Gradinaritul, sursa de sanatate fizica si psihica

Multi gradinari isi vad hobby-ul ca pe un antidot perfect pentru ce se intampla in lumea inconjuratoare, un mod prin care pot sa recupereze o parte din lucrurile pe care le-au pierdut in graba si agitatia vietii de zi cu zi.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro.

Experienta senzoriala oferita de gradinarit “le permite oamenilor sa se conecteze la aceasta stare primara”, spune James Jiler, directorul fondator si executiv al GreenWorks Urban. “O multime de oameni inteleg acea experienta. Poate ca nu se simt intotdeauna in masura sa o exprime in cuvinte, insa inteleg ce se intampla”.

Lucru in gradina are si alte recompense, mai putin spirituale. In afara de faptul ca ocupatia poate fi o sursa de produse proaspete si sanatoase, gradinaritul poate ameliora starea de stres, te tine in forma si chiar imbunatateste starea de spirit, relateaza Health.com.

Usurarea stresului

Un studiu facut recent in Olanda sugereaza ca cei care au ca hobby gradinaritul pot lupta cu stresul mai eficient decat cei care practica alte activitati de agrement si relaxare. Dupa finalizarea unei sarcini stresante, doua grupuri de oameni au fost instruite fie sa citeasca in casa, fie sa gradinareasca timp de 30 de minute. Dupa aceea, grupul care si-a petrecut timpul in gradina a raportat a fi intr-o dispozitie mai buna decat grupul de lectura. Si nu s-au inselat: cei ce au format primul grup aveau un nivel mai scazut de cortizol, hormonul stresului.

“Traim intr-o societate in care ne intindem la maxim capacitatea de a fi atenti”, spune Andrea Faber Taylor, doctor in horticultura si cercetator in cadrul Laboratorul de Peisagistica si Sanatatea Omului (Landscape and Human Health Laboratory) de la Universitatea din Illinois.

Oamenii au o capacitate finita pentru in cazul atentiei necesare telefoanelor mobile, a mail-urilor si alte asemenea, explica Taylor, iar in momentul in care capacitatea este epuizata avem tendinta de a deveni iritabili, dispusi sa gresim, distrasi si stresati.

Din fericire, aceasta “oboseala a capacitatii de a fi atenti”, pare sa fie reversibila. Pe baza unei teorii formulate pentru prima oara de catre cercetatorii de la Universitatea din Michigan, in anii ’80, Taylor si alti experti sugereaza ca ne putem reface prin implicarea in ceva ce ne cere o “atentie involuntara”, o forma de atentie ce nu necesita efort si pe care o folosim, de pilda, sa admiram natura.

Comercializare a cotelor de BlackBerry pentru arbusti BlackBerry este un excelent mod de a combate stresul si oboseala atentie, spune Taylor, ca ritmurile a mediului natural si natura repetitiva, linistitor de sarcini gradinarit multe sunt toate sursele de atentie efort.

Gradinaritul este un mod excelent de a combate stresul si oboseala de atentie, spune Taylor, deoarece ritmul mediului inconjurator si natura repetitiva, linistitoare a lucrarilor din gradina sunt toate surse de atentie ce nu necesita efort.

O mai buna de sanatate mintala

Atentia fara efort necesara in gradinarit poate ajuta chiar si la ameliorarea simptomelor depresiei.

Intr-un studiu realizat in Norvegia, oameni care au fost diagnosticati cu depresie, stare de spirit proasta persistenta sau cu tulburare bipolara de tip II-a au fost indrumati sa petreaca sase ore pe saptamana ocupandu-se de cresterea florilor si a legumelor. Dupa trei luni, jumatate dintre participanti au experimentat o imbunatatire semnificativa a simptomelor depresiei. Mai mult, starea lor de spirit a continuat sa fie mai buna timp de trei luni dupa ce s-a incheiat programul de gradinarit.

Cercetatorii sugereaza ca noutatea activitatilor de gradinarit poate fi suficienta pentru a ii scoate pe participanti din deprimare, dar unii experti au o explicatie mult mai radicale pentru modul in care gradinaritul ar putea usura depresia.

Dr. Christopher Lowry, profesor asistent de fiziologie integrativa din cadrul Universitatii din Colorado, a injectat soareci cu Mycobacterium vaccae, o bacterie inofensiva frecvent intalnita in pamant, si a constatat ca aceasta creste metabolismul si eliberarea de serotonina in unele parti ale creierului care controleaza functia cognitiva si starea de spirit, avand acelasi efect ca medicamentele antidepresive pe baza de serotonina.

Sapatul in pamant nu este la fel ca luarea de Prozac, desigur, dar Lowry sustine ca deoarece oamenii au evoluat impreuna cu bacteria mai sus mentionata si cu o serie de altele asemanatoare, lipsa acestor “vechi prieteni” in mediul actual a aruncat sistemul nostru imunitar in deriva. Acest lucru poate duce la inflamari, care sunt implicate intr-o serie de boli moderne, de la boli de inima, la diabet sau depresie.

“Reintroducerea acestor bacterii in mediu poate ajuta la atenuarea unora dintre aceste probleme”, spune Lowry.

Miscarea

Gradinaritul te scoate la aer proaspat si la soare. De asemenea, iti pune sangele in miscare. “Exista o multime de miscari diferite in gradinarit, astfel incat sa obtii anumite beneficii ca si cum ai face exercitii”, spune William Maynard, coorsonatorul programului gradinii comunitare din cadrul Departamentului de Parcuri si Agrement al orasului Sacramento.

Sapatul, plantatul, plivirea si alte sarcini repetitive care necesita forta sau intinderi sunt forme excelente de exercitii fizice, in special pentru persoanele care resimt exercitiile mai viguroase ca fiind o provocare, precum persoanele mai in varsta, cu dizabilitati sau care sufera de dureri cronice.

Fiind o activitate placuta in aer liber si orientata catre un scop anume, gradinaritul mai are un avantaj fata de alte forme de miscare: oamenii tind sa se tina de aceasta activitate si s-o faca mai des.

“Nu e doar exercitiu de dragul exercitiului in sine, care poate deveni plictisitor”, spune Katherine Brown, directorul executiv al Southside Community Land Trust, organizatie non-profit care sprijina gradinile comunitare si agricultura urbana in Providence, Rhode Island, SUA. “Reprezinta exercitiu intr-un context, care iti consolideaza flexibilitatea picioarelor si utilitatea mainilor. Ai o motivatie pentru ce vrei sa continui”.

Sanatatea creierului

Unele cercetari sugereaza ca activitatea fizica asociata gradinaritului poate ajuta la scaderea riscului de a dezvolta dementa.

Doua studii separate, care au urmarit timp de 16 ani oameni aflati la o varsta cuprinsa intre 60 si 80 de ani 16 ani, au constatat, ca cei care au avut o activitate in gradina in mod regulat au aratat un risc de dementa cu 36%, respectiv 47%, mai mic decat cei care nu au gradinarit. Rezultatele s-au mentinut chiar si atunci cand au fost luati in calcul o serie de alti factori legati de sanatate. Aceste constatari sunt departe de a fi catalogate definitive, dar ele sugereaza ca o combinatie a activitatii fizice si mentale implicate in gradinarit poate avea o influenta pozitiva asupra mintii.

Pentru persoanele care deja se confrunta cu un declin mental, chiar si mersul pe jos intr-o gradina poate fi terapeutic. Multe case rezidentiale pentru persoanele cu dementa au acum gradini pentru “plimbari” sau pentru “memorie” in jurul lor, astfel incat rezidentii cu boala Alzheimer sau cu alte probleme cognitive sa poata merge prin ele fara a se pierde. Privelistile, mirosurile si sunetele gradinii se spune ca induc relaxarea si reduc stresul.

Nutritia

Alimente crescute in propria gradina sunt cele mai proaspete si cele mai sanatoasa pe care le poti obtine. Nu este de mirare ca mai multe studii au ajuns la aceeasi concluzie: gradinari manance mai multe fructe si legume decat semenii lor.

“Oamenii care cultiva vegetale tind sa manance sanatos”, spune Brown. “Munca pe care o facem aici cu copiii demonstreaza acest fapt zi cu zi, pe parcursul intregului an”.

Studiile realizate in cazul programelor de gradinarit derulate dupa orele de scoala sugereaza ca cei implicati au mai multe sanse sa manace fructe si legume. Aceiasi copii sunt mult mai dispusi sa incerce alimente si gusturi noi.

“Am urmarit o multime de cursuri de gatit si de gradinarit sustinute copiilor”, spune Anne Palmer, cercetator. “Este uimitor cat de multi dintre ei vor incerca lucruri de genul andivei rosii sau alte varietati verzi ciudate, cu un gust destul de puternic, cum ar fi rucola, si vor spune ca le place”.

Faptul ca legumele crescute in gradina au un gust incomparabil mai bun decat cele de la supermarket nici nu mai trebuie mentionat.
http://medlive.hotnews.ro/gradinaritul-sursa-de-sanatate-fizica-si-psihica.html