Alianța nazisto-comunistă căreia i-a căzut victimă România pare că e uitată azi, de unii. Ca și capitularea regelui Mihai în fața URSS, regele Mihai predând țara și armata, lui Stalin, fară condiții, fără semnarea niciunui armistițiu. Ca și eşecul total al dictaturii lui Carol al II-lea în 1940, an în care regele a cedat fără luptă importante teritorii aliaților Germaniei naziste - URSS, Ungaria și Bulgaria.
România a pierdut, astfel, în 1940 Basarabia, Bucovina de Nord și Herța (în favoarea URSS), aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei (Ungaria horthystă) și Cadrilaterul (Bulgaria).
▪︎Încheiat la 23 august 1939 la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov (pact Hitler-Stalin) - tratat de neagresiune germano-sovietic, într-un protocol adiţional secret prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est între „Deutschen Reich” și Rusia bolșevică.
Pactul a condus la pierderea Basarabiei pt noi și a stat la baza declanșării, la 1 septembrie 1939, a celui de-al Doilea Război Mondial. (Hitler a atacat Polonia la o săptămână de la pactul Ribbentrop-Molotov).
Prin anexa secretă expansionistă a Pactului, Stalin și Hitler și-au împărțit România, Polonia şi Ţările Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), Uniunea Sovietică urmând să bolşevizeze centrul și estul Europei.
Ca urmare a Pactului Hitler-Stalin, România a fost silită atât să cedeze URSS, în iunie 1940,
Basarabia, Bucovina de Nord și Herța, să accepte Dictatul de la Viena - 30 august 1940, silită fiind să cedeze aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei (43.492 km²) Ungariei horthyste, și Cadrilaterul (8.000 km²) Bulgariei (tratatul de la Craiova, 7 septembrie 1940).
1940 | Eşec total al dictaturii lui Carol al II-lea
România, aflată în plină dictatură a lui Carol al II-lea, a cedat Basarabia fără luptă, în 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat şi în Bucovina. Armata română nu a opus rezistenţă pe Nistru nici măcar în cele 4 zile de evacuare admise de Moscova. Soldaţii s-au lăsat dezarmaţi. Moscova a decis să aplice retroactiv legile sovietice pe întregul teritoriu acaparat. Ţăranii gospodari au devenit chiaburi şi duşmani de clasă, iar cei care făcuseră parte din administraţie, trădători. Acestea au devenit argumente pentru deportarea dincolo de Urali, în Siberia, a peste 59.000 de persoane. Alţi nefericiţi au fost deportaţi în Kazahstan.
Mulţi basarabeni cred şi astăzi că o minimă doză de curaj ar fi permis familiilor legate direct de administraţia românească să se salveze trecând Prutul.
Iurie Colesnic, istoric, Chişinău:
„Dacă se opunea o rezistenţă reală, am fi avut şi alte drepturi asupra acestui teritoriu după aceea. Când ai un spaţiu nu îl cedezi, îl aperi, încerci să te opui.”
La 10 mai 1940 Germania invadase Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, la 22 iunie 1940 avea loc capitularea Franței, guvernul condus de mareșalul Pétain, semnase armistițiul cu Germania.
Odată cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, Conducător al României (6 septembrie 1940 - 23 august 1944) România s-a aliat cu Puterile Axei în scopul de a recupra teritoriile amputate - intrând în iunie 1941 în război de partea acestora, împotriva URSS.
Acordurile româno-germane din 11 iunie 1941 de la München și Berchtesgaden atestă faptul că România hotărește să intre în război alături de Germania, împotriva URSS.
În noaptea de 12-13 iunie 1941 au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord în Siberia aproape 250.000 de oameni.
În noaptea de 21-22 iunie, Armata Română a declanșat operațiunile militare pt eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord de sub ocupație sovietică.
• La 23 august 1944, într-o rotundă aniversare a ipocriziei, când se împlineau exact cinci ani de la semnarea tratatului Ribbentrop-Molotov, regele Mihai capitulează în fața în fața URSS,
regele Mihai predâ țara și armata, lui Stalin, fară condiții, fără semnarea niciunui armistițiu, armata română de est fiind distrusă, mulţi militari și ofițeri români au fost luaţi prizonieri, deportați și uciși de Armata Roşie.
In România a avut loc Insurecția armată, am întors armele împotriva nemților și a ungurilor, și am trecut de partea aliaților, Armata sovietică ocupând întreaga Românie până în 1958.
Dat fiind că nu se semnase vreun armistiţiu înainte de lovitura de palat, sovieticii au tratat România ca pe o țară ocupată, iar toți militarii români aflați pe frontul din Moldova şi Basarabia şi care încetaseră focul, executând ordinul Capului Oștirii (“Primiți pe soldații acestor armate cu încredere!”) au fost făcuți prizonieri.
În noaptea de 23 spre 24 august 1944, postul de radio “Donau”, care emitea de la Viena, dădea replica proclamaţiei regale din seara zilei precedente:
“Români, vieţile voastre, vieţile copiilor voştri, sunt în cea mai mare primejdie! După ce românii au luptat atâţia ani de zile pt. apărarea patriei lor, Regele Mihai şi clica sa de trădători au arestat pe Mareşalul Antonescu şi acum vor să dea ţara pe mâna bolşevicilor. Regele Mihai vă făgăduieşte pacea, însă aceasta înseamnă ocuparea României de Armata Roşie, bolşevizarea ţării şi înlăturarea naţionaliştilor români.Regele trădător afirmă că englezii şi americanii au garantat independenţa României. În realitate, aceştia au făgăduit de multă vreme România bolşevicilor”.
„Volkischer Beobachter” afirma:
„Noul guvern instituit la Bucureşti de Regele Mihai este obişnuitul guvern Kerensky, premergător adevăratului guvern comunist, pe care-l pregăteşte. Că România nu mai poate nădăjdui într-un ajutor anglo-american este mai presus de orice îndoială, deoarece Balcanii au fost lăsaţi de aceştia pe seama bolşevicilor. Ruşii vor să ocupe mai întâi România, pentru a o putea apoi bolşeviza”.
Vineri 25 august 1944, „Donau” afirma:
„un lucru va fi sigur, ca Basarabia şi Bucovina nu vor mai fi româneşti. Cred, oare, românii că atitudinea lui Brătianu şi Maniu va îndupleca pe ruşi să respecte independenţa României?”
Duminică, 27 august 1944, postul de radio „Dunărea” confirma faptul că: „nu există niciun fel de capitulare”.
Luni, 28 august 1944, Radio „Berlin” spunea:
„Aceasta este primul pas spre încorporarea României la Uniunea Sovietică. Acelaşi procedeu a fost întrebuinţat şi la încorporarea statelor baltice”. „Ofiţerii care s-au predat ruşilor au fost executaţi, iar armatele româneşti ajunse pe mâna sovieticilor au luat drumul pierzării spre Siberia, la muncă silnică".
La 5 septembrie 1944, „Dunărea” anunţa:
„În cursul săptămânii trecute s-a întrunit la Moscova o comisie a muncii pentru Siberia Centrală şi Orientală. În această întâlnire s-a hotărât să se ceară României 1.500.000 de oameni: ingineri, arhitecţi, tehnicieni şi muncitori”.
La 7 septembrie 1944, „Dunărea” anunţa:
„Şi cine e trimisul ţării să se înţeleagă cu Moscova? Cui i s-a dat toată încrederea acestei misiuni? În ce mâini au încăput interesele ţării? În acelea ale domnului Pătrăşcanu a cărui celebritate lipsită de onoare nu merită să fie amintită. Agent al Moscovei, comunist şi în prezent omul de încredere căruia i s-a încredinţat viitorul României. Şi între timp hoardele sovietice nu se mărginesc să depoziteze numai pe soldaţii români dezarmaţi, ci şi populaţia, mai ales din Moldova”.
Judecând retrospectiv, se poate constata că toate cele afirmate în comunicatele germane corespund adevărului istoric.
În seara zilei de 23 august, Regele anunţa la Radio că fusese semnat un armistiţiu cu sovieticii.
În fapt armistiţiul nu va fi semnat până pe 12 septembrie, la Moscova!
...
Armata română a recucerit Transilvania de Nord și a continuat cu eliberarea Ungariei (cu ocuparea Budapestei) și a Cehoslovaciei.
Mareșalul a fost ținut prizonier în URSS pentru vreun an și jumătate, nefiind judecat în procesele de la Nürnberg.
Ulterior, Antonescu a fost adus în România și judecat de Tribunalul Poporului din București, într-un proces de tip stalinist, fiind condamnat la moarte și executat la 1 iunie 1946, lângă închisoarea Jilava.
Consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov au fost practic continuate de Pactul Churchill- Roosevelt -Stalin, care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa, vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influența Uniunii Sovietice.
Începând din 1936, România remarcase cu îngrijorare pasivitatea Angliei şi a Franţei faţă de dominaţia din ce în ce mai puternică, în Estul Europei, a Germaniei revizioniste.
Anglia şi Franţa dovediseră deja - prin acordul de la Munchen din 1938 - că nu garantează apărarea frontierelor în Estul Europei.
Se pare că în România istoria este dată uitării, sau se vrea adânc îngropată.
De ieri, 23 august, tot văd mesajul:
„Noroc că au venit tovarășii și ne-au salvat de la dezastru. Altfel, cam ăsta era proiectul construirii de autostrăzi pe vremea monarhiei."
Mesaj atașat la harta României:
"Rețea de autostrăzi propusă de inginerul Mihail Manoilescu în 1938".
Alianța nazisto-comunistă căreia i-a căzut victimă România pare că e uitată azi, de unii. Ca și capitularea regelui Mihai în fața URSS, regele Mihai predând țara și armata, lui Stalin, fară condiții, fără semnarea niciunui armistițiu. Ca și eşecul total al dictaturii lui Carol al II-lea în 1940.
Mihail Manoilescu (9 decembrie 1891 – 30 decembrie 1950, închisoarea Sighet) a fost un publicist, gânditor economic și politic, Ministrul Afacerilor Străine, politician, membru al Partidului Național Liberal, al Partidului Poporului, al Partidului Național-Țărănesc, apoi al Mișcarii legionare, fiind unul dintre finanțatorii Mișcării legionare în anii 1930.
România, care avea încă din perioada interbelică, respectiv din anul 1938, un plan al autostrăzilor, nici astăzi, în 2021, nu le are.
Da, suntem în UE, nu „pe vremea monarhiei".
➤Regele Mihai, 23 august 1944:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=559272595423891&id=100040234664876
➤„Stalin şi poporul rus, libertate ne-au adus!”
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=559372668747217&id=100040234664876
➤23 August, „România stăpână pe soarta ei"
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=559203482097469&id=100040234664876
