Exclusiv: DOCUMENT incendiar: ROMÂNIA trebuie să primească zeci de MILIARDE de euro

Oficialii români au primit, în 2012, o propunere pentru înființarea unei Agenții Naționale de Recuperare a Creanțelor României. Propunerea a fost înregistrată la Secretariatul General al Guvernului, iar agenția urma să activeze în subordinea directă a premierului și să aibă drept unic scop recuperarea tuturor creanțelor provenite din activitățile de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989.

Anterior demersurilor făcute de Victor Ponta și Traian Băsescu, autoritățile de la București nu au reușit să poarte nicio discuție cu reprezentanții anumitor state - precum Cuba, care are să ne dea 1,2 miliarde de ruble - și nu au putut să cuantifice suma totală a creanțelor pe care le avem de recuperat. Oficialii au susținut întotdeauna că valoarea acestora este de numai 1,4 miliarde de dolari și nu de ordinul zecilor de miliarde și au precizat că aproximativ 80% din această sumă a fost recuperată sau reglementată.

De unde provin zecile de miliarde de euro

Potrivit documentului înregistrat la Secretariatul General al Guvernului în 4 septembrie 2012, țara noastră are de recuperat datorii de zeci de miliarde de dolari. Acestea se compun din creanțele și vârfurile de sarcină provenite din schimburile comerciale și economice reglementate prin acordurile CAER, derulate până la sfârșitul anului 1989, precum și din rublele convertibile și „invalutare", pe care România le-a făcut într-o fostă bancă de stat din fosta URSS. Precizăm că, în Convenția din 22 octombrie 1963, privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Colaborare Economică se precizează, la articolul 3, că Republica Socialistă Română a avut o cotă de participare de 16 milioane de ruble în capitalul statutar al băncii. În același text de lege se arată că o rublă transferabilă are un conținut în aur pur de 0,987412 grame, ceea ce presupune aproximativ 15,7 tone de aur aferente celor 16 milioane de ruble.

În același document se vorbește și despre acordurile companiei Tarom, între 1972 și 1989, prin care Tarom are dreptul de a primi, tot cu titlu gratuit, pe o durată de 10 ani, cantități importante de kerosen și lubrifianți, dar și despre dreptul țării noastre de a primi trei milioane de tone de țiței pe an, respectiv trei miliarde de metri cubi de gaze naturale, timp de 25 de ani, în baza investițiilor și acordurilor guvernamentale semnate între 1982-1989. Totodată, se face referire și la înțelegerile, acordurile, memorandumurile și asocierile perfectate în perioada 1980-1989 între diferite societăți de stat din cadrul fostei URSS și foste societăți de stat, specializate în comerțul exterior, din România, prin care țara noastră ar trebui să primească o parte din beneficii după 10 sau 20 de ani de exploatare a investiției respective, sub formă de acțiuni, comisioane sau participații la asociații sau sub alte forme de asociere. Datorită faptului că din 1990 și până acum nicio instituție din România nu a mai urmărit derularea acestor proiecte, valorile care ar trebui să revină țării noastre sunt foarte mari.

Totodată, se face referire la acordul comercial dintre România interbelică și Germania, prin care avem de încasat de la statul german o datorie de circa 19 miliarde de euro. 

Trebuie să primim 1,2 miliarde de ruble transferabile

Anterior semnării pactului de coabitare, oficialii de la Ministerul de Finanțe au susținut - în „Raportul privind creanțele României la 30 iunie 2012 provenite din activitatea de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989" - că țara noastră a recuperat aproape 80% din creanțele pe care le aveau celelalte țări, pe care le evaluau la circa numai 1,1 miliarde de dolari. În același document s-a vorbit și despre 1,2 miliade de ruble transferabile pe care trebuie să le primmi înapoi de la autoritățile din Cuba, care au respins însă toate „propunerile părții române privind soluționarea datoriei".

În încercarea de a recupera aceste ruble, reprezentanții Ministerului Finanțelor au susținut că „se va ține seama și de opțiunea privind participarea directă la eventualele negocieri viitoare dintre creditorii membri ai Clubului de la Paris și Cuba", însă tot ei au afirmat că „având în vedere condițiile politice, precum și faptul că această țară nu este membră a Fondului Monetar Internațional, Clubul de la Paris nu se poate implica direct, cu toate că în anii `90 au existat încercări de negociere cu autoritățile cubaneze, fără a se obține rezultate concrete".

Rusia și-a recunoscut datoria!

Autoritățile de la Kremlin și-au asumat înapoierea creanțelor pe care fosta URSS le avea față de partenerii săi, în special statele ce au avut un regim socialist, punând condiția să dețină toate datoriile pe care URSS le avea de recuperat de la țările din lumea a treia.

În mai 2013, oficialii de la Kremlin au rambursat Serbiei și Slovaciei datoriile pe care le avea fosta Uniune Sovietică și care proveneau din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Sumele au fost de ordinul a 288,8 milioane de dolari, respectiv 1,7 miliarde de dolari. Precizăm în acest caz că analiștii economici apreciază că este un lucru interesant și, totodată, încurajator și pentru România faptul că Slovacia a primit înapoi banii ce-i reveneau din fostul CAER, întrucât Slovacia este, asemeni țării noastre, membră în Uniunea Europeană, dar și membră a zonei euro.

În ceea ce privește datoria Rusiei față de România, jurnaliștii de la Kremlin au precizat că țara noastră trebuie să primească peste 200 de milioane de dolari și că autoritățile rusești au recunoscut această creanță și chiar au început negocierile cu oficialii de la noi. Într-un articol publicat în ziarul Pravda se spune că această datorie este de când muncitorii români au participat la construcția unei fabrici de exploatare și prelucrare de la Krivoi Rog, însă din cauza faptului că în prezent întreprinderea se află în Ucraina, procesul de plată a creanței este complicat, însă banii vor fi înapoiați.

Referitor la datoria pe care România o are de recuperat de la Rusia prin prisma CAER, analistul economic Radu Golban ne-a spus: „La sfârșitul războiului, modelul de clearing a fost preluat de Uniunea Sovietică, pentru că a fost modelul hegemonului: te obligă să-i furnizezi mărfuri, îți promite că îți dă în schimb ceva, ceea ce nu vezi niciodată. Este forma de legalizare a unui comerț care are la bază o idee efectiv de exploatare economică și politică. În barter-ul cu Uniunea Sovietică - România fiind țară fondatoare a modelului CAER - România a participat la banca CAER-ului care a fost un model similar cu Casa de Compensație de la Berlin. În această Casă de Compensație s-o numim, bancă CAER, care există și astăzi, care ținea evidența comerțului intra-CAER, România a avut la finele anului `89 un disponibil de câteva sute și mii de tone de petrol, de produse feroase, neferoase etc. Tot ce revenea României prin comerțul intra-CAER. Știu că, de exemplu, doar petrolul la care avea România dreptul din disponibilul de la banca CAER este undeva la 50-60 de miliarde de dolari".

De unde ne datorează Germania 19 miliarde de euro?!

Contactat de ZIUAnews, analistul economic Radu Golban ne-a explicat cum a descoperit datoria pe care țara noastră o are de primit de la Germania, în valoare de circa 19 miliarde de euro, dar și care sunt dovezile ce stau la baza afirmațiilor lui: „În cadrul pregătirii mele pentru teza de doctorat, am consultat surse istorice de colaborare monetară. Am găsit întâmplător o uniune de clearing, despre care nu mai auzisem niciodată în vreun curs la facultate și mi-a stârnit curiozitatea. Am descoperit că România făcea parte de această uniune monetară. Am văzut că particularitatea acestei uniuni monetare germane, care a început în 1936, consta într-un sistem barter: România trebuia să trimită mărfuri către Germania, în special produse agricole, feroase, neferoase și petrol și avea în valoarea acestor produse exportate în Germania un disponibil la așa-zisa Casă de Compensație a Germaniei - centrala uniunii de clearing (...) Pentru că România exporta mai mult în Germania decât importa, datorită războiului, la Berlin a fost un disponibil mai mare în mărci al României decât al Germaniei. România a căutat de mai multe ori, începând cu `39-`40 să limiteze creșterea accelerată a acestui disponibil la Berlin, dar nu a reușit decât parțial. Germania, la un moment dat, a început să ne plătească câteva produse în aur. Asta a făcut ca disponibilul de la Berlin să crească mai încet, dar el tot a crescut. (...) Toate aceste tranzacții între Germania și România au rămas în evidența ce aparține Băncii Reglementelor Internaționale, care este Banca Centrală a Băncilor Centrale. Arhiva este publică. În arhive veți găsi că: <<În relațiile comerciale germano-române, Germania încearcă prin măsuri abuzive și agresive să reducă disponibilul României la Berlin>>. Cu toate aceste instrumente, când s-a încheiat taraba, spus așa simplist, la sfârșitul războiului, în contul României a rămas un miliard de mărci imperiale, în septembrie 1944, când a fost închisă Casa de Compenasație.

În 1947, România a semnat un tratat de pace cu aliații. În articolul 28 al Tratatului de pace cu Germania, alineatul 4, România spune în felul următor: <> (...) Cum să pun o capcană, să numim așa, sau cum să scot eu din gura Guvernului german valabilitatea tratatului din `36 și cum să-i fac să admită că noi nu am renunțat la datorie prin tratatul de pace din `47 de la Paris? I-am întrebat în felul următor, printr-o interpelare parlamentară în Bundenstag, dacă România a renunțat prin tratatul din 23 martie 1939 la drepturile dobândite la care face referire tratatul de pace din `47. Am primit cel mai bun răspuns: acel tratat a fost semnat în `39, dar a fost ratificat în `40, așa că este în perioada în care România renunță la drepturile dobândite, pentru că este după data de `39 cum prevede articolul 28, alineatul 4, din tratatul de la Paris".

Creanța Germaniei, disputată în Bundestag

Ulla Jelpke - economist, sociolog și jurnalist -, purtătoarea de cuvânt a partidului german „Stânga" (Die Linke) - este membră a Bundestag-ului chiar din 1990, practic a șase din cele șapte legislaturi din ultimii 24 de ani, cu o pauză între 2002 și 2005. În 2010, Ulla Jelpke a fost parlamentarul german care a susținut la nivelul cel mai înalt cauza economistului româno-elvețian Radu Golban, privind o posibilă uriașă datorie a Germaniei, din perioada nazistă, către statul român. Aceasta a interpelat Ministerul de Finanțe al Germaniei cu privire la posibila datorie a RFG către România. Pe 16 august 2010, Finanțele de la Berlin au răspuns printr-o adresă oficială, semnată de secretarul de stat Steffen Kampeter, negând eventualitatea acestei datorii. Pe 23 august 2010, Ulla Jelpke a notificat Parlamentul german despre demersul ei în favoarea elucidării datoriei către România, subliniind îndoielile personale privind corectitudinea răspunsului Finanțelor germane.

Potrivit Ullei Jelpke, răspunsul Finanțelor, care se referă exclusiv la perioada războiului, conține „incertitudini vădite" și tema ar necesita revizuiri obligatorii. În încheierea intervenției sale, parlamentarul german sugera că banii ar trebui plătiți României pentru recompensarea victimelor Regimului Antonescu. (A.C.)

 PDL și USL au votat la fel

În 2011, când la putere era Partidul Democrat Liberal, iar Vasile Blaga era președintele Senatului, în Parlament s-a discutat despre înființarea unei comisii speciale care să analizeze datoria pe care țara noastră o are de recuperat de la Germania, în urma unei scrisori deschise redactate de Radu Golban. Membrii Biroului Permanent au supus la vot în plenul Senatului propunerea de înființare a comisiei respective, însă s-a votat împotrivă.

Anterior votului, Vasile Blaga a declarat: „Am discutat de două ori până acum în Biroul Permanent al Senatului înfiinţarea comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România. Vă fac o singură precizare: Am transmis aseară un punct de vedere pe care l-am primit, tot aseară, de la direcţia juridică a Băncii Naţionale. Vi-l citesc oricum şi dumneavoastră: <<În completarea scrisorii noastre nr. XVIII per 3600 din 16.07.2010, vă informăm că au fost identificate documente suplimentare în legătură cu problematica supusă atenţiei de către dumneavoastră, prin adresa 783 din 17 iulie 2010. Este vorba de Comisariatul pentru Societatea Civilă. Din analiza acestora nu rezultă însă existenţa unei creanţe a BNR faţă de Casa Germană de Compensaţie>>. Vă spun doar o părere personală: dacă ar fi existat o marcă, cred că vechiul regim nu ezita să o recupereze".

Sursa ziuanews

Retragerea“ ruşilor de la Lukoil din Europa de Est este o afacere austro-ungară cu aromă de bani ruseşti

Golul lăsat de aparenta retragere a grupului rusesc de rafinare Lukoil de pe piaţa combustibililor din Europa de Est, în contextul noului război rece dintre Occident şi Rusia, este rapid umplut de două companii din Ungaria, MOL şi una fantomă înfiinţată în urmă cu doar cinci luni.

Ambele au însă legături cu Rusia, ţară care i-a acordat Ungariei un împrumut colosal de 10 miliarde euro cu care va extinde singura centrală nucleară maghiară, al cărei preşedinte, Vladimir Putin, a descris anul trecut Ungaria ca fiind partenerul prioritar din Europa de Est. Împrumutul ar rivaliza cu stocurile celor mai mari investiţii directe străine în Ungaria.

„Retragerea“ Lukoil ar veni la doar câteva luni după ce compania şi-a asigurat un împrumut de 420 de milioane de euro pentru modernizarea rafinăriei bulgăreşti Burgas, care ar urma să devină cea mai mare din regiune. În această „retragere“ a Lukoil din Europa de Est sunt implicaţi şi foşti reprezentanţi de top ai unor coloşi austrieci precum OMV şi Raiffeisen.

Lukoil îşi va vinde cele 44 de benzinării din Cehia companiei Slovnaft, o subsidiară a MOL, şi cele 75 de benzinării din Ungaria şi cele 19 din Slovacia firmei ungureşti Norm Benzinkut Kft.

O firmă maghiară no-name cu spate acoperit din Rusia

Norm Benzinkut, o firmă ungurească no-name, după cum este descrisă de portalul  slovac de ştiri Trend, a fost înfiinţată în martie 2014, nu are pagină de internet şi în niciun caz experienţă cu operarea benzinăriilor.

Potrivit website-ului VG.hu, Norm Benzinkút este controlată indirect pe filiera Imfao Ltd - Normeston Ltd de omul de afaceri maghiar Imre Fazekas, frontman-ul subsidiarei ungare a fostului colos petrolier rusesc Iukos, dezmembrat de regimul lui Putin şi cu activele căruia au fost hrănite şi crescute Gazprom şi Rosneft cel mai mare produ­cător de gaze, respectiv de petrol din Rusia deţinute de stat. Normeston, cu sediul într-un hotel ieftin din Belize, are legături puternice cu MOL. În 2009, grupul maghiar a vândut jumătate din MOL Energy Trade Ltd. către Normestonu.

Un anume Imre Fazekas, cetăţean maghiar, era în toamna anului trecut consilier al MOL şi principalul reprezentant pentru Europa Centrală al Rosneft, potrivit Budapest Telegraph.

Legăturile MOL cu Rusia sunt şi mai adânci. Un pachet de 21,2% din acţiunile grupului a aparţinut până în 2011 companiei petroliere ruseşti Surgutneftegas, despre care se crede că are conexiuni la Kremlin cu Putin.

Ruşii au cumpărat acţiunile de la grupul austriac OMV. Pachetul a ajuns în cele din urmă, în 2011, la guvernul Orban.

 Axa Viena - Moscova

OMV se leagă acum de Lukoil prin fostul director general Wolfgang Ruttenstorfer. El este cel care a negociat preluarea la sfârşitul lunii trecute a 240 de benzinării şi şase depozite de combustibil din Ucraina ale Lukoil - „retragerea“ mult lăudată de activiştii antiruşi ucraineni a afacerilor Lukoil de pe piaţa ucraineană - de către fondul de investiţii AMIC Energy Management, cu sediul la Viena şi condus de el, potrivit kurier.at. Ca şi în cazul firmei maghiare Norm Benzinkut, AMIC a fost înfiinţată cu câteva luni înainte de „marea afacere“, în septembrie anul trecut.

Ruttenstorfer este, de asemenea, membru independent al board-ului de directori al companiei sârbeşti NIS, controlată de Gazprom. El a condus OMV în perioada în care compania românească Petrom a fost preluată de grupul austriac. Tot Ruttenstorfer era şeful OMV când Lukoil a încercat, fără succes, să cumpere grupul. Lukoil a explicat eşecul prin „protecţionismul“ guvernului austriac, notează Austrian Times.

Membrul fondator al AMIC Holding, compania-mamă a AMIC Energy, este fostul membru al boardului executiv al Raiffeisen Investment Heinz Sernetz.

Petrolul rusesc, o prăjitură pentru MOL

Acum, MOL are acces la exclusivista piaţă rusească, unde caută în mod activ oportunităţi de investiţii.

„Pentru grupul MOL sectorul rusesc upstream (de explorare şi producţie – n. red.) este o zonă foarte bună pentru investiţii şi căutăm în mod activ noi oportunităţi pentru a ne îndeplini ţintele de creştere. Desfăşurăm deja activităţi de explorare prin activele existente şi suntem foarte dornici să obţinem rezultate pozitive“, declara în iunie Jozsef Molnar, CEO al MOL.

Grupul maghiar a făcut mai multe descoperiri de petrol şi gaze naturale în Rusia în ultimii ani, în Siberia şi în regiunea Volga - Urali, pe care le exploatează. MOL a vândut participaţii din companiile prin care opera câmpuri petroliere din Rusia. Presa a indicat că MOL a negociat cu Rosneft vânzarea participaţiei pe care o deţine la grupul croat Ina în condiţiile în care este într-un conflict legat de controlul asupra Ina cu guvernul croat.

MOL s-a extins agresiv în regiune în ultima vreme. În mai grupul a cumpărat de la compania petrolieră italiană Eni 208 benzinării din România, Cehia şi Slovacia, ajungând prin această tranzacţie să deţină aproximativ 2.000 de staţii de distribuţie a carburanţilor în 11 ţări.

Înaintea recentelor achiziţii MOL avea peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi Balcani.

MOL Group are operaţiuni în peste 40 de ţări şi are aproape 29.000 de angajaţi. Grupul deţine, de asemenea, patru rafinării şi două uzine petrichimice în Ungaria, Slovenia şi Croaţia.

Lukoil acoperă o şesime din producţia de petrol rusesc şi 2% din cea mondială şi este compania privată cu cele mai mari rezerve de petrol din lume.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2014

Un articol publicat sâmbătă de cotidianul New York Times atrage atenția asupra uriașelor rezerve de hidrocarburi aflate în Marea Neagră și Marea Azov pe care Rusia le-a câștigat prin anexarea Crimeii.

Un articol publicat sâmbătă de cotidianul New York Times atrage atenția asupra uriașelor rezerve de hidrocarburi aflate în Marea Neagră și Marea Azov pe care Rusia le-a câștigat prin anexarea Crimeii. Goana după aurul negru din Marea Neagră ar fi fost declanșată de descoperirea unui rezervor de gaz pe platoul continental românesc. New York Times notează că acest aspect a fost remarcat, printre primii, de România liberă.

„Țările din jurul Mării Negre au privit multă vreme platoul continental doar ca pe o sursă potențială de energie, mai ales pentru că au avut succese modeste în extragerea de petrol în apele de mică adâncime. Acum puțin peste doi ani, perspectivele obținerii unor profituri uriașe au crescut enorm când o navă gigantică care fora în platoul continental românesc a descoperit un zăcământ de gaz mare în ape mai adânci de o jumătate de milă. Rusia a mutat rapid”, scrie cotidianul american.

Potrivit NY Times, pe 22 aprilie 2012, Vladimir Putin, care la vremea aceea era prim-ministru, a prezidat semnarea unui acord cu compania italiană ENI pentru explorarea zonei economice ruse care, la vremea respectivă, nu reprezenta decât partea de nord-est a Mării Negre. O lună mai târziu, la o conferință în Salonic, experți în explorare petrolieră au susținut o prezentare cu titlul „Este Marea Neagră următoarea Marea Nordului?”, în care citau studii geologice în care se estima că apele teritoriale ucrainene au „un potențial uriaș”, iar cele rusești, de la acea dată, erau privite ca mai puțin atractive.

O dată cu anexarea Crimeii, cea mai mare parte a platoului continental ucrainean din Marea Neagră și Marea Azov a fost însușită de Rusia și, dacă Rusia va ocupa estul și sudul Ucrainei, va ocupa întregul platoul continental al Ucrainei.

 

New York Times notează că „la vremea respectivă, puțini observatori au privit anexarea Crimeii în acești termeni. O excepție a fost România, a cărei zonă economică exclusivă se învecina cu cea a Ucrainei înainte ca Rusia să intervină. „România și Rusia vor fi vecini”, observa cotidia­nul România liberă. Titlul materialului susținea că noua frontieră maritimă ar putea deveni „o sursă de conflict”. New York Times se referă la articolul „Cum poate intra România în conflict cu Rusia”, publicat pe 24 martie, în care atrăgeam atenția asupra modificării Zonelor Economice ­Exclusive în Marea Neagră.  

Sursa romanialibera

Exclusiv: Raport EIA - România stă pe 1,44 mii de miliarde metri cubi de gaze de șist

România deține rezerve de gaze de șist nedovedite, însă recuperabile din punct de vedere tehnic, în valoare de 1,44 mii de miliarde metri cubi, în condițiile în care în prezent rezervele de gaze naturale dovedite ale statului român sunt de 113 miliarde de metri cubi, se estimează în ultimul raport al Administrației de Informație a Energiei (EIA) a Statelor Unite ale Americii, publicat luni, referitor la situația resurselor de gaze neconvenționale la nivel global.

Dacă rezervele ar fi recuperabile și din punct de vedere economic, nu numai tehnic, acestea ar putea acoperi consumul României pe următoarea sută de ani, anual consumându-se în România aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze.

Resursele globale de șist sunt suficient de mari pentru a acoperi mai mult consumul de petrol pe următorul deceniu , susține raportul, după ce, pentru prima dată de la lansarea sa, au fost incluse și evaluări ale rezervelor de petrol și gaze de șist din Rusia și Argentina.

Departamentul de Energie al SUA estimează resursele de petrol și gaze de șist "recuperabile punct de vedere tehnic" la aproximativ 10 miliarde de barili în cele 42 de state incluse în studiu, volum echivalent cu 10% din livrările efectuate la nivel global. Rezervele SUA au fost revizuite în creștere, de la 32 miliarde de barili la 58 miliarde.

Evaluarea de ieri a indicat că Rusia are cele mai mari resurse de petrol obținut din exploatarea zăcămintelor de șist, estimate la 75 miliarde de barili. După Rusia și SUA, urmează China, cu 32 miliarde, Argentina cu 27 miliarde și Libia cu 26 miliarde.

Raportul a majorat și estimarea privind rezervele de gaze naturale la nivel global cu numai puțin de 47% față de cifrele de anul trecut, acestea ajungând la 648 trilioane de metri cubi. Dintre acestea, rezervele de gaze de șist sunt estimate cu 10% peste prognoza anterioară din 2011, la 206 trilioane de metri cubi, o treime din rezerva totală de gaze naturale recuperabile din punct de vedere tehnic.

"Resursele de șist au fost de obicei subevaluate de către jucătorii de pe piețele din afara SUA, deoarece cercetarea geologică este una nouă, iar tehnologia se dezvoltă rapid", a declarat Edward Morse, director de cercetare la Citigroup.

Producția de șist a contribuit la menținerea unui preț accesibil al petrolului, sub 120 de dolari pe baril, oferind țările occidentale spațiul de manevră necesar impunerii de sancțiuni Iranului, până acum un furnizor cheie al Occidentului. Cererea mondială de țiței este de aproximativ 90 de milioane de barili pe zi, ceea ce înseamnă că resursele din zăcămintele de șist pot acoperi consumul pe zece ani și jumătate, susține Financial Times.

Adam Sieminski, șeful departamentului de Energy al EIA susține că "acest raport indică un potențial semnificativ al petrolului și gazelor de șist, deși modul în care resursele de șist recuperabile punct de vedere tehnic se vor dovedi recuperabile și din punct de vedere economic nu este încă clar".

Sursa Energyreport

Cele 10 porunci ale somerului aflat in cautare de job

Numarul somerilor a crescut foarte mult in ultimii ani, iar gasirea unui loc de munca a devenit o misiune aproape impozibila. Irina Panazaru, Branch Manager in cadrul firmei de resurse umane Manpower te ajuta cu cateva sfaturi care iti pot usura drumul catre o slujba noua. Specialistul a intocmit o lista cu zece “ porunci” pe care un somer ar trebui sa le respecte daca vrea sa se reintegreze cat mai repede pe piata muncii.

1. Trebuie sa-ti stabilesti foarte clar obiectivele.

Daca te regasesti printre cei care au ramas fara loc de munca gandeste-te de ce s-a intamplat acest lucru si incearca sa-ti creionezi foarte bine deprinderile pe care ti-ar placea sa le vezi valorificate la noul tau job. Incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari si asa vei face un pas inainte in gasirea unei alte slujbe: cum vrei sa fie viitorul job?, cat de departe de casa esti dispus sa lucrezi? Si de ce ai alege acest gen de loc de munca?Nu trebuie ignorat nici factorul financiar, de aceea stabileste-ti foarte clar care este nivelul salarial minim pe care l-ai accepta pe durata perioadei de proba, respectiv care este un salariu confortabil pe cate te gandesti sa-l ceri dupa expirarea intervalului de proba. “ Vreau sa muncesc”, “ as accepta orice loc de munca” sunt aspecte importante pentru someri, dar sunt extrem de generale, nu ajuta intervievatorul sa te cunoasca mai bine, si cu atat mai bine sa te ghideze catre un loc de munca anume ori sa-ti retina candidatura.

2. Trebuie sa strangi si sa analizezi informatii pentru a putea profita de ele.

Culege cat mai multe date referitoare la agentiiile de recrutare care te-ar putea ajuta si domeniile de activitate, respectiv companiile care te-ar putea interesa. Cauta persoane de contact care te-ar putea recomanda cuiva din agentiile / companiile respective. Intereseaza-te insa cui anume trimiti CV-ul si personalizeaza scrisoarea care-l insoteste, adresandu-te direct, nominal, persoanei respective. Cere ajutor, anunta cat mai multi dintre cunoscuti ca esti in cautarea unui loc de munca si transmite-le si detaliile de la punctul 1. 
3.Trebuie sa profiti de punctele tale forte

Pregateste un raspuns clar, concis si relevant pentru intrebarea „ce stii sa faci cel mai bine?”. Scoate in evidenta, atat in CV, cat si la interviu, eventualele cunostinte, abilitati si aptitudini pe care le ai, respectiv rezultate obtinute in timp, care arata ca prezinti o candidatura valoroasa si interesanta. Daca ai respectat porunca 2, ai deja informatii si stii unde iti poti trimite candidatura pentru un loc de munca anume, subliniind legaturile dintre cerintele jobului respectiv de munca si caracteristicile candidaturii tale. Nu aplica la intamplare doar de dragul de a o face.

4.Trateaza cautarea unui job ca si cum ar fi un loc de munca in sine

Cautarea unui loc de munca este, in sine, o activitate intensa si de durata, care necesita o abordare structurata, timp si energie. Tine (eventual intr-un tabel) evidenta tuturor CV-urilor si scrisorilor trimise, cu date si persoane de contact, ca sa-ti poti gestiona mai usor aplicatiile.

5.Trebuie sa te pregatesti din timp pentru fiecare interviu

Daca ai respectat cele de mai sus si ai fost invitat la un interviu, ar trebui sa fie vorba de un job interesant pentru tine. Tine cont de faptul ca la interviu esentialul este sa arati ca tu esti persoana cea mai potrivita pentru job. Pregateste-te din timp pentru discutie, ca sa poti fi relaxat pe durata interviului si sa poti lasa o impresie cat mai favorabila. Trebuie sa ajungi mai devreme cu 5-10 minute fata de ora fixata. Vei avea timp in plus si vei putea sa observi cum merg lucrurile la compania respectiva. Vino imbracat  decent.

6.Intelege procesul de recrutare

CV-ul tau este unul din cele cateva sute primite pentru fiecare anunt sau loc de munca de catre un consultant sau angajator. Acestia vor selecta initial un numar de persoane cu care sa stea de vorba la telefon. Dintre persoanele intervievate telefonic, o parte vor fi invitate la un interviu individual sau de grup. Persoanele selectate in urma primului interviu fata in fata fie au acces direct la job, fie continua procesul de selectie.

7.Trebuie sa dai dovada de perseverenta

Se intampla destul de rar ca primul CV trimis sa-ti aduca si angajarea. Gasirea unui nou loc de munca e un proces de durata. Uneori, se intampla sa nu fii selectat pentru locul dorit. Fii perseverent si nu te descuraja!

8. Ia in calcul activitatile de voluntariat

Daca simti ca nu poti sta toata ziua acasa, cauta o fundatie care sa activeze intr-un domeniu de activitate pe care sa-l gasesti interesant si du-te sa le propui o colaborare. Iti vei extinde numarul de cunostinte, iti va spori experienta si, in unele cazuri, e posibil sa beneficiezi de instruire gratuita.

9.Tine legatura cu intervievatorul

La finalul interviului, cere parerea intervievatorului despre candidatura ta. Ulterior, tine, periodic, legatura cu intervievatorul, fie telefonic, fie prin e-mail.

10.Ia in calcul alte optiuni

Daca nu gasesti un loc de munca din zona ta de interes, gandeste-te la solutii de rezerva: revizuieste-ti asteptarile salariale,  ai in vedere si locuri de munca part-time, sau contracte cu durata determinata. 

Sursa finantistii

Tariful social la energie electrica va fi eliminat din 2013. Care este calendarul cresterii preturilor

Guvernul si FMI au convenit calendarul pentru cresterea pretului la energie atat pentru agentii economici cat si populatie, care nu va mai beneficia de tariful social. Astfel, preturile reglementate pentru consumatorii casnici vor fi eliminate in 10 etape, intre iulie 2013 si decembrie 2017, in timp ce pentru companii eliminarea se va face intre septembrie 2012 si ianuarie 2014.

Tariful social pentru populatia cu venituri mici va fi eliminat incepand de anul viitor si pana la inceputul anului 2015, acesta urmand a fi inlocuit de ajutoare in functie de venitul abonatilor la retelele de electricitate.

In cazul clientilor casnici, eliminarea tarifelor reglementate la electricitate, mai mici fata de piata concurentiala, va incepe in iulie 2013, cu un procentaj de 10%, si va continua in acelasi ritm, in doua etape semestriale, din 2014, potrivit unui document oficial obtinut de Mediafax.

"Scenariul a fost discutat cu reprezentantii Fondului Monetar International, Uniunii Europene si Bancii Mondiale la ultima misiune a acestora, din luna ianuarie 2012. In cadrul acestui scenariu s-a optat pentru introducerea obligativitatii pentru furnizorii care practica tarife reglementate sa achizitioneze o anumita pondere din energia electrica furnizata consumatorilor de pe piata concurentiala, pondere care va creste progresiv conform calendarului propus. Concomitent, in factura tuturor consumatorilor care beneficiaza inca de tarife reglementate se va introduce o componenta tarifara care sa reflecte costul unitar de energie electrica din piata concurentiala", se arata in document.

Astfel, ponderea din energia electrica furnizata consumatorilor casnici de pe piata concurentiala va creste la10% in iulie 2013, la 20% in ianuarie 2014, la 30% in iulie 2014, la 40% in ianuarie 2015, la 50% in iulie 2015, la 60% in ianuarie 2016, la 70% in iulie 2016, la 80% in ianuarie 2017, la 90% in iulie 2017 si la 100% in decembrie 2017.

In cazul consumatorilor industriali, aceasta pondere va creste intr-un ritm mai rapid, respectiv la 15% inca din septembrie 2012, la 30% din ianuarie 2013, la 45% din aprilie 2013, la 65% din iulie 2013, la 85% din septembrie 2013 si la 100% din ianuarie 2014.

Executivul considera ca acest scenariu reduce riscul financiar al furnizorului, avand in vedere posibilitatea de actualizare trimestriala a componentei tarifare refelectand costul achizitiei energiei electrice in sistem concurential, permite implementarea graduala a preturilor concurentiale pentru fiecare tip de consumator, evitand "cresteri bruste si semnificative" ale preturilor la consumatorii finali de energie electrica si nu provoaca socuri de crestere a preturilor pe piata angro de electricitate.

In acelasi timp, Guvernul arata ca acest scenariu permite controlul procesului, fiind posibila "oprirea, suspendarea, incetarea sau revenirea la o etapa anterioara" daca efectele la consumatorul final indica "afectarea grava a suportarii valorii facturilor" sau sunt produse distorsiuni necontrolate pe piata angro de energie electrica.

Tariful social pentru consumatorii vulnerabili va fi eliminat inca de la inceputul anului viitor pentru persoanele si familiile care vor fi incadrate in prima transa de venit, in timp ce familiile din a doua transa de venit vor mai fi protejate doar un an, pana in ianuarie 2014, prin acest tarif social. Procesul va fi incheiat in ianuarie 2015, cand tariful social va fi eliminat si pentru celelalte familii vulnerabile.

In urma eliminarii tarifului social, statul va acorda ajutoare financiare, dar, conform unui document guvernamental prezentat recent de Mediafax, acest ajutor va fi acordat numai persoanelor sau familiilor cu un venit net mediu lunar mai mic sau egal cu salariul minim pe economie.

Sursa Finantistii

Despre mult discutatul subiect Rosia Montana

Cititi cu atentie materialul de mai jos si, poate, interpretati altfel povestile triste expuse la TV/ Radio de cativa locuitori ai zonei!

Dezinformatorii cumpara reclame TV/Radio pe bani grei, in intervale orare foarte scumpe (pe prima pozitie!), fiind siguri ca dezinformarea ii va prinde IMEDIAT pe români. Ei îşi fac bine treaba prin gurile înfometate ale sărmanilor zonei. Acestia, pentru cativa arginti, se lasa manipulati (cumparati) de catre cei care doresc asazisul “bine al nevoiasilor”!

Crearea de locuri de munca e CEL MAI MARE PRAF IN OCHI aruncat vreodata! Azi, nu mai e la moda acest cuvant. S-a imputit! Cand cineva doreste crearea de locuri de munca, SIGUR are un plan malefic/diavolesc in spate.

NIMIC CURAT NU CREAZA LOCURI DE MUNCA!!!

Români care apar in reclamele TV/Radio, sărmani în realitate, care nu stiu că sunt “actori” ai Campaniei de Dezinformare Rosia Montană.

Pentru noi, românii, stârnesc milă, pentru RMGC ei chiar NU CONTEAZĂ!!!

Toti românii vor avea de pierdut, mai putin RMGC!

Dupa ce veti citi aceste randuri, veti realiza singuri ce e bine si ce nu. Nu dorim decat sa avem “mintea limpede”!

Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-română cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu.

Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii nu ne-au dat noua utilaje pentru extragerea uraniului.

Politicienii de astazi – majoritatea cumparati cu bani murdari – vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca(praf aruncat in ochi!!!).

Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga la banalul procent de 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa.

Statul (noi) urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (…)

Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint.

4%????? ..pe pământ românesc??? INCREDIBIL!

Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minimum 20%.

In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate!

Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu – 2500 grame pe tona,  Arseniu – 5000 grame pe tona,  Titan – 1000 grame pe tona,  Molibden – 10 grame pe tona, Nichel – 30 de grame pe tona, Crom – 50 grame pe tona, Cobalt – 30 grame pe tona, Galiu – 300 grame pe tona, Germaniu – 20 grame pe tona, Wolfram etc.

METALE RARE

Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.

Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg.  Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.

GALIU

26% din resursele de Cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC  a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.

Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.      Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu CIANURI.(de ce guvernantii nostrii hipercorupti permit ?!) Nu se gandesc ca si odraslele lor rasfatate pot muri de la cianuri??????

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri. Efectele uraniului si a exploatarilor cu cianuri. La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.

Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.

Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase ,prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei.   Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.

Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane in Patrimoniul UNESCO.

Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.

Va aflati printre putinii care au rezistat Campaniei de Dezinformare in care au fost angajate televiziunile si radiourile, de aceea  va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana.

Sursa Coja Ion

Taranul roman, client bun si-n vremuri grele: Cum creste piata de motoutilaje

Piata de motoutilaje din Romania a crescut in 2011, iar reprezentantii companiei Ruris, unul din jucatorii locali importanti, considera ca tendinta de crestere se va mentine si in acest an, mizand pe agricultura de semi-subzistenta din Romania.

Catalin Stroe, directorul general si fondatorul Ruris a explicat, pentru DailyBusiness.ro de unde vine cresterea pe acest segment, ce anume a determinat marirea afacerilor propriei companiei, dar si cum a inceput acest business.

Oficialul Ruris a estimat ca in 2011 piata a urcat cu circa 10%, pana undeva la circa 60 milioane de euro, iar pentru anul acesta preconizeaza o noua crestere. Resortul majorarii - agricultura de semi-subzistenta, adica mai simplu spus taranul roman, care nu face agricultura la scara mare.

Au insa acesti clienti banii necesari pentru a trece de la clasicele sape si coase, la utilaje de acelasi tip dar cu motor? Se pare ca da, pentru ca recurg la economii, data fiind importanta motoutilajelor in agricultura moderna.

Bani exista, acest tip de client strange banii de la an la an. Taranul roman se apropie si el de o zona a confortului si fie ca vrea, fie ca nu, secolul vitezei il lovesteCatalin Stroe

Potrivit sefului Ruris, astfel de motoutilaje devin rapid si o sursa de venit pentru acestia, pe langa faptul ca le aduce costuri de exploatare mai mici, pentru ca nu mai trebuie sa plateasca oameni cu ziua.

„Vad vecinii si vor si ei sa isi lucreze pamantul mai rapid si apeleaza la cel care are un astfel de motoutilaj”, spune Stroe.

Anul trecut, cifra de afaceri a Ruris a crescut cu circa 50% pana la aproximativ 4,6 milioane euro. Ce a determinat cresterea? O majorare substantiala a retelei de distributie, alaturi de investitiile in marketing si lansarea unor noi produse pe piata, de la motosape la motocoase cu masa sau de umar.

La nivel de retea de distributie, compania si-a crescut in 2011 numarul de dealeri cu circa 30% pana la 100, a intrat intr-o noua retea de DYI, Baumax, pe langa Dedeman si Hornbach, unde era deja prezenta, si a crescut cu 50% numarul magazinelor proprii, pana la 14.

Stroe este mai rezervat cu estimarile pe 2012. “Acum ne uitam la ce se intampla in Europa de peste jumatate de an, dar cred ca vom avea o crestere de cel putin 10%”, spune omul de afaceri.


In ceea ce priveste extinderea, acesta spune ca in perioada urmatoare intentioneaza sa creasca in continuare numarul de magazine prin care se vand produsele. Exista, spre exemplu, planuri de crestere a numarului de magazine proprii cu inca 20%.

De ce aceasta dezvoltare a distributiei in criza? Stroe spune ca o data cu criza s-au cernut lucrurile, iar unii din dealerii marilor branduri internationale au inceput sa se clatine si astfel s-a creat o bresa. “Asa am reusit sa intram pe piata. Dealerii au inceput sa fie dispusi sa incerce si produse noi de la alte marci branduri”, spune Stroe.

Cum a inceput acest business? Catalin Stroe s-a apucat sa proiecteze utilaje in facultate. In 1993, cand era anul 1 la facultate, a facut primul motocultor cu carcacasa transmisiei de fonta. A inceput cu 5, apoi a crescut incet incet, iar in prezent a ajuns sa vinda circa 10.000 de masini de sapat pe an.

Primele 5 motocultoare le-a produs cu bani imprumutati de la parinti si le-a vandut intr-un spatiu inchiriat din Craiova. Cu banii obtinuti a mai facut inca 7 si tot asa. Primul credit l-a luat abia dupa cativa ani: 500 milioane de lei vechi pe care i-a primit girand cu apartamentul in care locuia. Ca urmare a creditului, afacerea s-a dublat.

In cazul primelor motocultoare, Stroe a vandut lotul de omologare. “Acum incercan sa il regasim. Avem un fel de 'recompensa' in Craiova, cine aduce unul din cele 5 motocultoare, primeste in schimb unul nou gratis”, spune Stroe.

Pentru viitor, Stroe, care are circa 100 de angajati in Ruris, spune ca ar vrea sa se extinda si pe piete din strainatate, dar si in noi zone de business, cum ar fi cea aeronautica. Momentan nu a facut niciun demers concret in acest sens, planurile fiind pe termen lung. dailybusiness

Petrom a inceput exploatarea de proba la cea mai mare sonda de gaze

OMV Petrom (SNP) a anuntat ca a inceput exploatarea de proba a sondei din comuna Totea, judetul Gorj, iar evaluarea zacamantului ar putea confirma cea mai importanta descoperire de gaze onshore de pe teritoriul Romaniei din ultimii sase ani.

Productia zilnica a sondei 4539 Totea se ridica la circa 430.000 metri cubi de gaze si 58 tone de condensat si reprezinta circa 3% din productia zilnica de gaze a Petrom, aceasta fiind cea mai mare sonda onshore de gaze si condensat din Romania in ceea ce priveste volumul productiei, se arata intr-un comunicat al companiei transmis miercuri Bursei si citat de Mediafax.

"Am inceput exploatarea de proba intr-un timp record si in prezent pregatim forarea primei sonde de evaluare. Totea este un proiect foarte important pentru noi si pentru Romania, avand in vedere potentialul zacamantului. Evaluarea ar putea confirma cea mai mare descoperire onshore de gaze de pe teritoriul Romaniei din ultimii sase ani", a declarat  Johann Pleininger, membru al Directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de explorare si productie.

Forajul sondei a fost finalizat in prima jumatate a acestui an, in regiunea Olteniei, la o adancime de 3.600 metri, in urma unui program de explorare seismica 3D.

Rezultatele inregistrate in timpul probelor de productie au indicat faptul ca acesta ar putea fi un zacamant semnificativ, dimensiunea acumularii urmand a fi determinata prin evaluare.Productia experimentala este estimata sa inceapa in luna decembrie 2011 si va dura circa 6-12 luni.

In prezent, Petrom planifica forajul a doua sonde de evaluare, care vor furniza date suplimentare pentru evaluarea zacamantului.

Pe baza rezultatelor obtinute se vor lua in considerare eventuale foraje suplimentare de dezvoltare.

"La nivel mondial, hidrocarburile vor continua sa reprezinte peste 50% in ponderea surselor de energie pe termen lung. Pentru a asigura o productie sustenabila de hidrocarburi in Romania ne concentram asupra maximizarii productiei din zacamintele mature, care au o pondere mare in portofoliul nostru, dar si asupra activitatilor de explorare. Investitiile noastre pentru activitatile de explorare si productie reprezinta anual circa 70% din bugetul de investitii al Petrom", a adaugat Pleininger.

Grupul Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activitati in sectoarele Explorare si Productie, Rafinare si Marketing, Gaze Naturale si Energie.

Totodata, OMV Petrom este cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa de Valori Bucuresti, cu o capitalizare de 16,9 miliarde lei (3,9 miliarde de euro), calculata la ultima cotatie bursiera.

Actiunile OMV Petrom au incheiat sedinta bursiera de marti in scadere cu 2,31%, la 0,3 lei. Compania este controlata de grupul OMV, care detine 51,01% din actiuni, in timp ce statul roman are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. In actionariat se mai regaseste Fondul Proprietatea, cu o participatie de 20,11%. dailybusiness