Un articol publicat sâmbătă de cotidianul New York Times atrage atenția asupra uriașelor rezerve de hidrocarburi aflate în Marea Neagră și Marea Azov pe care Rusia le-a câștigat prin anexarea Crimeii.

Un articol publicat sâmbătă de cotidianul New York Times atrage atenția asupra uriașelor rezerve de hidrocarburi aflate în Marea Neagră și Marea Azov pe care Rusia le-a câștigat prin anexarea Crimeii. Goana după aurul negru din Marea Neagră ar fi fost declanșată de descoperirea unui rezervor de gaz pe platoul continental românesc. New York Times notează că acest aspect a fost remarcat, printre primii, de România liberă.

„Țările din jurul Mării Negre au privit multă vreme platoul continental doar ca pe o sursă potențială de energie, mai ales pentru că au avut succese modeste în extragerea de petrol în apele de mică adâncime. Acum puțin peste doi ani, perspectivele obținerii unor profituri uriașe au crescut enorm când o navă gigantică care fora în platoul continental românesc a descoperit un zăcământ de gaz mare în ape mai adânci de o jumătate de milă. Rusia a mutat rapid”, scrie cotidianul american.

Potrivit NY Times, pe 22 aprilie 2012, Vladimir Putin, care la vremea aceea era prim-ministru, a prezidat semnarea unui acord cu compania italiană ENI pentru explorarea zonei economice ruse care, la vremea respectivă, nu reprezenta decât partea de nord-est a Mării Negre. O lună mai târziu, la o conferință în Salonic, experți în explorare petrolieră au susținut o prezentare cu titlul „Este Marea Neagră următoarea Marea Nordului?”, în care citau studii geologice în care se estima că apele teritoriale ucrainene au „un potențial uriaș”, iar cele rusești, de la acea dată, erau privite ca mai puțin atractive.

O dată cu anexarea Crimeii, cea mai mare parte a platoului continental ucrainean din Marea Neagră și Marea Azov a fost însușită de Rusia și, dacă Rusia va ocupa estul și sudul Ucrainei, va ocupa întregul platoul continental al Ucrainei.

 

New York Times notează că „la vremea respectivă, puțini observatori au privit anexarea Crimeii în acești termeni. O excepție a fost România, a cărei zonă economică exclusivă se învecina cu cea a Ucrainei înainte ca Rusia să intervină. „România și Rusia vor fi vecini”, observa cotidia­nul România liberă. Titlul materialului susținea că noua frontieră maritimă ar putea deveni „o sursă de conflict”. New York Times se referă la articolul „Cum poate intra România în conflict cu Rusia”, publicat pe 24 martie, în care atrăgeam atenția asupra modificării Zonelor Economice ­Exclusive în Marea Neagră.  

Sursa romanialibera