Topul “vampirilor energetici” din casa. Ce aparate consumă cel mai mult

Aparatele electrocasnice nefolosite, dar care stau tot timpul în priză produc un consum suplimentar pe an echivalent cu 500 de kw, potrivit unui studiu realizat de International Consumer Research & Testing (ICRT).

Din categoria micilor “vampirilor energetici” fac parte cuptorul cu microunde, ceasul cu radio sau televizorul, conectate tot timpul la electricitate.  

Studiul ICRT, citat de bugetulfamiliei.ro, arată care dintre aceste electrocasnice consumă cel mai mult. 
Cel mai mare consumator de energie electrică atunci când nu este folosit este boilerul de bucătărie, care înregistrează un consum de 142 de kw/an.

Următorul aparat în topul celor mai mari consumatori latenți de energie este faxul, cu un consum de 114 kw/an. 

La o diferență semnificativă de consum se clasează televizorul care stă tot timpul în priză. Consumul anual de energie al acestuia este de 48 kw. 

Și asta în timp ce computerul utilizează 43 kw/an, iar un sistem hi-fi conectat tot timpul la energia electrică consumă 30 kw/an.

Categoria “consumatorilor paraziți” de electricitate este completată de radio, care deși neutilizat, lasat tot timpul în priză înregistrează un consum de 16 kw/an. 

Următoarea pe aceeași listă se clasează imprimanta, cu un consum de 15 kw/an, echivalent cu cel al unui ceas cu radio. 

Cuptorul cu microunde lăsat în priză are același consum cu al unei cafetiere lăsate în priză, de 13 kw/an, în timp ce telefonul fix fără fir consumă anual 7 kw.  

Consumul mediu al unui aparat variază de la 1 la 10 kw pe lună, care trebuie înmulțiți cu fiecare electrocasnic lasat în priză atunci când nu este folosit. Sursa ro.stiri.yahoo

Cu cât ar creşte facturile la energie dacă liberalizarea preţurilor s-ar încheia mâine?

Creşterea preţului pentru gazul românesc de la 49 lei în prezent la 119 lei/MWh (+140%) ar aduce o majorare de “numai” 52% la valoarea actuală a facturilor. Similar, deşi costul energiei electrice pentru populaţie s-ar majora de la 155 lei/MWh la 173 lei (+11%), pe factura creşterea ar fi de numai 5%.

Ştim că în următorii 5 ani vom achiziţiona deja energia electrică 100% de pe piaţa liberă (deci fără “coş” reglementat) iar gazul românesc va ajunge de la 49 lei/MWh în prezent, la 119 lei/MWh (+140%), în uma negocierilor cu Uniunea Europeană şi calendarului de majorare a preţurilor asumat de autorităţi. Cât de usturătoare vor fi aceste evoluţii pentru cei care nu vor primi niciun fel de ajutor de la stat (doar “consumatorii vulnerabili” vor primi subvenţii)?Să aruncăm un ochi asupra consumului de gaz. În medie, 75% vine din producţia proprie, 25% de la ruşi. Preţul mediu pe primul trimestru pentru gazul importat, conform unui raport Petrom trimis bursei, a fost de 143 lei/MWh. Introducând în coş gazul românesc la 119 lei/MWh, pe o structură identică a consumului (75%-25%) obţinem un preţ de 125 lei/MWh peste 5 ani. Pentru a vedea ce va însemna asta la nivel de factură sa vedem cât plătim în acest moment. Eu tocmai am primit una de la GDF Suez pe care scrie 0,101 lei/KWh, deci 101 lei/MWh (fără TVA). Asta în condiţiile în care gazul intră acum la un preţ mediu de 72 lei/MWh (49 lei gazul intern, 143 lei gazul rusesc). Transgaz mai pune 7 lei/MWh iar pentru restul de 21 de lei trebuie să le mulţumim distribuitorilor privaţi (chiar aşa, nu ia nimeni vreo măsură legată de marjele nesimţite de profit din domeniu? ANRE aude ceva?). Dacă toate aceste adaosuri s-ar conserva în 2018 (125 lei-72 lei=53 lei), preţul plătit de populaţie la finalul liberalizării pe factură n-ar trebui să depăşească 154 lei MWh (fără TVA). O creştere de “numai” 52,5% care va atrage la rândul său majorări la alte produse şi presiuni inflaţioniste

Energia electrică, un pic mai bine pentru dvs

Cum stăm la energia electrică? Micii consumatori au acces la energie ieftină din coşul reglementat. Acolo marii producători varsă energia la diferite preţuri şi în diferite ponderi iar preţul rezultat este de 155 lei/MWh. Ca să se ajungă aici, din cei 15,3 TWh cât reprezintă volumul coşului, Nuclearelectrica livrează 34% la un preţ de 142 lei/MWh, Hidroelectrica are 26% (preţ 125 lei/MWh), CE Oltenia 16% (190 lei/MWh), OMV Petrom prin centrala de la Brazi 9,8% (169 lei/MWh), CE Hunedoara 2% (271 lei/MWh) iar restul vine de la producători în cogenerare-11% (la 189 lei/MWH) şi alţi producători de buzunar. La ce preţ ar achiziţiona energia populaţia dacă ar lua-o direct de pe bursă? Pe piaţa spot (piaţa zilei următoare), preţul mediu la nivelul lunii mai a fost de 121 lei/MWh-efect al presiunii regenerabilelor (producătorii primesc oricum certificale verzi aşa că energia obţinută de ei e “bonus”) şi al anului bun pe care îl are Hidroelectrica. Cam 30% din consumul de energie vine din piaţa spot iar 40% din piaţa centralizată a contractelor bilaterale (cu sau fără negociere continuă). În acest segment, preţul mediu ponderat a fost în mai de 213 lei/MWh. Dacă achiziţiile s-ar face acum de pe bursă, preţul ar oscila deci în jurul unei medii de 173 lei/MWh, ceea ce reprezintă o creştere de 11,6% faţă de preţul plătit în prezent. Pe factura de la Enel, preţul fără TVA al KW-ului este de 0,3614 lei, deci 361 lei MWh (e o diferenţă între 155 şi 361 trebuie să recunoşteţi! Iar Transelectrica ia doar 32 lei din această diferenţă-21 lei pentru transport şi 11 lei pentru servicii de sistem). Dacă distribuitorii n-ar mai umbla la preţuri şi am merge cu aceleaşi adaosuri, MWh-ul facturat populaţiei ar costa după liberalizare 379 lei (0,379 lei/KWh), cu aproape 5% în plus faţă de momentul actual.

Sursa cristiandogaru