Intretinerea cu bani publici a competitiei politice, in dauna celei economice, lasa pietele fara „materie prima” si pastreaza productivitatea la un nivel redus.
Productivitatea muncii in Romania, calculata ca valoare adaugata bruta (VAB) pe angajat, se situeaza la jumatatea mediei europene (49%). Si exista un singur stat UE cu un nivel mai scazut (41,8%): Bulgaria. In schimb, Ungaria - de a carei situatie era ingrijorat recent presedintele BCE - genereaza trei sferturi din productivitatea comunitara, la fel ca Cehia.
Polonia si Estonia au o productivitate care depaseste doua treimi din media UE-27, insa si Serbia, un stat ex-comunitar, se plaseza la 58%, peste Letonia (54,6%). Ce sa mai vorbim de Statele Unite, care sunt cu 44% mai productive decat media UE si cu o treime peste Germania?! Iata cum inovatia, la care americanii sunt campioni mondiali, face diferenta.
Managementul, mai precar decat tehnologia
Daca schimbam formula de calcul a productivitatii de la VAB pe angajat la VAB pe ora lucrata se vede ca Romania sta mai prost - 43% din media UE -, foarte aproape de ultima clasata, Bulgaria (41,9%), ceea ce arata ca “reglajele” de productivitate nu se fac la noi prin aport tehnologic, ca in SUA, ci cu ajutorul somajului.
Cu alte cuvinte, dupa ce companiile au recurs la disponibilizari la inceputul crizei, au injumatatit mai apoi lefurile salariatilor ramasi, avand pretentia ca acestia sa genereze o valoare adaugata la fel de mare ca aceea obtinuta cu numarul initial de lucratori. Asta fara sa realizeze ca pe termen lung “baza” de valoare adaugata se erodeaza…
In fine, gandirea pe termen scurt e la ea acasa in Romania, dar mai important este raspunsul la intrebarea: Cine-i mai vinovat pentru productivitatea redusa: tehnologia ori managementul?
Topul competitivitatii releva ca la indicatorii tehnologici (locul 60 mondial) Romania isi depaseste „conditia” din clasamentul general (77 din 142). In schimb, cand vine vorba de competitie, care da adancime pietelor, ajungem pe locul 97. Dupa care marimea si efectul taxarii ne arunca peste pozitia 100. Pentru ca mai apoi banii obtinuti din impozite si taxe sa fie irositi pentru intretinerea unei competitii politice amplificate in dauna celei economice (risipa banilor publici - locul 107).
Ceea ce inseamna ca statul ia banii cu doua maini - atat de la angajati, cat si de la angajatori - pentru a-i redistribui catre o clientela (favoritism in deciziile Guvernului - 115) care produce bunurile publice la preturi triple decat daca resursele ar fi alocate de piata, fiindca e nevoie ca o parte din aceste fonduri sa se intoarca in folosul personal al clasei politice.
Din acest motiv avem pietele cel mai putin dezvoltate din regiune si ocupam locul 140 la transparenta actului de guvernare. Asadar, cine e de vina pentru contraperformantele economiei romanesti: tehnologia ori amestecul statului?!
Ultimii la competitivitate, primii la migratie
O confirmare a faptului ca, pe masura ce au existat mai putine dificultati de mediu economic, au venit mai multe investitii straine sa rezolve problema competitivitatii o vedem unde ne asteptam mai putin, in Bulgaria. Desi vecinii din sud au inca cea mai slaba productivitate din UE, genereaza premise puternice sa ne „cedeze” ultimul loc: ne-au depasit, in premiera, in topul competitivitatii (pozitia 74). Bulgaria a atras in 2010 investitii straine de 223 de euro pe locuitor, dublu fata de Romania (126 de euro) pentru ca a intrat in criza cu o fiscalitate relaxata, in vreme ce la noi s-a inasprit in cel mai prost moment posibil.
Da, dar daca suntem la coada in topul competitivitatii si al investitiilor care „hranesc” competitivitatea si productivitatea nu ne putem plange ca oamenii nu merg sa lucreze in strainatate. Intr-o astfel de situatie nu se gaseste doar Romania, ci si Polonia sau Bulgaria, insa conducatorii nostri au de departe cea mai ingusta viziune, din moment ce grupul de imigranti cel mai mare din UE, de peste 1,7 milioane de persoane, este cel al romanilor.
Polonia are o populatie de 38 de milioane, nu de 21,5 ca a Romaniei, si „contribuie” doar cu 1,2 milioane la valul migrationist. Adica dintr-un stat mai mare au migrat mai putini decat de la noi, si asta nu doar ca procentaj din totalul locuitorilor, ci chiar in cifre absolute.
Concluzia: mediul economic ostil ii determina pe romani sa plece in numar mare spre state conduse de alti politicieni si sa se angajeze in slujba investitorilor care nu vin in tara lor.
Concluzia: mediul economic ostil ii determina pe romani sa plece in numar mare spre state conduse de alti politicieni si sa se angajeze in slujba investitorilor care nu vin in tara lor.
Investitii la fel ca ratingul, speculative
Nu-i niciun secret ca in 1989 conducerea postcomunista a tarii a mostenit o economie decapitalizata, care avea nevoie de investitii straine masive pentru a putea pastra intreaga forta de munca angajata la acel moment. Dar, in loc sa favorizeze mediul de afaceri pentru a atrage cat mai multi investitori care sa creeze locuri de munca, conducatorii au preferat sa trimita forta de munca dupa intreprinzatori, la ei acasa, sau sa o scoata anticipat la pensie pentru a o feri de somaj.
Investitiile au venit pana la urma - in preajma aderarii la UE -, insa pensionarile si migratia scumpisera deja forta de munca. Iar investitiile realizate nu doar ca nu au capacitat-o, ci au micsorat-o mai mult, in asa fel incat daca ar reveni acum „capsunarii” in tara rata somajului ar fi mare decat atunci cand au plecat.
Si inca un lucru extrem de important: investitiile au fost canalizate foarte prost. Fluxurile, in loc sa genereze exporturi ori sa substituie importurile cu marfuri autohtone, s-au orientat, speculativ - dupa cum le-a indicat ratingul - catre constructia de blocuri, mall-uri si hipermarketuri care au lasat in aer cresterea economica atunci cand criza a intrerupt valul de investitii.
Cantitativ, investitiile straine au crescut, dar calitativ am batut pasul pe loc in topul competitivitatii. Mai grav e ca la fiecare dintre vecinii nostri se poate identifica un domeniu in care exceleaza, noi nici ceea ce faceam inainte de 1990 nu mai stim. De asta jumatate din investitiile-record din Romania au fost, de fapt, imprumuturi de la companiile-mama catre subsidiare. Atat a permis mediul economic distorsionat de risipa, favoritism si lipsa de transparenta a actului de guvernare.
Cu talpa pe grumazul antreprenorului
Din pacate, de fiecare data cand in Romania se vorbeste despre productivitate cei care observa ca-i redusa omit sa spuna si de ce. Uita sa semnaleze ca, la noi, competitia politica s-a amplificat permanent in dauna celei economice. Ca politicul deposedeaza economicul de o cantitate din ce in ce mai mare de resurse pe care le directioneaza spre zonele unde are interes, lasand piata fara „materie prima”.
Coincidenta face ca toti est-europenii care au aderat inaintea noastra la UE sa aiba piete de capital mai dezvoltate, unde intreprinzatorii gasesc instrumente cu care pot investi in domenii dintre cele mai diverse. Iar apoi, cand capitalurile dezvolta afaceri si produse, substituie importuri sau genereaza exporturi. Fata de o treime din PIB in Romania, exporturile depasesc doua treimi in Ungaria, pentru a se situa la trei sferturi din PIB in Cehia sau Slovacia.
Cheia prosperitatii consta in cresterea productivitatii prin eficientizarea alocarii resurselor si sporirea acumularii de capital, dar aceste procese se manifesta lent daca economia nu functioneaza pe principiul unei veritabile economii de piata. Spiritul antreprenorial continua sa fie inabusit din cauza existentei unei pleiade de reglementari emise de stat cu scopul de acorda privilegii unor grupuri de interese.
Mai mult, statul roman a aratat cel mai putin respect pentru proprietate din grupul membrilor estici ai UE, ceea ce explica decalajul de dezvoltare dintre piata romaneasca si pietele din Cehia sau Polonia. Dreptul de proprietate privata instituie o structura de stimulente si constrangeri care motiveaza comportamentul uman in sensul valorificarii optime a resurselor.
O economie fara proprietari nu poate fi o economie de piata. De aceea economia Romaniei a ajuns sa fie considerata ca functionand pe principiile economiei de piata mult mai tarziu decat ceilalti ex-comunisti membri UE.
Finantistii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sper sa putem comenta impreuna