Europa este cu ochii pe banci. La fel si noi

În condiţiile în care Europa se luptă să aducă sub control criza datoriilor guvernamentale, cea mai mare temere este că una dintre cele mai importante bănci ale continentului s-ar putea prăbuşi, declanşând o panică financiară de genul celei care a dus la falimentul Lehman în septembrie 2008. Politicienii europeni, hotărâţi să evi­te repetarea scenariului Leh­man, sunt pregătiţi să recurgă la fon­duri de bailout de sute de mi­liarde de euro pentru a preîntâm­pina prăbuşirea oricărei bănci majore, scrie The New York Times. Totuşi, semnele de întrebare privitoare la capacitatea băncilor europene de a face faţă cri­zei persistă, în condiţiile în care unele din­tre acestea întâmpină dificultăţi în obţinerea de credite necesare pentru desfăşurarea ope­raţiunilor zilnice. Tensiunile din sistemul ban­car au dus la scăderea abruptă a preţurilor acţiunilor marilor creditori, de la începutul lunii august creditori precum Societe Generale, BNP Paribas, UniCredit sau Deutsche Bank pierzând 30-40% din valoare. La rândul lor, instituţiile financiare ame­ricane, temându-se de riscul unei contagiuni, sunt din ce în ce mai reticente în acordarea de credite pe termen scurt în unele cazuri şi îşi restrâng relaţiile cu băncile europene, mişcări ce ar putea exacerba problemele de finanţare ale băncilor europene. Turbulenţele din Europa s-ar putea extin­de rapid dincolo de Atlantic şi, în plus, ar putea afecta economii deja fragile. "Această cri­ză ar putea fi mult mai severă decât cea de­clanşată de Lehman Brothers", a declarat George Soros, invocând lipsa unui organism paneuropean care să facă faţă unei astfel de crize. Europa îşi susţine băncile Deşi nu au reuşit să calmeze pieţele, liderii europeni au luat o serie de măsuri pentru a evita un colaps de genul Lehman. Noi linii de credit au fost deschise de către Banca Centrală Europeană pentru instituţii care au nevoie de fonduri, în timp ce fondul de urgenţă al zonei euro EFSF urmează să primească puteri sporite, printre care şi cea de a acorda guvernelor împrumuturi pentru a-şi recapitaliza băncile. În plus, banca centrală a achiziţionat obligaţiuni guverna­mentale pentru a preîntâmpina o creştere pu­ternică a ratelor dobânzii. Astfel, BCE, instituţie condusă de francezul Jean-Claude Trichet, duce greul susţinerii sectorului bancar european. În timp ce problemele din ţări mai mici ca Grecia nu sunt noi, în ultimele săptămâni temerile s-au extins către giganţi bancari din ţări ca Germania şi Franţa, cruciali pentru funcţionarea sistemului financiar mondial şi având strânse legături cu băncile americane. În Europa, temerea este că valoarea obligaţiunilor guvernamentale deţinute de băncile europene ar putea înregistra o scă­dere dramatică a valorii dacă ţările cu probleme nu-şi vor putea rambursa creditele. Astfel, cele mai expuse bănci ar înregistra pierderi uriaşe. Drept rezultat, băncile ezită să se împrumute reciproc şi acumulează cash. ]Au nevoie de 150 mld. euro Philip Finch, analist în cadrul UBS, arată că băncile europene au nevoie să atragă cel puţin 150 mld. euro sub formă de capital nou chiar dacă nu vor înregistra pierderi mari legate de titlurile suverane. Băncile franceze, cu uriaşe deţineri de titluri suverane din ţări europene, sunt printre cele mai afectate în pofida eforturilor guvernului francez de a le proteja. Oficialii SocGen spun că temerile pieţei sunt nefondate. Directorul executiv Frederic Oudea a caracterizat zvonurile privitoare la presupusele probleme întâmpinate de bancă drept "fantezii". Între timp, problemele din Spania au ieşit la suprafaţă recent când una dintre cele mai mari bănci de economii ale ţării, Caja de Ahorros del Mediterraneo, a raportat o creştere dramatică a creditelor neperfor­mante. Totuşi, uriaşele sume depozitate de bănci la BCE sugerează că nicio bancă nu este aproape de un faliment gen Lehman. Riscul în prezent este ca refuzul Europei de a-şi recapitaliza băncile să se transforme într-o criză mai amplă.

Ajutor pentru bănci Băncile care au nevoie de finanţare pot apela liniile de credit deschise de Banca Centrală Europeană. Fondul de urgenţă al zonei euro EFSF urmează să primească puteri sporite, printre care şi cea de a acorda guvernelor împrumuturi pentru a-şi recapitaliza băncile. BCE achiziţionează de pe piaţa secundară obligaţiuni guvernamentale pentru a preîntâmpina o creştere puternică a ratelor dobânzii. Această măsură ajută băncile pentru că le scapă de activele cu probleme. Ziarul Financiar