Pionierii pensiilor

Guinness, pionierii pensiilor private în Irlanda: cum a arătat „welfare-ul” corporatist în anii 1880 Publicat în: Istorie economică / Irlanda / Pensii / Guinness --- 🍺 O poveste din Dublinul victorian Mult înainte ca statul să ofere pensia universală, fabrica de bere Guinness din Dublin le asigura angajaților săi o bătrânețe decentă. Într-o epocă în care marea majoritate a muncitorilor irlandezi depindeau de familie sau de caritate, Guinness a introdus în anii 1880 propriul sistem de pensii private pentru toți angajații. Această inițiativă, documentată în arhivele oficiale ale companiei, marchează unul dintre cele mai vechi exemple de „welfare corporatist” din lume. --- 🏦 Cum a început totul Conform Guinness Archive și surselor oficiale ale Guinness Storehouse, din anii 1880 fiecare angajat făcea parte dintr-o pension scheme — un sistem intern care oferea plăți regulate la retragere, pensii pentru văduve și alocații pentru orfani. > „By the 1880s, every employee was part of a pension scheme.” — The Story of Guinness (guinness.com) Fabrica Guinness era, în acea vreme, cel mai mare angajator din Dublin, iar fondatorul Edward Cecil Guinness (mai târziu Lord Iveagh) credea că un angajat loial și sănătos era o investiție sigură. Pe lângă pensii, compania oferea: salarii cu 10–15% peste media orașului, asistență medicală gratuită, mese subvenționate, locuințe pentru familii, și chiar… o halbă de bere pe zi. --- 💡 Știai că...? În registrele istorice ale companiei, păstrate în arhiva digitală Preservica, există documente intitulate „Pensions. Widows & Orphans. Tradesmen & Labourers”, care atestă plăți efectuate pentru soțiile și copiii muncitorilor Guinness decedați — un sistem social complet, cu peste 40 de ani înainte de pensia publică irlandeză (Old Age Pensions Act, 1911). --- 🧭 De ce a făcut Guinness asta? Istoricii consideră că motivația a fost dublă: filantropică — Edward C. Guinness era un susținător al ideii că prosperitatea firmei trebuie împărțită cu muncitorii; strategică — pentru a păstra forța de muncă calificată și pentru a evita conflictele sindicale. Într-un Dublin industrial agitat, o pensie garantată era un motiv puternic de fidelitate. > „Guinness was known for treating its workers unusually well, offering pensions, housing and healthcare decades ahead of its time.” — Oxford University Press, Voices of Guinness. --- 📚 Surse: Guinness – The Story of Guinness (guinness.com) Guinness Storehouse Archives IrishCentral – Guinness introduced pensions in the 1880s Preservica – Guinness Archive Records: Pensions, Widows & Orphans Oxford Academic – Voices of Guinness Liverpool University Press – The Making of Edward Guinness --- 🏁 Concluzie Într-un secol în care statul nu oferea nicio plasă de siguranță, Guinness a fost o excepție remarcabilă: o companie care a înțeles că stabilitatea și demnitatea angajaților aduc profit pe termen lung. Modelul Guinness a fost, de fapt, un precursor al sistemelor moderne de pensii și un exemplu de cum capitalul și umanitatea pot coexista — chiar și într-o fabrică de bere.

Criza petrolului - Minciuna secolului

Cu toții cunoaștem efectele nefaste ale utilizării carburanților fosili în industria modernă. S-au creat drame la nivel mondial în privinţa repercursiuni mediului asupra sănătății umane. O alta consecință este aceia ca 50% dintre conflictele actuale sunt "războaie energetice", o luptă fără scrupule pentru acapararea controlului exploatării, transportului și vânzării acestor resurse energetice.

Dupa vizionarea acestui material, invit ecologiştii să-şi regleze tirul asupra cui se cuvine, iar politicienii, brokerii dreptului de poluare şi savanţii corupţi să plece la prăşit cu ziua. Celor care nu inteleg ţeapa mondialistă, le urez " Bine aţi intrat în Europa!"

Rusia catre Occident : *Ce ma bucur ca-i luat teapa*

Despre atom s-a crezut ca este indivizibil .. după aceea lucrurile s-au schimbat. Doar ca atunci nu erau ziare si televiziuni care sa zăpăcească atat de insistent lumea cu idei fixe si reflexe condiţionate de a nu pune sub semnul întrebării “zicerile” unora si altora.

Hai sa mai vedem cum e cu petrolul si originea lui.
Un studiu prezentat in Science Magazine pe 1 februarie 2008 prezintă noi probe care susţin teoria abiotica a petrolului. (..) Proskurowski a găsit hidrocarburi ce conţin izotopul 13 al carbonului ce pare format mai degrabă in mantaua pământului decât din materia biologica de pe fundul oceanului. Izotopul 13 este tipul de carbon asociat de oamenii de ştiinţă cu originea abiotica, in comparaţie cu izotopul 12 pe care oamenii de ştiinţă îl asociază, de obicei, cu originea biologica. Descoperirea hidrocarburilor abiotice din zona marina Lost City este a doua descoperire din ultimii ani care aduce argumente pentru originea abiotica a petrolului.

Asa cum a prezentat WorldNetDaily in 2005, o sonda a NASA trimisa pe Titan ( gigantica luna a lui Saturn) a descoperit metan cu izotop carbon-13 pe care agentia l-a declarat ca fiind de origine abiotica. WorldNetDaily (http://www.worldnetdaily.com/news/ar…TICLE_ID=47627 ) spune ca dezvoltarea forajului de mare adâncime pentru extragerea gazului natural pune serioase probleme celor legaţi de teoria combustibililor fosili. Compania GHK din Oklahoma a găsit gaze naturale in doua foraje săpate la o adâncime de aproximativ 5.7 mile, mult prea adânc pentru ca rămăşiţele dinozaurilor sa fie prezente.

Povestea-i lunga si interesanta.
In 1950, URSS avea de făcut fata izolării fata de est. Devenise clar ca SUA si UK nu-i vor permite sa exploateze petrol din zonele cunoscute ( Africa, Orientul mijlociu, Malaezia etc etc), guvernul britanic ii forţase in 1947 sa părăsească cele doua provincii nordice ale Iranului, cucerite ( de ruşi) cu un an înainte. Asa ca aveau o prioritate: sa găsească petrol In URSS. Au adunat oameni de ştiinţă si tema lor a fost sa determine originea petrolului, sa găsească zăcăminte noi pe teritoriul URSS si sa găsească modalităţi de exploatare.

In 1951 Nikolai A. Kudryavtsev enunţa prima data teoria abiotica, apoi alti oameni de ştiinţă au aderat la teorie, aducând noi elemente, probe etc.. In 1956, Prof. Vladimir Porfiriyev a anunţat concluzia: petrolul crud si gazele naturale de sonda nu au o legătură intrinsecă cu materia organica de la suprafaţa pământului. Ele sunt materii primordiale care erup din adâncul pământului”.

Daca teoria era corecta, atunci rezervele de petrol ar fi fost limitate numai de cantitatea de hidrocarburi prezenta la formarea pământului. Deci disponibilitatea petrolului ar fi depins doar de capacităţile tehnologice de foraj la mare adâncime. Si ruşii au mai realizat ceva: daca teoria lor este corecta, vechile zăcăminte ar putea fi reutilizate odată ce petrolul abiotic va reumple cavităţile golite.

Modul ştiinţific de abordare al ruşilor, radical diferit de cel al vesticilor, a permis URSS sa descopere rezerve imense de petrol si gaze in zone considerate anterior ca fiind necorespunzătoare, conform teoriilor geologilor din vest. Noua teorie abiotica a fost folosita din plin la începutul anilor 1990, pentru găsirea si exploatarea petrolului si gazelor dintr-o zona despre care se credea, de mai mult de 40 de ani, ca este geologic sterila. Zona este cea a bazinului Dnieper-Donets, intre Rusia si Ucraina.
Urmând teoria lor abiotica , geofizicienii si chimiştii ruşi si ucrainieni au început analize detaliate ale istoriei tectonice si structurii geologice ale straturilor cristaline din bazinul Dnieper-Donets. Apoi au urmat investigaţiile geofizice si geochimice.

Un total de 61 de foraje au fost săpate si 37 au devenit productive comercial. Si asta este o performanta extrem de impresionanta, o rata de succes de aproximativ 60%. Dimensiunea zăcământului descoperit era comparabil cu cel din nordul Alaska.

In SUA, o rata de succes de 10% era considerata o performanta la acea vreme!!! Deci 9 din zece foraje erau doar „dry holes”.

Prin anii 60, in timp ce companiile petroliere Americane erau ocupate cu controlul asupra unor zone din  Arabia Saudita, Kuwait, Iran si alte zone cu petrol ieftin, sovieticii erau preocupaţi de testarea teoriei lor alternative. Au început sa sape foraje in regiuni presupuse sterile din Siberia. Acolo au dezvoltat 11 bazine majore plus unul gigant, totul bazat pe teoria lor abiotica.

In anii 80 s-au dus in Vietnam si s-au oferit sa finanţeze costurile de forare si sa arate ca noua lor teorie funcţionează. Compania ruseasca Petrosov a forat in zona exterioara a bazinului Vietnam’s White Tiger, prin roca de bazalt si au făcut posibila extragerea a 6000 de barili pe zi pentru slaba economie vietnameza.

In URSS, geologi instruit in teoria abiotica şi-au perfecţionat tehnologia si, pe la mijlocul anilor 80, URSS a răsărit ca cel mai mare producător de petrol din lumea. Putini din vest au înţeles ce se întâmplă sau s-au deranjat sa întrebe.

Încet, încet, a început sa intre in capul strategilor din Pentagon si din jurul Pentagonului ( cam după războiul din Irak, 2003) ca geofizicienii, geologii ruşi s-ar putea sa deţină ceva de o importanta strategica deosebita.
Ruşii si ucrainienii au elaborat volume imense de studii, majoritatea in rusa. Jurnalele ştiinţifice din vest nu au nici un interes sa publice o astfel de teorie revoluţionară. Cariere si profesii academice ajung in pericol daca publicarea ar avea loc.

Arestarea, in 2003, a rusului Mikhail Khodorkovsky, de la Yukos Oil, a avut loc chiar înainte de vânzarea către Exxon a unei parti dominante din acţiunile Yukos ( după o întâlnire particulara cu Dick Cheney). Daca Exxon punea mana pe acele acţiuni, ar fi avut control asupra celei mai mari resurse umane de geologi si ingineri instruiţi in tehnologiile de foraj de mare adâncime conform teoriei abiotice.

Începând cu 2003, oamenii de ştiinţă ruşi nu au mai împărtăşit din cunoştinţele lor despre teoria abiotica si tehnologia aferenta.

Si atunci ce-i cu tot acest război riscant din Irak si controlul asupra Irakului? De un secol SUA si aliaţii sai din Europa de Vest controlează petrolul lumii via controlul exercitat asupra unor zone ca Arabia Saudita, Kuweit sau Nigeria. Azi, când multe zone de exploatare gigantice sunt in declin, companiile vad rezervele din terenurile petroliere controlate de Iran si Irak ca fiind singurele zone cu petrol ieftin. Având in vedere cererea imensa de petrol din China si India, devine imperativ geopolitic ca SUA sa controleze direct, militar si cat mai repede rezervele din Orientul Mijlociu. Vice Preşedintele Dick Cheney a ajuns pe postul sau venind dintr-un job la Halliburton Corp, cea mai mare companie din lume pentru servicii geologice.
In mod ironic, singura ameninţare pentru controlul dorit de SUA zace in interiorul Rusiei iar cu giganţii energetici ruşi controlaţi acum de stat .. hmm ..

Conform declaraţiilor lui Kenney, geofizicienii ruşi au folosit teoriile strălucitului om de ştiinţă german Alfred Wegener cu vreo 30 de ani înainte ca geologii vestici să-l descopere pe Wegener in anii 60.

Pana in anii 60, oameni de ştiinţă americani, precum Dr Frank Press, consilierul ştiinţific al Casei Albe, se refereau la Wegener ca fiind un lunatic. Pe la sfârşitul anilor 60, au trebuit să-şi înghită cuvintele pe măsură ce Wegener a oferit singura interpretare care le-a permis sa descopere vastele resurse de petrol din Marea Nordului.

Poate ca in cateva decenii, geologii vestici isi vor regândi mitologia originii fosile a petrolului si vor realiza ca ruşii ştiau adevărul inca din anii 50.
Intre timp :
-Moscova deţine un extraordinar „as energetic” in mâneca
-Occidentul isi vinde patrimoniul cultural tarilor din golf pentru o galeata de petrol
-Romania isi otraveste panza freatica cu prospectiile gazelor de sist

Obținerea petrolului din CO2 cu ajutorul fitoplanctonului

Pe 31 ianuarie 2011, pe principalul post de televiziune francez apare la ora de vârf următoarea ştire:

"Obţinerea petrolului din microalge", căruia m-am străduit să-i încropesc o subtitrare:

Corporațiile internaționale nu pot să se gândească la interesul unei ţări sau regiuni anume, pentru că sistemul acționariatului le obligă la profit maxim și rapid. Politicienii locali sunt mai întâi afaceriști, cu rare excepții, și cum suntem în demo(n)craţie, cine dă mai mult are dreptul să calce cu buldozerul tot ce îi stă în cale. Soluția ar fi promovarea altor forme de obținere a energiei, care să dezamorseze bomba ecologică pe care suntem așezați astăzi. Cei interesați de domeniul energiilor ecologice au la cunoștință că de un secol încoace au apărut diferite alte metode de producere ieftină a unor energii nepoluante, dar toate au fost condamnate la prăfuire pe viaţă într-un sertar. În plus, unii dintre inventatorii acestor metode se mai aruncă de la fereastra domiciliului personal în timp ce nu sunt acasă.

Acest articol va prezenta una dintre aceste invenții de actualitate care are avantajul de a fi pusă deja pe linia tehnologică, și care obține un petrol nepoluant și biologic. Pentru eventuali responsabili energetici şi temerari, aveţi mai jos datele de contact ale firmei BFS din Paris:
BFS France
24 rue Eugène Flachat / 75017 Paris
Tél. : 01.45.87.18.23
Fax : 09.71.70.33.69
E-mail : info@bfs-france.com
bfs-france.com

Bio Fuel Systems (BFS)

După cinci ani de cercetări în cooperare cu Universitatea din Alicante si Valencia, Bio Fuel Systems (BFS) a pus la punct primul procedeu de "conversiune energetică accelerată" care permite transformarea emisiilor de CO2 în petrol de calitate. Acest sistem conjugă efectele fotosintezei, energiei luminoase și proprietăților organice ale fitoplanctonului (puternic catalizator), pentru a obține un carburant comparabil petrolului fosil (dar fără metale grele), cu aceleași posibilități de produse derivate (plastic, polimeri, îngrășăminte agricultura) conform normele IFT.

Cultura intensivă a fitoplanctonului se face în fotobioreactoare verticale, pe baza unor specii selecționate pentru procentajul lor ridicat în lipide. Pentru a produce 1 baril de petrol, BSF absoarbe 2.168 kg de CO2 si neutralizează definitiv 937 Kg de CO2 după combustie. Astfel, ținând cont de energia consumata în ansamblul ciclului de producție, la o distanta parcursa egala (100 km), și la putere egala (135 cai putere), o mașina care rulează cu BFS este singura care are un bilanț carbon negativ (-48 kg de CO2). Se detașează cu mult de o mașină cu petrol fosil (+19 kg) și chiar de o mașină electrica (+0,3 kg de CO2).

De la începutul până la finalul procesului de conversie, BFS marchează un avans imens în capacitățile de depoluare, de randament și de bilanț carbon, depășind cu mult limitele ecologice și economice ale biocarburanților din prima și a doua generație pe baza de materii agricole.

Capacitatea BSF de a produce fără întrerupere petrol la costuri minime, calitatea acestuia, oferă un veritabil răspuns la rarefierea hidrocarburilor, precum și o soluție durabila la dependenta fata de importurile de petrol și gaz.

Ca o dovada ca principiul de producție este similar celui din ecosistemul naturii (natura nu produce reziduuri toxice), se obțin unele produse derivate de o mare valoare comerciala, precum acizi grași esențiali de tip Omega 3, Omega 6, etc, ceea ce întărește rentabilitatea unei uzine BFS care funcționează 24/24 h mai mult de 8.000 h/an!

Fondatorul acestui proiect, Bernard Stroiazzo-Mougin, este inginer în termodinamică. Inginerul Mougin a debutat la Thomson - CSF, după care va continua în cadrul unei întreprinderi de inginerie aviatica. Printre proiectele sale de cercetare bazate pe studiul fenomenelor electromagnetice terestre, inginerul Mougin are la activ brevete privind "fenomenele de ionizare în mediu acvatic" și "control de campuri magnetice artificiale".

Cofondator la acest proiect este cercetătorul Cristian Gomis Catalá, Doctor in Biologie la Universitatea din Valencia, Profesor asociat în Biotehnologie al Universității din Alicante, cercetător senior al Institutului Ecologic din Alicante. Mai mult de 20 de brevete protejează procedeul BFS privitor la selecția speciilor de microalge cu super-potențial în stimularea procesului de creștere si demultiplicare energetica.

Fitoplanctonii si cynobacteriile

Fitoplanctonii si cynobacteriile sunt organisme unicelulare microscopice, strămoșii tuturor celorlalte forme de viață. Aceste organisme autotrofe utilizează pentru creșterea lor un proces fotosintetic asemănător cu cel al plantelor. Sunt veritabile uzine biochimice în miniatura, responsabile de 50% din fixarea planetara a CO2; randamentul lor este mult superior plantelor terestre, diviziunea făcându-se prin mitoza sub 24 de ore, doar cu aport de lumină, apă şi CO2.

Dacă în apa de mare concentrația acestor microorganisme este de ordinul a 100-300 celule / mm, în mediul de cultura BFS atinge în bio-reactoarele sale o concentraţie de 300 milioane pana la 1 miliard de celule pe milimetrul cub. Aceasta tehnologie proprie permite BSF sa obțină o biomasa cu un înalt dozaj energetic, care prin extracție va deveni un petrol artificial de o calitate excepţională.

Capturarea  CO2 (CO2 = Energie)

CO2 este principalul element in ciclul carbonului. El intervine in schimburile intre fiinţele vii, atmosfera si elementele fotosintetice. Tehnologia BSF permite capturarea CO2 rejectat de industrie, pe care îl reciclează in obţinerea carburantului in 4 etape:
- Carbonul gazos capturat este transformat in carbon organic (1 Kg de biomasa dispune de 52% carbon)
- Se obține un carbon mineral cu 65% carbon organic
- Se obține o hidrocarbura cu 85% carbon
- Se obține petrol compatibil 100% cu un motor de combustie.

Se elimina 938 kg  C din CO2-ul produs de emisiile antropice pe baril produs si convertește 2168 kg CO2 pe baril. Petrolul obținut in 48 de ore are o putere calorică de de 9.700 kcal/kg. Rafinarea este rentabila (nu conține sulf și alte produse toxice) și poate fi utilizat în motoare fără nici o transformare.

Stocul de biomasa obținut în cursul conversiunii CO2 în petrol oferă un potențial de extracție a doua subproduse exclusive, neobținute din petrolul fosil: cărbunele activ (folosit la aparatele de filtrare) și 3% de acizi omega 3.

Tablou comparativ al emisiilor și absorbțiilor de CO2 la 135 Km/h, CV (100 KW) pe un parcurs de 100 Km cu diferiți combustibili. Toate aceste calcule, necesare au fost realizate pe baza de date științifice publicate de organisme publice și universități. In cazul carburantului fosil, emisiile de CO2 au fost calculate cu luarea în calcul a extracției, transportului, rafinajului. In cazul Biodizelului, s-a ținut cont de cantitatea de CO2 emis în timpul plantației, recoltei, fabricării și combustiei în motor. In ce privește vehiculelor electrice care nu degaja CO2 prin combustie, s-a calculat cel consumat în procesul de construcție și exploatare a mașinilor din linia tehnologica.

Într-un ciclu complect, de la absorbția CO2 la combustia petrolului BFS in motor, bilanțul carbon este negativ.
Analiza CO2 degajat s-a făcut pe un motor, de 135 cp pe o distanta de 100 km, obținându-se:

  1) + 19 kg de CO2 degajat de un carburant petrolier de origine fosila.
  2) + 24 kg pentru cel mai virtuos bio-diesel produs pe baza de soia

In comparaţie cu energiile "eco" avem:
  1) +0,5 pentru Eolian
  2) +4 kg pentru fotovoltaic
  3) -48 kg pentru BFS, datorita faptului ca cantitatea eliminata de un motor este inferioara celei captate pentru fabricarea petrolului BFS.

  

     
 - Un petrol fără sulf (astmaticii!)
 - Un petrol fără metale grele (doctorii!)
 - Un petrol Biodegradabil (agricultorii!)
 - Un petrol cu un bilanț negativ de -48 kg CO2 (Taxa Carbon!)
 - O suprafață de producție redusa (cadastru!)
 - Posibilitatea de implantare alături de complexe industriale mari poluatori cu CO2 (poluatorii !)
 - Consum redus de apa: 0,1 L pentru 1 kg de petrol (1000 L pentru 1 L biodiesel pe baza de rapița sau floarea soarelui) (hidrologii!)
 - Producție de biomasa fără perturbarea ecosistemului (apicultorii!)
 - Surplusul de biomasa... se poate pune pe masa: Conţine Omega 3! (mama!)

Cu acest rezumat la atuurilor BFS închei descrierea unui mijloc de a produce energie în armonie cu mediul și sănătatea oamenilor. Despre aplicațiile extraordinare ale ciupercilor inferioare și anumitor bacterii găsiți referințe în alte articole pe acest site.
Personal, nu vad cum acest sistem se poate impune în fata miliardelor de petrodolari produși zilnic, dar contează că exista.

Ca o mica paranteza, tot se mai aude, aşa, sfios, despre suprapopularea planetei și epuizarea resurselor!
Aceasta așa-zisă noțiune de " Suprapopulare" este inventata pentru auto-disculparea morala a vânduților noștri guvernanți ca sa ne poată servi pe tava ogm-uri, pesticide, poluare apei și infestarea aerului., etc..., ca tot suntem prea multi..

"Auzi, gângania de pe frunza spune ca semenii ei sunt prea multi "... A Christmas Carol - Charles Dickens

Ecologiștii să deschidă larg ochii, că nu doar triajul de sacoșe goale va salva planeta aceasta. Nu știu cum o sa se termine toate acesta accelerație spre zid și nu știu ce se mai poate face. Fiecare sa pună cărămida lui și... Domnu cu mila. Pentru mine, aflarea acestor informații despre capacitatea minunata a naturii de a promova VIAȚA îmi aduce aminte de un cuvânt: "...şi iată erau bune foarte." 

Rerinţe:

www.biopetroleo.com/english/
www.youtube.com/watch?v=uqlDgE2GvIE (jurnalul de ştiri al postului naţional Francez in 2011)
www.youtube.com/watch?v=ouOrkGD-CeQ

Sursa abcul.sanatatii

IPOTEZA SOC: Petrolul NU provine din materie organică şi NU se epuizează - Zăcămintele de țiței se refac singure !

Invățăm în școală și peste tot în mass media deținută de străini că petrolul este un combustibil fosil care s-a format din descompunerea materiei organice (dinozauri, vietăți marine etc) acu’ nu știu câte milioane de ani.

Au murit animalele, s-au descompus, au intrat în pământ, au stat acolo nu știu cât timp și s-au transformat în petrol. Iar noi, oamenii, exploatăm acum acest petrol, până când se termină. Nemafiind dinozauri morți și alte animale care să se descompună, pac, pac, de pe azi pe mâine…înseamnă că o să rămânem la un moment dat fără petrol. Asta ne spune Sistemul. Și ne tot prezice de zeci de ani că o să rămânem curând fără petrol.

Vă invit astăzi să aflați o altă parte a poveștii, adevărul după părerea mea, și anume că petrolul NU s-a format din materie organică descompusă acum milioane de ani, petrolul NU se epuizează, ci SE PRODUCE CONTINUU ÎN INTERIORUL PĂMÂNTULUI prin procesele fizico/chimice/geologice de la mari adâncimi (magmă + presiune + temperatură + diferite roci etc). Detalii în continuare:

Pe lângă informațiile din articolele / site-urile postate mai jos, am această informație (că petrolul nu se epuizează, ci se formează continuu în adâncul pământului) si de la un inventator (chimist) român care a creat un sistem de transformare a apei în gaz și energie termică într-un mod eficient, pe care l-am văzut personal. Același inventator a demonstrat prin calcule matematice, împreună cu alți oameni de știință, că este o mare țeapă ideea că noi oamenii și activitatea noastră suntem vinovați de încălzirea globală.

9 sept 2012: Zăcămintele de țiței epuizate se refac singure

În ultimele decenii petroliştii au observat un fenomen ciudat, în toată lumea: puţurile de petrol care erau considerate epuizate din cauza exploatării, au început să se umple din nou cu „aur negru”.

Există două teorii despre originea petrolului. Prima este cea organică, sau biogenică, care aparţine savantului rus Mihail Lomonosov.

El a spus că acest combustibil a apărut prin descompunerea, în anumite condiţii, a deşeurilor biologice, de-a lungul milioanelor de ani.

Spre deosebire de Lomonosov, o altă minte luminată, chimistul Dmitri Mendeleev, autorul tabelului periodic al elementelor, credea că petrolul reprezintă nu o substanţă formată în urma putrezirii plantelor şi animalelor ce au trăit cândva pe Terra, ci un material primordial, născut în strafundurile planetei, ce erupe constant către suprafaţa acesteia, precum magma vulcanilor.

În cazul oraşului Groznîi, capitala Ceceniei, lucrurile par chiar mai ciudate. Exploatarea petrolului a început aici în 1897. Până în 1960, când zăcământul a fost considerat epuizat, s-au extras nu mai puţin de 100 milioane tone petrol brut. Spre surprinderea geologilor, în ultimii ani petrolul a început efectiv să ţâşnească din pământ, iar localnicii îl adună cu găleţile.

Situaţia s-a repetat şi în cazul bazinului petrolifer Eugene Island, din largul coastelor Louisianei, SUA. Rezervele de aici au fost considerate epuizate, dar în ultimul deceniu mai multe sondaje au arătat că ele s-au restabilit, extracţia atingând nivele comparabile cu cele din deceniile trecute.

Ian 2011: Deconspirarea industriei petroliere

Pai, sa vedem ce avem… Stie cineva cum s-a format petrolul? Există două teorii majore :

1.Teoria lui Lomonosov, care spune că petrolul este de origine organică, fosil deci şi aşa cum am învăţat la scoală se gaseşte în rocile sedimentare. Ca şi cum dinozaurii au dat în primire fix ca el sa apară.. în pungi, care cu timpul se epuizează total…

2.Teoria lui Mendeleev, care spune că petrolul are origine abiotică…adică, nu provine din dinozauri, ci este un material primordial, născut în străfundurile planetei, ce erupe constant către suprafaţă precum magma vulcanilor.

De ce n-am auzit şi învăţat la şcoală şi despre această teorie?

Pentru că cineva s-a prins că petrolul este o marfa vitală tocmai bună de manipulat ? Pentru că din raţiuni economice marile concerne au interes să se joace cu preţul lui si cu zonele de influenţă aşa cum vor muşchii lor?

„Ceva misterios se întâmplă la Eugene Island 300. Productia de petrol din zona, adică în Golful Mexic, în largul Coastei Louisiana a fost considerată epuizată cu mulţi ani în urmă.

Descoperită în 1973, exploatarea de vârf a fost de 15.000 de barili pe zi; până în 1989 producţia a scăzut la aproximativ 4000 de barili pe zi.

Apoi brusc .. norocul se reîntoarce la Eugene Island şi acum produce mai mult de 13.000 de barili pe zi, iar rezervele estimate au săltat brusc la mai mult de 400 milioane de barili (estimarea iniţială era de 60 milioane de barili).” 1999 - Wall Street Journal

In 1974, un articol publicat în Buletinul Asociatiei Americane a geologilor petrolieri:

„Toate depozitele gigant de petrol sunt explicate în mod logic de teoria abiotică, pentru că simple calcule ale volumului potenţial de hidrocarburi din acele zone arată că materiile organice sunt prea puţine pentru a furniza volumul de petrol existent în acele zone”.

Un articol din 1999 apărut în Wall Street Journal arată că cei mai mulţi geologi „sunt foarte presaţi să explice, de ce, cel mai mare rezervor mondial de petrol, cel din Orientul mijlociu, a depăşit dublul rezervelor din ultimii 20 de ani, în ciuda exploatărilor intense şi a descoperirilor noi relativ puţine.

Ar fi necesari destul de mulţi dinozauri şi plante preistorice să explice estimarea de 660 miliarde barili de petrol în regiune” nota Norman Hyne, profesor la University of Tulsa.

Poate cel mai intrigant articol este cel în care se spune că „oamenii de ştiinţă care studiază zonele petroliere spun că petrolul care iese acum are o vârstă geologică diferită de cel de acum 10 ani”, iar această disparitate Wall Street Journal o explică prin citarea lui Thomas Gold, profesor emerit la Cornell University : „petrolul este, de fapt, regenerabil, un sirop primordial fabricat continuu de către Pământ în condiţii de presiune şi temperatură extreme. Pe masură ce migrează spre suprafaţă este atacat de bacterii, ceea ce-l face să pară a avea o origine organică, datând de pe vremea dinozaurilor”.

ANRM scoate la vânzare rezerve epuizate? NU! Pur și simplu s-au refăcut singure!

„Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că va scoate la vânzare publică rezerva de zăcământ asociat, ţiţei şi gaze naturale, situat la periferia orasului Săliştea de Sus, în Podierei - informează Agerpres.

Câmpul pertrolifer Podierei conţine zăcăminte asociate având în compoziţie ţiţei şi gaze naturale. Preşedintele ANRM, Bogdan Găbudeanu, a precizat că, odată cu scoaterea la vânzare a zăcământului Podierei, se vor mai licita alte 13 perimetre de ţiţei şi gaze naturale din România.

Sondele de la Podierei au început să extragă resurse naturale în anul 1956, iar în anul 1988 a fost suspendată activitatea de extragere a ţiţeiului şi gazelor naturale considerându-se că zăcământul ar fi scăzut în conţinut. Î

n Podierei se mai află cinci sonde de extragere a ţiţeiului care au fost abandonate odată cu oprirea extracţiei.

Profesorul Ioan Burnar din Săliştea de Sus a mărturisit că şi în localitatea Săcel, situată la doar 3 kilometri de Săliştea, au funcţionat 25 de sonde care extrăgeau ţiţei, dar în urmă cu şase ani activitatea de extracţie a fost oprită brusc deoarece s-ar fi epuizat resursele….”

Un studiu prezentat în Science Magazine pe 1 februarie 2008 prezintă noi probe care susţin teoria abiotică a petrolului. (..) Proskurowski a găsit hidrocarburi ce conţin izotopul 13 al carbonului ce pare format mai degrabă în mantaua pământului decât din materia biologică de pe fundul oceanului.

Izotopul 13 este tipul de carbon asociat de oamenii de ştiinţă cu originea abiotică, în comparaţie cu izotopul 12 pe care oamenii de ştiinţă îl asociază, de obicei, cu originea biologică. Descoperirea hidrocarburilor abiotice din zona marină Lost City este a doua descoperire din ultimii ani care aduce argumente pentru originea abiotică a petrolului.

Aşa cum a prezentat World Net Daily în 2005, o sondă a NASA trimisă pe Titan (gigantica lună a lui Saturn) a descoperit metan cu izotop carbon-13 pe care agenţia l-a declarat ca fiind de origine abiotică.

World Net Daily spune că dezvoltarea forajului de mare adâncime pentru extragerea gazului natural pune seriose probleme celor legaţi de teoria combustibililor fosili.

Compania GHK din Oklahoma a găsit gaze naturale în două foraje săpate la o adâncime de aproximativ 5.7 mile, mult prea adânc pentru ca rămăşiţele dinozaurilor s fie prezente.

Urmând teoria lor abiotică, geofizicienii şi chimiştii ruşi şi ukrainieni au început analize detaliate ale istoriei tectonice şi structurii geologice ale straturilor cristaline din bazinul Dniepr-Donetsk. Apoi au urmat investigaţiile geofizice şi geochimice. Un total de 61 de foraje au fost săpate şi 37 au devenit productive comercial.

Si asta este o performanţă extrem de impresionantă, o rată de succes de aproximativ 60%. Dimensiunea zăcămâântului descoperit era comparabil cu cel din nordul Alaska. In SUA, o rată de succes de 10% era considerata o performanţă la acea vreme!!! Deci 9 din zece foraje erau doar „dry holes”.

Prin anii 60, in timp ce companiile petroliere Americane erau ocupate cu controlul asupra unor zone din Arabia Saudită, Kuwait, Iran şi alte zone cu petrol ieftin, sovieticii erau preocupaţi de testarea teoriei lor alternative. Au început să sape foraje în regiuni presupuse sterile din Siberia. Acolo au dezvoltat 11 bazine majore plus unul gigant, totul bazat pe teoria lor abiotică.

In anii 80 s-au dus în Vietnam şi s-au oferit să finanţeze costurile de forare şi să arate că noua lor teorie funcţionează. Compania ruseasca Petrosov a forat în zona exterioară a bazinului Vietnam’s White Tiger, prin roca de bazalt şi au făcut posibilă extragerea a 6000 de barili pe zi pentru slaba economie vietnameză.

In URSS, geologi instruiţi în teoria abiotică şi-au perfecţionat tehnologia şi, pe la mijlocul anilor ‘80, URSS a răsărit ca cel mai mare producător de petrol din lume. Puţini din vest au înţeles ce se întamplă ori s-au deranjat să întrebe.

Teoria modernă Ruso-Ucraineană privind originile petrolului:

http://www.gasresources.net/Introduction.htm/

Ruşii au demonstrat că petrolul nu se va termina niciodată și că se poate extrage oricât. Dacă ar fi acceptată această idee s-ar ajunge la scăderea preţului, însă s-ar ajunge şi la falimentarea companiilor petroliere de pe planeta precum OMV şi altele și s-ar pierde monopolul și controlul anumitor puteri mondiale.

Abiotic oil

The abiotic oil hypothesis is an attempt to explain the source and formation of petroleum. As the name suggests, the hypothesis proposes that oil originates from non-biological origins.

The hypothesis is mostly Soviet, mostly archaic, and mostly debunked. In the Anglophone world, abiotic oil proponents tend to cite the work of the late astrophysicist Thomas Gold.

The theory's adherents believe that oil originated as carbon monoxide and hydrogen gas rising through the deep layers of the Earth's crust.

If this mixture was lucky enough to find zirconium-containing minerals, it could react and produce petroleum hydrocarbons. Some of these would move close enough to the surface to be exploitable by humanity.

This idea seems plausible because:

Carbon monoxide and hydrogen result from volcanic activity.

These chemicals will react and form petroleum under the right conditions.

Modern 'coal to liquids' and synthetic motor oil are based on hydrocarbon transversion.


Sursa fluierul

Spanish island will become the world’s first 100% powered by renewable energy

El Hierro, an island off the coast of Spain hasdeveloped an independent energy grid, relying on wind and hydro power and removing itself from the need of oil imports.

The island, itself, is home to about 10,000 people.  The wind-hydro power station includes a wind farm with five wind turbines of 2.3 MW each, a pump unit, a hydroelectric plant, two dams and a desalination plant. Currently, the hydro energy produces enough to sustain the island, but the wind turbines will produce extra; allowing them to transport freshwater to a resevoir 2,300 feet above sea-level.  This resevoir can be used in times of need, releasing water through generators and producing extra electricity.

The island is now interested in running its 6,000 vehicles entirely on electricity by 2020.

Sursa themindunleashed