Nimeni nu ştie cu exactitate când se va întâmpla. Nimeni şi nimic nu-l poate opri. Conştient sau nu, coşmarul unui cutremur devastator există în mintea fiecăruia dintre noi. Însă refuzăm să credem că se va întâmpla. Amintirea imaginilor terifiante provocate de cutremurul din '77 este încă vie în mintea multor români: groaza din priviri, urletul pământului, întunericul, disperarea, trupurile sfârtecate, fiinţe dragi pierdute pentru totdeauna sub dărâmături, agoniseala de o viaţă transformată într-un morman de moloz.
Râmele, albinele şi greierii simt seismele devastatoare
Apropierea sfârşitului intervalului de timp, de patru decenii, la care se crede că se poate produce un nou cutremur similar celui din 1977, îi face pe tot mai mulţi cercetători din domeniu să încerce, prin metode ştiinţifice, să prevadă momentul când acesta va avea loc, astfel încât să se poată lua măsuri eficiente de salvare a populaţiei, iar efectele să fie cât mai reduse. Un răspuns în acest sens ar putea veni de la prietenii noştri necuvântători.
Se ştie că în 1977, cu puţin timp înainte de producerea seismului, din subsolurile blocurilor situate în centrul Capitalei ieşiseră mii de şobolani, care fugeau îngroziţi printre picioarele trecătorilor. Mulţi s-au speriat şi credeau că vine sfârşitul lumii. Animalele presimt cel mai bine evenimentele seismice ce vor urma şi ar trebui ţinut seama de comportamentul lor. Cei mai probabili factori la care reacţionează unele vieţuitoare înaintea cutremurelor puternice sunt: variaţiile temperaturii solului, infrasunetele şi variaţiile câmpului electromagnetic. Până în prezent se cunosc peste 300 de cazuri în care unele vieţuitoare au prevestit cutremure produse în diferite părţi ale lumii. Există circa 70 de specii de animale care acţionează ca „precursori seismici”. Din categoria nevertebratelor enumerăm: râmele, lipitorile, moluştele, greierii, libelulele, albinele, furnicile, creveţii şi crabii. Dintre vertebrate simt cutremurul: broaştele, şerpii, şopârlele, raţele, gâştele, berzele, vrăbiile, porumbeii, rândunelele, păsările din colivii, ulii, fazanii, caii, măgarii, vacile, oile, porcii, câinii, pisicile şi şobolanii.
Înainte de cutremurul din ’77, porumbeii din Bucureşti zburau haotic
Cu câteva ore înainte de un cutremur puternic care a avut loc în Italia în 1805, vacile au început să mugească puternic, oile şi caprele să behăie, câinii să urle, pisicile să scuipe şi să fie extrem de agitate. Animalele încercau să se ascundă. Iepurii şi cârtiţele şi-au părăsit vizuinele, peştii s-au ridicat la suprafaţa apei, putând fi prinşi foarte uşor, furnicile şi-au părăsit muşuroaiele şi s-au strâns la suprafaţa pământului.
Tot înainte de cutremurele devastatoare, şobolanii fug din case, iar albinele îşi părăsesc stupii. Cu 12 ore înainte de catastrofalul cutremur din 4 martie 1977, la suprafaţa pământului au apărut foarte multe râme, cu toate că, în acea perioadă, n-au fost ploi. Pe câmpuri au fost găsiţi mulţi şerpi îngheţaţi. Popândăii erau foarte agitaţi, vacile şi, în special, viţeii fugeau de colo-colo, panicaţi. Cu vreo trei ore înainte de seism, şobolanii s-au strâns în grupuri, neglijând complet prezenţa oamenilor. Cu o oră sau două înainte de nenorocire, porumbeii erau speriaţi şi zburau haotic, mulţi dintre ei ciocnindu-se în aer. Cine a trăit acele momente de groză, îşi poate aminti. Seismul din 4 martie '77 a avut consecinţe dramatice: 1.500 de victime omeneşti, majoritatea din Bucureşti, 11.300 de răniţi, 32.900 de clădiri prăbuşite, 35.000 de persoane rămase fără adăpost.
Şi peştii din acvariu pot intra în alertă
Este posibil atunci când cutremurul e de intensitate mică (sub 7 grade pe scara Richter) să nu producă modificări prea puternice ale câmpului magnetic al pământului, care ar putea să alerteze necuvântătoarele. Totuşi, animalele din grădinile zoologice sunt neliniştite şi înaintea unor cutremure de intensitate mai mică.
În cazul seismului din 1977 au fost raportate foarte multe cazuri în care animăluţele de apartament sau din gospodării au „anunţat” înainte că „ceva nu este în regulă”.
Câinii, pisicile, şoarecii, vacile, caii, aricii, broaştele ţestoase, şerpii, peştii de acvariu, găinile, vrăbiile, papagalii din colivii erau cu toţii agitaţi şi nu-şi mai găseau locul. Peştişorii din acvariu, de pildă, înotau repede unul după celălalt, foarte nervoşi şi se izbeau de pereţii din sticlă, de parcă ar fi vrut să iasă afară cu orice preţ. Găinile şi gâştele au rămas în curţi în seara cutremurului, refuzând să intre în adăposturi pe timpul nopţii, aşa cum făceau de obicei.
Tot înainte de cutremurul din 1977, anumite persoane au prezentat simptome de sufocare, nervozitate, variaţii de tensiune arterială inexplicabile, oboseală, greaţă şi ameţeală. Cu 10-15 minute înainte de seism, calculatoarele de la Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor au început să dea erori după erori.
Cele mai afectate zone în caz de seism: Pipera, Băneasa, Pantelimon
Conform unui studiu realizat de Consiliul General al Capitalei la care au participat şi specialişti din cadrul Ministerului de Interne şi Locuinţei, 450.000 de persoane, adică aproape un sfert dintre locuitori, ar avea de suferit în cazul unui cutremur ca acela din 1977, iar la 23.000 de clădiri s-ar produce avarii serioase. Totodată, peste 6.500 de oameni şi-ar pierde viaţa. Cel mai afectat ar fi centrul istoric. Se estimează că 40% din clădirile afectate ar fi acelea cu un etaj.
Conform unei hărţi seismice a Capitalei, cele mai afectate zone în cazul unui cutremur ar fi Casa Presei Libere, Aeroportul Otopeni, Băneasa, Pipera şi cartierul Pantelimon. Următoarele cartiere care ar resimţi puternic dezastrul ar fi: Militari, Panduri, Drumul Sării, iar cele mai ferite ar fi zonele situate de-o parte şi de alta a Dâmboviţei, Metalurgiei, IMGB şi Ferentari.
puterea
https://reflectiicotidiene.blogspot.com Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi. Iar toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers şi nu doar în direcţia dorită, ci în toate direcţiile. Energia emisă de gândurile noastre îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison, după principiul „ceea ce se aseamănă se adună”.
Translate
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sper sa putem comenta impreuna