schimb, sunt criticate ţări ca Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Italia.

Sursa Puterea

Peştii cu malformaţii din Olt au impacientat pescarii

Mai mulţi pescari din judeţ se plâng de o malformaţie pe care o întâlnesc tot mai frecvent la peştii din Olt. Aceştia susţin că în ultimele luni au capturat sute de peşti care prezintă o secreţie anormală la nivelul capului. Reprezentanţii AJVPS Olt confirmă aceste sesizări, însă măsurile se lasă aşteptate. Pe de altă parte, cei de la DSVSA Olt îi îndrumă pe cei care depistează astfel de probleme la peşti să se adreseze direcţiei pentru teste medicale gratuite ale vertebratelor.

Oamenilor le este teamă să mai meargă la pescuit în zonele în care a fost depistată această problemă şi vor să afle care este sfatul specialiştilor în acest caz. Deşi au cerut explicaţii de la asociaţiile de pescuit la care sunt abonaţi, aceştia s-au lovit de indiferenţă şi nepăsare. Peştele capturat nu a fost consumat, iar principala suspiciune a pescarilor rămâne poluarea apei.

„Ne este frică să mai consumăm peştele”

Pescarii sunt nemulţumiţi că nu sunt prelevate probe de la peşti şi duse la un laborator pentru a şti dacă sunt sau nu expuşi unor riscuri de îmbolnăvire în cazul în care îl consumă. Aceştia susţin că specia cea mai afectată este carasul, deşi este o specie cunoscută ca fiind rezistentă la braconajul cu produse chimice.

„Am prins astfel de peşti mutanţi în mai multe zone de pe Olt, la Moşteni, Mamura, Mărgheni şi Fărcaşele. Am vorbit cu alţi pescari din judeţ care au întâlnit această problemă. Peştii, în special carasul, prezintă o malformaţie după cap, un fel de cocoaşe pline cu o secreţie lichidă care se aseamănă cu puroiul. Ne este frică să mai consumăm acest peşte bubos, vrem să ştim la ce riscuri ne expunem şi nimeni nu ne spune. Dacă sunt afectaţi şi cei care nu prezintă aceste cocoaşe şi noi îi consumăm? Dacă noi, pescarii, ne-am dat seama că este o problemă pe distanţe destul de largi, cu siguranţă şi cei care sunt plătiţi pentru asta cunosc problema. Peştele a fost otrăvit sau apa a fost poluată pe aici, prin zonă, pentru că aceşti peşti nu puteau trece de ecluze spre nord. Ce facem, plătim bani pentru permise şi mergem să pescuim în bălţile private ca să fim siguri că nu ne infectăm cu cine ştie ce?”, declară Laurenţiu Preda, unul dintre pescarii care au capturat mai mulţi peşti cu această problemă.

„Am primit nişte sesizări în acest sens”

Dumitru Dinică, secretarul Asociaţiei Judeţene de Vânătoare şi Pescuit Sportiv(AJVPS) din Balş, confirmă aceste sesizări venite din partea mai multor pescari, însă nu consideră că este cazul ca aceştia să se impacienteze. Acesta susţine că este pentru prima dată când primeşte acest tip de sesizări.

„Au venit câteva persoane la mine şi mi-au spus despre această problemă, nu cred că este vorba de mare lucru. Peştii pot fi loviţi, nu pot spune nimic până nu sunt făcute nişte teste amănunţite de către autorităţile competente. Până acum nu am întâlnit acest gen de situaţii. Dacă vor continua să existe astfel de sesizări, vom lua măsuri, dar este posibil să fie o întâmplare prinderea acestor peşti”, declară Dinică. 

„Să ne aducă un peşte cu această problemă şi-l vom testa”

Reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Olt susţin că nu au primit vreo sesizare în acest sens până acum. Aceştia îndrumă pescarii care prind peşti cu acest tip de afecţiune să îi aducă la Direcţie pentru a fi testaţi corespunzător.

„Nu am primit până acum o astfel de sesizare, nici nu cred că este vorba despre ceva grav, pentru că am fi fost anunţaţi de către asociaţiile de pescuit sau de către alte autorităţi competente dacă această problemă ar fi fost întâlnită frecvent. Oricum, cei care depistează peşti cu acest tip de probleme pot veni la noi pentru a-l testa gratuit. Aceasta este cea mai rapidă şi eficientă soluţie pe care o au la îndemână, iar noi le vom spune dacă sunt sau nu expuşi vreunui risc în cazul consumului acestor peşti”,declară Veronel Bolborea, directorul executiv al DSVSA Olt.

Peşti cu malformaţii, prinşi şi pe Dunăre 

În urmă cu mai puţin de două săptămâni, şi pescarii de pe Dunăre au semnalat această problemă a peştilor „cocoşaţi” sau „buboşi”, cum au fost numiţi. Şi atunci a fost vorba tot de specia caras, peşti prinşi în apropiere de localitatea Moldova Nouă. În judeţ, acest tip de peşti a fost prins în râul Gengea, de lângă Balş. Atunci, principala suspiciune se baza pe deversarea mizeriei de la Colegiul Tehnic în râu.

„Am mai întâlnit cazuri pe Gengea, la Balş, când am prins nişte peşti cocoşaţi care probabil ajunseseră aşa din cauza deversărilor făcute de Colegiul Tehnic în urmă cu mai mulţi ani. Atunci, boala de la peşti s-a manifestat în timp, poate că şi pe Olt este aceeaşi problemă. Este destul de suspect, pentru că, acum câţiva ani, tot în Balş, au fost aruncate substanţe toxice în Balta Gării, iar câteva sute de kilograme de somn au murit din această cauză în câteva zile. Atunci, carasul nu a avut nimic, pentru că, de regulă, este o specie foarte rezistentă la aceste probleme. Până nu dispare această problemă a peştilor cu malformaţii, nu o să mai mergem la pescuit, pentru că ne este teamă să nu ne îmbolnăvim”, declară Costel Răducu, pescar din Balş.

Sursa gazetanoua