Etienne Davignon: „Pentru România e vital să-şi facă ordine în interior”

Care este importanţa evenimentului de la Bucureşti la care tocmai aţi luat parte şi care credeţi că vor fi efectele acestuia în viitor?

Cred că este întotdeauna foarte interesant când o ţară încearcă să-şi facă o idee despre ceea ce se întâmplă în afara ei, când încearcă să afle cum văd oamenii lucrurile, nu prin ochelari româneşti, ci prin alţi ochelari, cum conlucrează ţările mai bogate, care este opinia în Statele Unite, să capete oarece experienţă în ceea ce înseamnă a conlucra, să-şi facă o impresie, o evaluare. Dar cred că astfel de iniţiative sunt pur informative, nu duc la nici o decizie, nu generează concluzii capitale. Am fost sceptic în timpul discuţiei, dar atmosfera de ieri mi-a revelat faptul că partcipanţii erau mult mai pesimişti decât mine în privinţa viitorului Europei. Acum rămâne de văzut dacă ei au dreptate şi eu mă înşel, sau invers...



Să sperăm că dumneavoastră aveţi dreptate.

Şi eu sper acelaşi lucru.



Acum o întrebare despre criza economică, subiect asupra caruia aţi discutat deja la conferinţă. Credeţi că efectele se vor resimţi la fel de tare în România sau ţara noastră, fiind o ţară mai puţin conectată la economiile statelor profund afectate, nu va resimţi atât de tare efectele negative?

Cred că nu toată lumea priveşte chestiunea corect. Se vor convinge de acest lucru toţi - nu numai cei din Europa, ci şi din afara ei. Până acum, americanii, văzând efectele imediate şi estimările, au constatat cu stupoare că vor suferi. Vom păţi şi noi la fel, dacă nu privim chestiunea corect. În privinţa României, în primul rând, dacă există scepticism, acesta este legat de capacitatea ţării de a-şi face ordine în interior, de capacitatea de a face exporturi. Investiţiile străine se vor face cu reţinere, nu pentru că nu există încredere în România, ci pentru că nu există încredere în nimic. În al doilea rând, întreaga strategie a României, dacă este una înţeleaptă, ar trebui să urmărească deplina integrare în Uniunea Europeană. Dacă Uniunea nu va fi capabilă să producă beneficii, veţi suferi un impact negativ, iar instabilitatea de aici va influenţa şi ea viitorul în mod real. Nimeni nu va rămâne neafectat de ceea ce se întâmplă. Nimeni.



Franklin Roosevelt susţinea că: "vom avea un guvern mondial. Singura chestiune care rămâne de văzut este dacă va fi acceptat sau impus". Sunteţi de acord cu aceasta previziune? Cum vedeti evoluţia asa-zisului fenomen de "guvernare" a planetei?

Este chestiunea tipică pe care ne-o predă istoria: faptul că evenimentele se schimbă repede. S-a tot vorbit multă vreme despre interdependenţă şi, dintr-o dată, aflăm că interdependenţa a devenit nefirească. Suntem afectaţi de lucruri pentru care nu suntem răspunzători. Dar una este interdependenţa şi altceva este globalizarea. Globalizarea în sine este un lucru bun, este chiar o bună oportunitate, întrucât înseamnă apropiere, împreunarea scopurilor. Diferenţa constă în faptul că modul în care reuşim să ne guvernăm regiunea nu este acelaşi cu modul de guvernare a unei lumi. Grupul G20 sau Naţiunile Unite nu sunt o formă de guvernare. Mai avem cale lungă de parcurs, de încercat, mai avem mult până să diminuăm elementele negative ale interdependenţei sau să creştem efectele sale pozitive.



SUA şi Canada privesc România ca parte a UE



Clubul Bilderberg poate fi descris ca un think-thank al oamenilor de elită din întreaga lume. Din această perspectivă cum vedeţi evoluţia României în perioada următoare?

Este complet exagerată ideea asupra a ceea ce este de fapt Grupul Bilderberg. Este o grupare cu întrunire anuală a unor oameni interesanţi, care discută între ei şi fiecare pleacă de acolo mult mai informat. Uneori îşi infirmă opiniile despre anumite evenimente, alte ori ajung la concluzii comune. Ceea ce este interesant de semnalat este faptul că nu avem opinii anume despre România, despre Franţa, despre China etc. Dar la fel de interesant şi important pentru România este faptul că naţiuni precum Statele Unite sau Canada au început să vă privească, nu ca un stat independent, ci ca o parte componentă a Uniunii Europene.



Revenind la Clubul Bilderberg, acesta a fost adesea descris drept o organizaţie secretă, cu obiective oculte, care încearcă să subjuge lumea, care schimbă guverne şi face legea la nivel mondial. Ce le puteţi răspunde acestor adepţi ai teoriei conspiraţiei?

Teoria conspiraţiei este foarte veche şi foarte populară. Prinde bine la public. S-a spus că Lincoln a fost asasinat ca urmare a unei conspiraţii, precum şi alţi preşedinţi sau personaje importante. Şi astăzi se vorbeşte despre aşa-zisa conspiraţie a invadării Irakului. Nu poţi face nimic împotriva celor care lansează astfel de zvonuri. Adevărul despre Grupul Bilderberg este că s-a înfiinţat acum 50 de ani, când relaţiile dintre SUA şi Europa deveniseră destul de tensionate, şi s-a simţit nevoia unei conferinţe anuale de trei zile la care să participe oameni de ştiinţă, specialişti în diverse domenii, politicieni, oameni de afaceri şi care să înţeleagă care sunt adevăratele intenţii ale fiecăruia. Faptul că aceste întâlniri au continuat, denotă că participanţii nu au văzut întâlnirile drept o pierdere de timp. Cât despre dominarea lumii, mereu am spus că atunci când se va acţiona în sensul acesta, îmi voi da demisia. Pentru că supremaţia asupra lumii nu este ceva ce poate fi negociat.



Există însă o serie de coincidenţe care au dus la crearea acestor zvonuri. Domnul Bill Clinton, în calitatea sa de important politician american, a participat la întâlnirile grupului, apoi a ajuns preşedinte. Jimmy Carter a venit o dată la conferinţă şi a ajuns preşedinte. Tony Blair a venit şi el, apoi a ajuns premier al Marii Britanii. Dar eu va întreb, de ce nu am lua lista tuturor celor care au participat la aceste întâlniri şi care nu au ajuns preşedinţi... puterea