Cât de pregătiţi sunteţi să munciţi până la adânci bătrâneţi pentru a salva economia de datorii? "Poate nu la 80 de ani, dar tot trebuie crescută vârsta de pensionare"

Sistemele de pensii publice nu mai sunt sustenabile în economii care se zbat sub povara deficitelor, iar tendinţa generalizată de îmbătrânire a populaţiei pune presiune suplimentară pe bugetele de stat. Angajat până la 80 de ani, soluţie propusă de directorul general al gigantului american AIG, pare astăzi şocant, însă România, ca şi restul statelor din Europa, se îndreaptă cu paşi înceţi, dar siguri spre creşterea vârstei de pensionare. 

Vârstele de pensionare va trebui să urce spre 70, 80 de ani. Astfel, pensiile şi serviciile me­dicale se vor înca­dra în buget. Lumea va munci mai mult, ridi­când povara de pe tineret", a co­mentat Robert Benmosche (68 de ani), di­rectorul general al asigurătorului ame­rican AIG, citat de Bloomberg

Oficialul a propus această soluţie drept reacţie la criza datoriilor în care se află acum Grecia, ţară în care vârsta me­die efectivă de pensionare este de 59,6 ani, printre cele mai scăzute din Europa, în timp ce durata medie de viaţă este de 81,3 ani.

Propunerea lui Benmosche a şocat şi pentru că a venit din partea unui ofi­cial al AIG, companie care a fost salvată în 2008 de la fali­ment de statul ame­rican prin­tr-un ajutor de 150 de miliarde de do­lari şi care acum propune ca populaţia să muncească până la adânci bătrâneţi şi să nu se mai bazeze pe banii de la stat. Indi­rect, oficialul AIG propune o abo­lire a pensiei, pentru că foarte puţini ar mai trăi să îşi încaseze pensia, demon­tând astfel utilitatea sistemului public şi privat de pensii.

Pensionari mai tineri decât stabileşte legea

În România, situaţia nu este mult diferită de Grecia. Vârsta de pensionare a fost stabilită la 63 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi, însă jumă­ta­te din cei 5,3 milioane de pensionari din România s-au retras din activitate înainte de vreme. Parte din aceşti pensionari provin din rândul foştilor angajaţi de pe platformele industriale închise la finele anilor nouăzeci.

Statistic, durata medie de viaţă după ieşirea la pensii se situează în jurul a 10 ani, perioadă care poate însă creşte până la 15-20 de ani în cazul unei pensionări anticipa­te. De partea cealaltă, 4,3 mi­lioa­ne de ro­mâni sunt angajaţi şi con­tribuie la sis­temul public de pen­sii lună de lu­nă cu circa 10,5% din salariu. Când se trage linie la bu­get, cheltuielile cu pen­siile plătite de stat sunt mai mari cu circa 13,7 mld. lei decât veniturile încasate din contribuţiile plătite de la angajaţi.

"Angajat până la 80 de ani este exagerat, însă cu timpul va fi ne­voie de o creştere a vârs­tei de pensionare, din cauza deficitului din bugetul de pensii. O soluţie mult mai la îndemână pentru România este ca vârsta efectivă de ieşire la pensie să fie adusă la acelaşi nivel cu cea legală. Sistemul românesc de pensii permite retragerea din activitate mai devreme, astfel că vârsta medie efectivă de pensionare coboară sub 60 de ani. Este adevărat că de cele mai multe ori ie­şirea anticipată la pensie este o metodă de evitare a şomajului. Cu toate acestea, mulţi dintre pen­sio­nari conti­nuă să înca­seze venituri şi du­pă re­tra­ge­rea din ac­ti­vi­ta­te, din agri­cul­tură sau alte acti­vi­tăţi, ca­re nu sunt în­să fis­ca­li­zate", a spus Radu Cră­ciun, directorul de investiţii al Eu­reko Pensii.

Eugen Voicu, pre­şedintele so­cie­tă­ţii de ad­mi­nistare de in­ves­tiţii Certinvest, este de părere că "nu exis­tă altă solu­ţie la aco­pe­rirea deficitului pu­blic de pen­sii şi a ten­dinţei accentuate de îm­bă­trâ­nire a populaţiei decât creşterea vârs­tei de pensionare. Pragul de 80 de ani este exagerat. Cred că 70 de ani este o limită mult mai realistă".

Majorare, dar nu până la 80 de ani

Majorarea vârstei de pensionare a fost una dintre măsurile adoptate prin no­ua lege a pensiilor, adoptată în 2011, şi avea în vedere în special creşterea vârstei de pensionare la femei.

"80 de ani ca vârstă de pensionare e cam mult, pentru că nu cred că nici speranţa de viaţă calculată la naştere nu este atât de mare în România. Trebuie adoptate întâi măsuri de corecţie în sistem, pentru că numărul persoanelor ieşite la pensie la vârsta standard şi cu sta­giu complet de cotizare este la ju­mă­tate din numărul total de pensio­nari. Sunt foarte multe pensii de invaliditate, de agricultori sau anticipate", a spus Doi­na Pârcălabu, cea care a fost în ulti­mii trei ani preşedintele Casei de Pensii, func­ţie ocupată până la finele lunii trecute.

Dacă în 1990 în România existau 8,1 mi­lioane de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari, raportul s-a inversat dra­ma­tic în ultimii 20 de ani. În prezent există 5,3 milioane de pensionari şi 4,2 milioa­ne de salariaţi.

Există o tendinţă de a creşte vârsta de pensionare pentru că a crescut foarte mult consumul pen­sio­narilor, consum care apa­să resursele statului şi care este în prezent mult mai mare decât era în ur­mă cu 20 de ani, este de părere profe­so­rul Vasile Gheţău, directorul Cen­tru­lui de Cer­cetări Demo­gra­fice "Vladimir Trebici" al Academiei Române

"Raportul dintre numă­rul de ani mun­ciţi şi numărul de ani la petrecuţi la pen­sie creşte în favoarea ani­lor petre­cuţi la pensie, iar acest lucru adânceşte de­ficitul. În ţările scan­dinave, vârsta de pen­sionare este destul de ridicată, iar în Ger­mania, Italia sau Spania au crescut în ultimii ani vârsta de pensionare la pes­te 65 de ani. Mişcarea este foarte bi­ne calculată şi are ca efect reducerea de­fi­ci­tului la bugetul de asigurări so­ciale", a spus profesorul universitar Gheţău.

El a mai explicat că în discuţiile de la Bruxelles din ultimii 3 - 4 ani s-a ob­servat o tendinţă de creştere a vârstei de pen­sionare, ca urmare a faptului că va creşte şi speranţa de viaţă a populaţiei.

"Însă nu trebuie exagerat, 80 de ani este mult prea mult. Există o motivare a creşterii vârstei de pensionare ca ur­mare a creşterii speranţei de viaţă, însă o astfel de decizie trebuie luată ţinând cont de mulţi alţi factori, economici şi sociali", a mai spus profesorul Gheţău.

Unul dintre principalele motive care au stat la baza legii pensiilor, intrată în vigoare anul trecut, a fost acela că vârsta medie reală de pensionare era mult prea scăzută, de 54 de ani, faţă de vârstele stan­dard de pensionare din ultimul trimes­tru al anului 2009: 58 de ani şi 8 luni pentru fe­mei, respectiv 63 de ani şi 8 luni pentru bărbaţi.

Monica Băluţă, directorul de re­sur­se umane al Medlife, spune că, într-ade­văr, rapoartele Comisiei Europene ara­tă că speranţa de viaţă creşte cu 1-2 luni în fiecare an, însă crede că nu se poate ge­neraliza la toate statele europene, având în vedere că în 2009 spe­ran­ţa de viaţă a femeilor din Franţa era de 84 de ani, iar a femeilor din România de 77,4 ani

Sursa ZF

In Polonia se va iesi la pensie la 67 ani. Stam mai bine ca polonezii?!!!

Camera inferioară a parlamentului polonez a votat o reformă a sistemului de pensionare care majorează vârsta de pensionare de la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi la 67 de ani pentru ambele categorii, scrie The Wall Street Journal.

Coaliţia de guvernare, formată din formaţiunile Plat­forma Civică şi Partidul Ţărănesc, a fost sprijinită în promo­varea reformei de câţiva parlamentari din opoziţia de stânga. Legea a trecut cu 268 de voturi "pentru", 185 "împotrivă" şi două abţineri.

Reforma urmează să fie adoptată şi de senat, unde Platforma Civică deţine majoritatea absolută.

Propunerea legislativă a creat iniţial tensiuni între premier, care aparţine Platformei Civice, şi Partidul Ţărănesc, care a ameninţat că părăseşte coaliţia de guvernare. Partidele au ajuns în cele din urmă la un compromis, în care femeile primesc jumătate din pensie dacă decid să se retragă la vârsta de 62 de ani, iar bărbaţii dacă se pensionează la 65 de ani. La 67 de ani, atât femeile, cât şi bărbaţii sunt îndreptăţiţi la pensie întreagă.

Administraţia premierului Donald Tusk a făcut din con­soli­darea finanţelor publice o prioritate pentru cel de-al doilea mandat şi în acest context a majorat taxele şi con­tri­bu­ţiile la asigurările sociale, limitând în acelaşi timp cheltuielile.

sursa ZF

Pensii de lux “la comanda”. Cine sunt oamenii care iau 2000 de lei/luna, fara sa fi fost angajati

167 de invinuiti si un prejudiciu de 2 milioane si jumatate de lei. Peste 600.000 de euro s-au scurs din Fondul de Pensii, prin intermediul unor indivizi cu relatii si "intrare" la functionari corupti.

In Romania oamenii pot iesi la pensie, chiar daca n-au fost angajati nici macar o zi.

Dintr-un buget prea sarac sa serveasca milioanelor de oameni care au muncit o viata intraga, se infrupta cei descurcareti, care contra unor sume de bani, ajutati de intermediari si de oameni din sistem, au devenit la varsta a treia pensionari cu acte in regula.

Orasul Alba Iulia, in fata Tribunalului. Un grup numeros format din femei si barbati de varsta a treia, intr-un lung sir, la intrare. Majoritatea sunt padurari din zona Tarii Motilor, plus alti patroni de gatere si detinatori ai unor firme care taie si transporta lemn pe Valea Ariesului, in localitatile Horea, Albac, Scarisoara sau Garda. Toti inculpati, cercetati in libertate, intr-un urias dosar de coruptie, cunoscut pe plan local drept dosarul "mafiei pensiilor ilegale."

Mai exact, acestia au platit unor oameni cu relatii la casele de pensii, sume mari de bani pentru a-i transforma in pensionari de lux.

Intermediarii falsificau cartile de munca sau le obtineau adeverinte privind sporuri ori diplome de absolvire a liceului ca sa le creasca pensia si sa le obtina in acte vechime in munca. 

Oamenii nu recunosc nici in al doisprezecelea ceas ca sunt partasi intr-un dosar de coruptie si ca au platit ca sa-si obtina pensii ilegale, nemeritate.

Ei au platit unor intermediari in jur de 2.000 de euro ca sa obtina 1.500 pana la 2.000 de lei lunar pe cuponul de pensie pentru tot restul vietii. Adica recuperau in cel mult un an spaga data pentru un dosar aparent legal. Iar cei 2.000 de euro se imparteau egal intre sase persoane din filiera - doi intermediari, trei falsificatori si o angajata de la Casa de Pensii Alba.

Viorica Calin, angajata in cadrul Casei de Pensii Alba, e acuzata ca ar fi favorizat inregistrarea in sistemul de pensii a unor documente falsificate.

"Agatarea" clientilor dispusi sa "cumpere" pensii s-a petrecut in perioada 2008-2011.

Mecanismul era simplu: Sabia Coasian din Turda si Constantin Toma din Bucuresti racolau persoane interesate de o pensie generoasa.

Intermediarii care actionau in Alba preluau si trimiteau actele oamenilor in Capitala, unde actionau alti 3 falsificatori, rude cu Constantin Toma.

Acestia se ocupau de intocmirea cartilor de munca si a altor documente privind sporuri, toate fasificate. Iar inregistrarea dosarelor la Casa de Pensii Alba era garantata de Viorica Calin, care lucra ca functionara la ghiseul de Registratura.

Coincidenta sau nu, angajata Casei are cabana de vacanta ridicata pe Valea Ariesului, fix unde actiona unul dintre intermediari, arestat in dosar. Acest intermediar i-a insotit pe cativa localnici la Alba Iulia ca sa le demonstreze la Casa de Pensii ca poate inregistra documente falsificate.

Petru Nicola a platit 20.000 de lei, adica aproape 5.000 de euro, ca sa devina peste noapte pensionar de Bucuresti. In Capitala a fost doar o data in viata, cand avea 20 de ani si n-a stat decat cateva ore in Gara de Nord in drumul lui spre Constanta, unde facea armata.

La Casa de Pensii Alba, abia la sfarsitul lui 2011 s-a spart buba si au descins procurorii de la Crima Organizata.

La sediul Casei de Pensii Alba, ofiterii DIICOT au gasit 93 de dosare de pensii falsificate, din care 49 incasau deja pensii de luni sau chiar ani buni.

49 de "pensionari" au primit ilegal peste 2,2 milioane de lei, in total peste 500.000 de euro.

110.000 de lei in 4 ani inseamna o pensie de peste 2.200 de lei pe luna, pentru un singur pensionar ilegal.

Cum a fost posibil ca intermediarii sa "rezolve" aceste pensii ilegale doar cu ajutorul unei angajate de la Registratura Casei de Pensii ramane un mister. Anchetatorii nu pot stabili inca daca la mijloc ar putea fi vorba de mai multi functionari din sistem. Inainte sa fie aprobat, orice dosar depus la Registratura trece prin mai multe maini, in cel putin trei birouri, de unde primeste trei semnaturi oficiale.

Directorul adjunct sustine ca dosarele au trecut de verificarile sale pentru ca falsurile au fost bine facute, nu pentru ca el nu si-ar fi facut treaba. Sustine ca si daca el ar fi fost superficial, raspunderea o poarta si subalternii sai verificatori.

Daca anchetatorii vor stabili ca nu e vorba de complicitate, angajatii Casei risca sa fie invinuiti de neglijenta in serviciu, pentru ca toate cartile de munca falsificate au trecut de filtrul lor. Iar din dosar reiese ca pensii ilegale au fost nu numai in Alba, ci si la casele de pensii din alte trei judete.

Pe Valea Ariesului, cei mai multi dinte inculpati au legaturi de rudenie in primarii.

Consilieri, secretari, viceprimari si chiar primari. Nimeni nu a stabilit pana acum daca intermediarii arestati isi gaseau clientela chiar de la primarie, acolo unde, la serviciul social, este bine cunoscuta situatia batranilor eligibili pentru pensii falsificate.

Ioan Mates, din comuna Horea, este un alt inculpat in dosar. El sustine ca a avut incredere ca nu va fi prins, dupa ce a vazut ca discutiile s-au purtat cu localnicii in gura mare, nu pe ascuns, in centrul comunei, locul unde are biroul parlamentar si unde a fost patru mandate primar Corneliu Olar, actualmente deputat. Oamenii locului sustin ca negocerile pentru documente ilegale se purtau inca de cand deputatul era edil local.

Deputatul afirma ca nu a a stiut nimic despre toata aceasta poveste penala, dar recunoaste ca si procurorii se intereseaza de el.

Acesta sustine ca nu a stiut. Ciudat este ca la Horea, discutiile despre carti de munca si diplome false s-au purtat ani de-a randul si in fata "Biroului Oval" al "Casei Albe" cum este amenajata si numita oficial primaria, in varianta modernizata de Corneliu Olar.

Printre "inteleptii satului", tentati cu acte false, este si viceprimarul din Horea.

Ioan Trif, viceprimar in functie inca de cand edil local era Corneliu Olar, povesteste cu seninatate cum in fata primariei si-a "aranjat" o diploma de bacalaureat, din care sa reiasa ca a absolvit un liceu din Capitala.

Procurorii au incadrat acest fapt drept infractiune. Viceprimarul este oficial acuzat in dosar si, desi judecat in libertate, risca inchisoarea. La dosar ar exista si interceptari, dar si declaratii ale intermediarului care il incrimineaza pe ediliul local.

De altfel, oamenii spun ca intermediarii chiar isi facusera un renume pe plan local, veneau cu oferta lor si la slujbele religioase.

Toti cei care si-au comandat acte false sunt obligati de Casa de Pensii sa returneze banii necuveniti.

Procurorii au stabilit ca "vatamate" au fost in acest dosar bugetele de la Casele Judetene de Pensii din Alba, Arad, Bihor, Cluj, Satu Mare, Teleorman si de la Sectoarele 2 si 3 din Bucuresti.

Exista dovezi clare ca un document falsificat trece usor pe sub nasul autoritatilor, si asta ridica serioase semne de intrebare asupra modului in care isi fac treaba in toata tara angajatii Caselor de Pensii.

Un pensionar din Capitala recunoaste ca a fost racolat chiar in fata Case de Pensii.

Intr-un comunicat oficial conducerea Casei de Pensii anunta ca angajatii sai din toata tara nu au obligatia sa verifice realitatea continutului documentelor depuse de fiecare solicitant la dosar. Si ca volumul mare al actelor depuse face imposibila orice verificare suplimentara in fiecare caz in parte.

De altfel cel mai recent control al Curtii De Conturi arata ca aceasta insitutie functioneaza in haos de mai multi ani.

Rezultatele verificarilor vorbesc despre datorii de 6 miliarde de euro, pensii platite catorva mii de persoane decedate si bani pierduti din incompetenta si neglijenta. Cam asta inseamna performanta sistemului public de pensii.

In acest context a fost descoperit de exemplu ca „din cauza unor greseli de exploatare, au fost sterse toate datele din evidenta financiar-contabila pentru anul 2009, de la nivelul Casei Nationale de Pensii". Sau ca au fost virate peste 7 milioane de euro la mai mult de 4.000 de pensionari, in unele cazuri la multi timp dupa decesul lor.

Banii au fost incasati de rude, care au zis „Sa fie primit" cand au vazut ca statul e atat de darnic incat nu se uita la bani si ii trimite si dupa moartea contribuabililor.

Reprezentantii Casei de Pensii au recunoscut in toata presa neregulile, dar au dat vina pe familii pentru ca nu le-au instiintat despre deces.

Ministerul Muncii a trimis Corpul de Control la Casa de Pensii, dar verificarile au ramas nefinalizate in conditiile in care s-a schimbat Guvernul si implicit ministrul care a comandat controlul.

Pana la noi proceduri, persista un sistem care nu ezita sa iasa in evidenta prin balbe si gestionari cu multe hibe, pe nervii romanilor.

In tot acest peisaj al umilintei si al bramburelii, pensionarii s-au obisnuit sa duca lupte crancene pentru orice leu care li se cuvine.

Aproape 800 de batrani au format la mijlocul lunii trecute cozi uriase in fata Tribunalului Arges. S-au inghesuit sa ceara in instanta CAS-ul de 5.5% platit in ultimul an, dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit ca aceia care au mai mult de 740 de lei pensie nu vor mai plati contributia de 5.5% la asigurarile de sanatate pe intreaga suma primita impusa de Guvern.

Avem o tara in care pacalirea sistemului e sport national chiar si la varsta a treia, in care fondurile statului destinate batranilor sunt gestionate dezastruos, intr-un domeniu din care nu lipsesc faptele penale.

Iar traficul de influenta e la indemana unor intermediari care castiga fabulos din relatiile pe care le au in institutiile statului, unde coruptia nu iese la pensie niciodata.

Sursa ro.stiri.yahoo

Asta este piatra de moara

Preşedintele Băsescu, premierul Boc, miniştrii Udrea şi Lăzăroiu constată că statul nu mai poate susţine pensiile şi nici ajutoarele sociale. Sunt prea puţini salariaţi care contribuie la buget (2,9 milioane în sectorul privat şi 1,2 milioane în sectorul de stat) şi, mai mult decât atât, au salarii prea mici (criza a mai tăiat din ele) pentru cât ar fi nevoie să susţină bugetul de pensii în vigoare (5,5 milioane de pensionari) plus cei care beneficiază de ajutoare sociale (40 de tipuri), deci în total 10 milioane.

Norvegienii un exemplu despre cum se poate crea un fond de pensii

Fondul public de pensii din Norvegia a detronat Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi (ADIA) pentru a deveni cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de firma americană de consultanţă Monitor Group, transmite AFP.

Alimentat de veniturile petroliere ale statului, fondul public de pensii din Norvegia are active de 560,5 miliarde de dolari, faţă de 342 miliarde de dolari pentru Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi. Cu toate acestea, comparaţiile sunt totuşi complicate de faptul că ADIA nu publică rapoarte de performanţă faţă de fondul norvegian care face acest lucru în fiecare trimestru.

De exemplu, SWF Institute, un organism specializat în analiza fondurilor shttp://www.blogger.com/img/blank.gifuverane, care operează cu cifre diferite şi în clasamentul din iunie estima că valoarea activelor ADIA se ridică la 627 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează pe primul loc în lume. În schimb, Monitor Group susţine că activele ADIA au scăzut din cauza cheltuielilor publice crescute, a pierderilor legate de criza financiară şi a investiţiilor neprofitabile.


'Chiar dacă nu este un scop în sine să fie cel mai mare, este întotdeauna o plăcere să vedem că fondul a crescut', a declarat un purtător de cuvânt al ministerului norvegian de Finanţe, Sigbjoern Johnsen. Purtătorul de cuvânt a reamintit că mai multe surse independente plasează fondul public de pensii din Norvegia pe primul loc în lume în materie de transparenţă. Pe lângă rapoartele trimestriale, fondul norvegian publică în fiecare an lista investiţiilor sale în acţiuni, obligaţiuni şi, recent, în domeniul imobiliar.
Sursa Capital

Pensia privata generali va face actionari la firme de renume

Este oare pensia privata un produs prea intelectual?

Se pare ca da.

Tinand cont de faptul ca in compozitia ei regasim produse financiare ca bonuri de tezaur si titluri de stat si portofolii de actiuni este clar ca avem de aface cu un produs sofisticat.
Poate ca fondurile de pensii trebuiau sa aiba o structura mai materiala.
Spre exemplu. Un client ar fi inteles mai usor daca ar fi aflat ca in contul sau se afla la un moment dat echivalentul unei tone de grau, sau echivalentul unei tone de miere.
Poate ar fi fost interesant sa afle ca acum un an avea in cont 10000 ron si putea sa cumpere cu ei 700 mp intravilan in localitatea x , iar acum are in cont 8000 ron dar poate sa cumpere 1000 mp intravilan in aceiasi localitate.
Oamenii sunt invatati sa gandeasca in termeni comparativi si cu aplicare materiala.
Daca vorbim in termeni de reprezentare numerica se pare ca bietul cetatean obisnuit, invatat la matematica ca ai de castigat doar daca ai mai multi bani in cont azi decat ieri, nu va intelege cum poti cu bani mai putini decat ai depus sa fii in castig.
Bietul cetatean nu intelege ce valoare reprezinta pentru el Cash-ul economisit.
El crede ca daca are mai putin decat a depus este in pierdere.
Daca ai depus 10 ron si maine ai de luat 8 poate ca este pierdere dar daca ai depus in 10 ani 100000 ron si ai de luat 90000 de ron intr-un moment de criza in care toate preturile se prabusesc valoarea banilor tai este mult mai mare. Vei putea sa cumperi cu 90000 ron bunuri, produse si servicii care inainte de criza ar fi valorat 180000 ron.
Poate unii vor spune ; bine bine dar asta nu este meritul administratorului de fond. Este o situatie data de criza.
Ce nu inteleg ei este diferenta de potential.
In timp ce piata produselor si serviciilor s-a prabusit cu 50%, 100% sau 400% cum s-a intamplat pe bursa, banii tai in valoare numerica sunt mai putini cu 20%.
De ce doar cu atat?. Pentru ca investitia ta a fost plasata bine intr-un portofoliu care si-a pastrat valoarea cand toata piata a cazut.

Cetateanul care in loc de ron ar fi avut in cont tone de grau sau proprietati ar fi putut sa transforme avutul sau pentru o valoare de 180000 ron ? In nici-un caz. Faptul ca ai cash te face sa stai comod, sa nu incerci sa vinzi nimic, dar sa cumperi bunuri pe care altadata ti-ar fi fost imposibil sa le achizitionezi.

Un articol actual despre pensii in Europa

BARROSO: intreaga Uniune Europeana trebuie sa-si revizuiasca sistemul de pensii publice

"Avem o problema reala si sistemele de pensii europene trebuie supuse unei reforme generale", a afirmat Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel BARROSO ieri, subliniind ca toate statele europene se confrunta cu dificultatile generate de dezechilibrul demografic in conditiile in care oamenii traiesc mai mult, dar au copii mai putini.

"Incurajam guvernele europene sa actioneze cu responsabilitate si in limitele dialogui social, pentru a reforma sistemul de pensii european astfel incat acesta sa poata fi functional si in viitor", a declarat BARROSO.

Declaratiile Presedintelui CE au avut loc intr-o conferinta de presa organizata la finalul intalnirii dintre Comisia Europeana si membrii cabinetului spaniol condus de Jose Luis Rodriguez ZAPATERO in contextul in care Spania se confrunta zilele acestea cu puternice proteste de masa impotriva intentiei guvernului de a majora varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani. Proteste similare s-au inregistrat si in Olanda si Grecia, tari unde cabinele in functie au anuntat idei similare. Guvernul francez depune, si el, eforturi de a promova o idee similara, evitand pe cat posibil, protestele sindicale. Cat despre regiunea Europei Centrale si de Est, reformele anuntate in domeniul pensiilor publice au fost intampinate de populatie cel putin cu reticenta, daca nu cu proteste deschise.

Potrivit eubusiness.com, Premierul italian Silvio BERLUSCONI a propus, la inceputul acestei luni, la summit-ul UE de la Bruxelles, cresterea generala si uniforma a varstei de pensionare in intreaga Uniune Europeana. "Nevoia de a creste varsta de pensionare este comuna tuturor tarilor UE in conditiile in care cheltuielile cu pensiile au o pondere din ce in ce mai mare in bugetul fiecarui stat membru", a explicat BERLUSCONI.

Nevoia de a aborda unitar, la nivel european, problematica sistemelor publice de pensii se resimte cu atat mai acut cu cat exista inca diferente destul de mari intre conditiile de pensionare din diversele state membre. Pericolul "falimentului" grec, la originea caruia se afla, printre principalele cauze, haosul financiar din sistemul de pensii publice, a adus, o data in plus, pensiile publice in topul subiectelor de dezbatere publica. "Grecii ies in strada sa protesteze impotriva cresterii varstei de pensionare de la 61 la 63 de ani?", se intreba recent un ziar german, tara in care varsta de pensionare a fost crestcuta nu de mult timp de la 65, la 67 de ani." Sa intelegem de aici ca germanii ar trebui curand sa creasca din nou varsta de pensionare, de la 67 la 69 de ani, ca sa-i ajutam pe greci sa se relaxeze la pensie?" O reactie de tip emotional, fara indoiala, dar care reflecta in cele din urma o stare de spirit pe cale sa se extinda: la urma, urmei, intr-o Europa unita, unde tindem sa ne dorim standarde de bunastare egale, standardele de munca trebuie sa fie si ele egale.

Editor: Daniela GHETU | Publicat pe 24.02.2010

De ce trebuie sa economisim pentru pensie?

Paula Alexandrescu, 3 Februarie 2010

Mesajul poate fi citit usor in contextul economic de astazi, in care guvernul incearca sa acopere gaurile din buget pe seama unei economii si asa greu incercate de criza, prin masuri caracterizate nu de putine ori ca aberante de catre mediul de business si nu numai. Cel mai recent exemplu – dezbaterile din ultimul an pe tema pensiilor (de stat si private) – este caracteristic pentru aceasta imagine. Viitorul nu arata bine pentru tinerii de azi, intrucat pensia de la stat va fi, in urmatorii 20-30 de ani si mai bine, mai degraba ajutor social de supravietuire decat inlocuire decenta a salariului din perioada activa.

Astazi, in mod convenabil pentru capitalul lor electoral, toti politicienii se inghesuie sa promita cresterea pensiei de stat, dincolo de puterile slabite ale bugetului. Politicienii omit insa sa ne spuna ca, dincolo de cresteri de 2-3% care ar putea sa mai apara anul viitor, realitatea cifrelor arata ca pensia de la stat nu va garanta nimanui un trai decent (ce sa mai zicem de un trai bun!). Singura solutie pentru aceasta este economisirea prin alte mijloace, complementare.

De ce pensia de stat nu va fi suficienta? Atat realitatea curenta, cat si studiile referitoare la urmatoarlee decenii arata ca Romania are atat cele mai mici pensii din Europa, cat si cele mai mici rate de inlocuire (a salariului prin pensie). Azi, aproape 3,9 milioane de pensionari au un venit sub 1.000 lei pe luna (adica 81% din total) si doar 44.000 de pensionari romani au peste 2.000 lei pe luna (adica 0,9% din total).

Apoi, desi pensiile de stat sunt foarte mici, economia si bugetul nu pot sustine niveluri superioare. Deja pensiile sunt mai mari cu circa 20% decat poate finanta economia nationala si bugetul public de pensii. Statistica e simpla: deficitul din 2009 al bugetului de pensii (peste 1,5 miliarde euro) reprezinta 20% din veniturile incasate din contributii. Cat despre eficienta sistemului redistributiv, greu incercat de presiunile demografice, situatia este si mai nesigura. La 1 leu contribuit, salariatii primesc pensie 0,25 de bani, adica un minus 75% fata de contributii, potrivit cifrelor vehiculate public de reprezentantii sindicalistilor de la Cartel Alfa. Cu toate acestea, romanii nu au invatat lectia traiului greu al pensionailor de astazi, ei sunt printre cei mai optimisti europeni privind viitorul pensiei de stat (Eurobarometru, mai 2009: 48% optimism, fata de 34% media UE).

Ce ne facem deci cand ajungem la pensie? Cum si cat de bine vom trai? Este suficient sa cautati pe Google despre „demographic timebomb” si veti afla singuri raspunsurile. Problema pensiilor, in contextul imbatranirii si reducerii populatiei active, devine o bomba cu ceas.

Statistica rece care nu face altceva decat sa evidentieze ca pentru un trai decent la batranete trebuie sa avem singuri grija de nivelul propriei pensii. Fara precautia economisirii private azi, ziua de maine poate deveni foarte usor un cosmar. Vrem sau nu, credem sau nu, vom trai probabil 80-90 de ani si trebuie sa fim pregatiti financiar pentru aceasta perspectiva. Un alt search pe Google, dupa „longevity risk”, da din nou raspunsul. Lumea civilizata vorbeste de ceva vreme despre „riscul de longevitate”, pe care il traduce prin „riscul de a trai mai mult decat iti pot permite economiile pe care le-ai facut pentru pensie”.

In prezent, Romania are deja una dintre cele mai ridicate rate de dependenta (raportul salariati:pensionari) din Europa. Daca in 1990 3,3 salariati plateau pensia unui pensionar, azi raportul este de 0,9 la 1, iar in 2050 vom ajunge la 0,3-0,4 la 1. In aceste conditii, este imposibil pentru orice sistem public de pensii sa livreze pensii decente, cu asemenea rate de dependenta.

Tot mai mult, responsabilitatea asigurarii pensiei se muta de la stat si colectiv catre individ si economisirea privata. In ultimul secol, Europa de Vest, dar si restul statelor dezvoltate si-au construit sisteme de pensii private care sa suplimenteze veniturile oamenilor din sistemul public de pensii.

In Romania, dupa o intarziere de 10 ani, sistemul a fost in final lansat in 2007, dar si aici, ca peste tot in Europa Centrala si de Est, sistemul de pensii private este afectat de politici defectuoase, lipsite de viziune pe termen lung si de o fiscalitate cel putin ambigua.

Cu 2%, avem cea mai redusa contributie la un sistem de pensii private de tip pilon II din intreaga lume. Pe pilonul III al pensiilor privat facultative deductibilitate fiscala este foarte redusa (cea mai mica din Europa) si cu regim incomplet.

Un studiu prezentat la Banca Nationala la sfarsitul anului trecut arata ca 50% din familiile din Romania nu reusesc sa economiseasca deloc. Un alt studiu, realizat de IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinte, relva faptul ca 67% din populatia urbana a Romaniei nu economiseste deloc si nici nu are rezerve financiare. Concluzia e simpla – pentru toti acesti romani, participarea obligatorie la Pilonul II este unica sansa si speranta de economisire.

Romania este foarte diferita de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea si sutinerea industriilor menite sa ajute cetatenii sa economiseasca. De exemplu, daca activele fondurilor de pensii private reprezentau 70% din Produsul Intern Brut al celor mai importante 13 piete de profil din lume la finele anului trecut, adica un total de 16,2 trilioane (mii de miliarde) de euro, in Romania acestea reprezinta doar 0,5% din PIB, adica de 140 de ori mai putin, in termeni relativi. Mai aproape de noi, in restul statelor din Europa Centrala si de Est, ponderea fondurilor de pensii private in PIB este de 10,6%, oricum de peste 20 de ori mai mult decat in Romania.

Anul acesta, contributia la Pilonul II creste la 2,5%, dar sub nivelul de 3%, cat ar fi trebuit sa fie potrivit calendarului initial. Sigur, e mai bine decat nimic, dar oricum insuficient pentru obiectivul pe termen lung: pensii decente din sistemul privat. S-a intamplat anul trecut si nu putem uita: inghetarea contributiilor in 2009 a insemnat pentru cei aproape 5 milioane de participanti o pierdere de peste 303 milioane de lei.

Decizia de anul trecut a Finantelor s-a produs prin nerespecatrea unei alte legi in vigoare, legea 411/2004 a pensiilor private, care prevede ca incepand cu 1 ianuarie a fiecarui an, dupa implementarea sistemului de pensii private obligatorii, cota de contributie la sistem creste anual cu cate 0,5%, pana la 6% din salariul brut al participantilor la sistem, intr-un interval de opt ani.

O solutie pentru compensarea acestei subfinantari a Pilonului II este Pilonul III facultativ, dar care are nevoie de stimulente fiscale mai puternice pentru a atrage o participare numeroasa.

O concluzie? Daca politicienii nu sunt sinceri cu noi, este obligatoriu ca noi sa fim. Asa cum nici parintilor nostri pensia de la stat nu le ajunge ca sa traiasca decent, cu atat mai putin ne va ajunge si noua. Trebuie sa recunoastem ca, „peste 20-30 de ani, regimul de pensie de stat va deveni complet neatractiv”, dupa cum spunea actualul ministru al muncii.

Mai simplu spus, scapa cine poate! Adica cine intelege situatia si isi ia responsabilitatea viitorului financiar in propriile maini, economisind in sistemul de pensii private sau cu ajutorul altor instrumente asemnatoare.

Evitati sa programati un ajutor social la pensie

Marian PREDA: Pensia de stat nu va fi mai mult decat un ajutor social

"Pensia este unul dintre cele mai importante trei riscuri financiare cu care fiecare individ se confrunta de-a lungul vietii, iar oamenii inteligenti isi reduc riscurile", a afirmat Prof. Univ. Dr. Marian PREDA, Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, la intalnirea organizata astazi de CSSPP, cu studentii Universitatii din Bucuresti. El a explicat ca, din punct de vedere financiar, cele mai importante riscuri sunt pierderea capacitatii de munca prin invaliditate, somajul si... inadecvarea resurselor materiale la pensionare, intr-un moment in care capacitatea de munca este redusa.

Trecand in revista perspectivele demografice ale Romaniei, Marian PREDA a accentuat asupra urmarilor sociale determinate de acestea si, implicit, asupra necesitatii unei schimbari de mentalitate pentru generatiile tinere. "Obisnuinta de a trai de pe o zi pe alta, fara a planifica pe termen lung, este o realitate culturala a poporului roman. Informatiile de care dispunem ne arata insa ca acest lucru trebuie sa se schimbe, chiar foarte repede, pentru ca in deceniile viitoare nu va mai fi posibil sa traim asa, decat daca ne asumam riscul unui trai la limita saraciei". El a explicat dependenta vitala care exista intre capacitatea sistemului public redistributiv de pensii de a furniza venituri adecvate si echilibrul demografic si a accentuat faptul ca acest echilibru este intr-o rapida si continua degradare. "Cand dumneavoastra, studentii de acum, veti avea 50 de ani, veti putea spune ca faceti parte din jumatatea inca tanara a populatiei Romaniei, pentru ca cealalta jumatate va fi formata din persoane care au depasit 51-52 de ani. Asta inseamna ca numarul cetatenilor de varsta activa din punct de vedere economic, adica al celor care genereaza veniturile necesare pentru intretinerea tuturor celorlalti, va fi mult mai mic decat acum". Ca urmare, capacitatea statului de a plati pensii adecvate se va diminua drastic. "Cine se bazeaza exclusiv pe pensia de stat va trai dintr-un venit care va fi mai degraba un fel de ajutor social, departe de a acoperi nevoile unui trai decent", a concluzionat PREDA.

Randament

Cei care ar fi intrat cu o suma x in contractul de investitii Generali in februarie 2009, ar fi putut sa scoata acum banii cu o crestere de 108%.

Explicatia indiferentei

De curand am primit o referinta catre o informatie care explica intr-un fel decalajul existent intre nevoia de pensie si numarul celor care chiar fac ceva pentru a avea o pensie reala, alta decat pensia de stat. Tinand cont de beneficiile clare care sunt oferite de aceste fonduri ; cont la vedere fata de stat unde practic nu ai un cont, maturizare la varsta pe care o alegi singur fata de stat unde varsta este impusa, asigurare de viata, fondul revenind familiei in caz de deces, fata de stat unde fondul va fi consumat de altii, pentru mine pare incredibil ca cineva mai are ceva de comentat, si nu adera instantaneu la fond.
Pentru mine beneficiile sunt clare. Dar in piata intervin zvonerii, si ofertele neserioase cum ar fi pensii facute de sindicate, pensii separate cu beneficii iluzorii pentru categorii sociale privelegiate.

Este absolut necesar ca informatiile despre un subiect sa le luam de la sursa. Pentru ca in jurul sursei respective sunt multe interese. Banii de pensii fac oamenii sa fie liberi, sa faca investitii proprii, sa se acomodeze la varsta 3-a.Un fond de pensii poate ajuta copilul sa inceapa o afacere fara credit, sa cumpere o casa.
In jurul acestor idealuri sunt insa idealurile de dominatie ale unor indivizi corupti.
Sa luam exemplu sindicatele.
Oamenii au nevoie de oameni independenti care sa le reprezinte interesele. Si ce vedem. Lideri corupti care au preluat idealul in favoarea lor.
Eu insumi am fost la un moment dat lider de sindicat si in jurul meu s-a creat o mare de minciuna si zvonuri care m-a determinat sa renunt si sa plec, pentru ca cei din jur nu vedeau atacul interesului meschin in desfasurare, cu toate ca atacatorii erau cunoscuti dar se aflau pe pozitii de conducere.
In timp ce eu am plecat in piata libera ca consultant de asigurari, cei ramasi la vechiul loc de munca primesc fonduri si sunt sefi peste 1000 de oameni care lucreza in conditii grele cu salarii de mizerie.
Dar acolo exista un continuu de indiferenta si renuntare. De ce?
Iata ce ne spune informatia primita.

Psihologie
Oamenii pot fi foarte uşor influenţaţi pentru a rămâne indiferenţi
Acasă ● Accente

Oamenii pot fi foarte uşor influenţaţi pentru a rămâne indiferenţi

Prezentarea repetată a unor informaţii contradictorii produce indiferenţă. Acest mecanism este frecvent utilizat în politică, dar şi mass-media.

Dacă lansezi o informaţie, apoi contrariul ei şi ulterior se continuă în acealaşi mod, persoanele nu mai ştiu ce să creadă şi singurul mod de a se proteja în faţa acestei incertitudini va fi să renunţe să mai aibă vreo opinie.
Spre exemplu despre pensiile private s-a marjat foarte mult pe ideea ca la sfarsit poti lua mai putini bani decat ai pus,intr-un ritm aproape hipnotizator.Cred ca si dumneavoastra cand cititi aceasta fraza vi se pare ca sunt anulate toate beneficiile care au fost descrise mai sus.Atat de mult a fost legata ideea de profitabilitate de aceste fonduri incat aproape ca nu poti sa discuti in altfel de termeni.


Neajutorarea învăţată este o teorie care a apărut în psihologie pe la începutul anilor '70. Seligman a realizat mai multe experimente pe câini, aceştia fiind învăţaţi să primească mâncare de fiecare dată când accesau un dispozitiv sau şocuri electrice când apăsau pe un alt dispozitiv.

Ulterior, Seligman a corelat aleatoriu mâncarea şi şocurile electrice în funcţie de dispozitivul accesat. Deşi apăsau dispozitivul corect primeau şocuri şi nu mâncare şi invers, apoi regula iniţială a fost din nou respectată, însă prea târziu pentru că animalele deveniseră şovăitoare între timp, nemaiştiind care dispozitiv trebuie apăsat pentru a primi mâncare.

Stimulii contradictorii i-au dezorientat complet şi după un timp s-au retras total într-un colţ, devenind apatici.Daca un consultant de pensii private are o discutie cu un client si ii expune beneficiile, alti 100 de indivizi din mass media si viata reala aflati mai mult sau mai putin in organizatii secrete, pedaleaza intr-un ritm demn de o cauza mai buna pe ideea neprofitabilitatii banilor investiti.

Daca unii dintre caini au început să aibă probleme digestive, iar atunci când mâncarea era chiar în faţa lor, nemaifiind necesar niciun efort ca s-o obţină, câinii nici nu s-au mai apropiat de ea. Asa cum spuneam dacă lansezi o informaţie, apoi contrariul ei şi ulterior se continuă în acealaşi mod, persoanele nu mai ştiu ce să creadă şi singurul mod de a se proteja în faţa acestei incertitudini va fi să renunţe să mai aibă vreo opinie. asa unii din cei cu care vreau sa vorbesc, fiinte rationale fiind, refuza dialogul pe subiectul pensie privata datorita abundentei de informatii contradictorii pe acest subiect.

Scene de lupta si pensii

Scenele de lupta ale sindicatelor din Londra pareau a fi scene de lupta vazute cu putin timp inainte in Egipt
Tot lupte de strada au putut fi vazute si in Grecia
In numite locuri lumea pare sa devina un loc instabil.
Peste diferite stiri de acest gen am vazut insa si o stire mai linistitoare.
Pe Yahoo un oras isi facea reclama pentru a atrage pensionarii posesori de fonduri de pensii.
In lume exista locatii cu taxe reduse sau fara taxe.
Un exemplu de oferta il putem gasi pe:
:http://www.retirementplacesreport.com/
La noi in Romania nu am auzit inca de localitati organizate special ca oferta pentru pensionari.
De ce ??

"Rebeli" sau pur si simplu "elita"?

Vedeti:
Peste 100.000 de maghiari spun "adio" pensiei de la stat, pentru a ramane in Pilonul II