După ce a cerut timp de două decenii privatizare şi restructurare, acum FMI vorbeşte despre creştere economică şi consum

Lagarde, FMI: Economia are nevoie de investiţii şi consum. Nu poate creşte doar cu exporturi. 

Creşterea economică a României ar trebui să fie alimentată de exporturi, consum şi investiţii, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă” poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat, a declarat ieri la Bucureşti Christine Lagarde, şefa FMI, principalul finanţa­tor institu­ţio­nal al României.

„Creşterea economică este alimentată de trei locomotive: una externă, care a fost foarte activă în primul trimestru, consumul intern şi cheltuielile de capital sub forma investiţiilor. Având în vedere stadiul de dezvoltare al economiei româneşti, ar putea fi luate în considerare toate cele trei locomotive şi România să nu fie dependentă doar de o singură locomotivă pentru că ar putea apărea dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat“, a spus ieri Lagarde într-o conferinţă organizată la BNR.

Ea a menţionat că s-a simţit „ca acasă“ în cele două zile petrecute în Bucureşti, cunoscut ca „micul Paris“, şi a avut multe întâniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cu premierul Victor Ponta, cu miniştrii finanţelor şi bu­ge­tului, dar şi cu oameni de afaceri şi bancheri.

Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit un citat din Eugène Ionesco, un celebru autor român de teatru din Slatina care a fugit în Franţa, că „visele şi suferinţele ne aduc îm­preună“.

Ideea lansată de Lagarde privind creşterea economică nu este nouă, dar inedit este că este susţinută chiar de către FMI, care până la izbucnirea crizei recente avea ca mesaj principal austeritatea, precum şi faptul că a fost indicată necesitatea unui echilibru între cei trei piloni de creştere. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi apoi vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică.

În primul trimestru economia a crescut cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 0,7% comparativ cu rezultatele înregistrate în ultimul trimestru din 2012. Pe partea de utilizare a PIB, creşterea s-a datorat exportului net. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, după un avans de 2,2% în 2011.

Dar o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce deca­la­jele structurale şi a converge către ni­velul de trai din zona euro, după cum au estimat chiar reprezentanţii FMI.

Creşterea economică lentă din Eu­ropa Centrală şi de Est este ciclică şi re­flectă şi blocaje ale partenerilor, de ase­menea ciclice. „O parte din cererea adre­sată acestei regiuni a scăzut pentru că nu o duc foarte bine clienţii-cheie. Mai există reforme care trebuie finali­zate“, a mai spus Lagarde.

Pentru a face faţă crizei România a de­venit în 2009 unul dintre cei mai mari cli­enţi ai FMI din Uniunea Europeană. Şi a experimentat doi ani de ajustări dra­ma­ti­ce, concretizate în disponibilizări, tăie­rea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA.

Lagarde consideră că nu se exclud con­solidarea fiscală şi creşterea eco­no­mică, susţinând că este nevoie de serio­zi­ta­tea decidenţilor de politici economice.

„Pentru a reveni creşterea econo­mi­că, pentru ca investitorii să aibă încre­dere este nevoie de stabilitate. Dacă investitorii au sentimentul că decidenţii de politici sunt serioşi în consolidarea fiscală şi văd obiective stabilite nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen mediu, şi un drum cum se ajunge acolo, acest lucru va alimenta investiţiile necesare, care vor contribui la creşterea econo­mi­că. Odată ce ai creştere economică, con­solidarea fiscală este mai uşoară. Este un principiu circular şi se pare că România s-a angajat în acest principiu şi îmi doresc să continue“.

Şefa FMI a vorbit şi despre finan­ţa­rea economiei şi a susţinut necesitatea unei implicări mai mari a statului şi garantarea creditelor pentru IMM-uri şi pentru alte sectoare care nu par atât de „prietenoase la risc“, cum vor băncile.

În opinia lui Lagarde reforma sectorului financiar trebuie să continue pentru ca acesta să poată să „servească eco­nomia“ şi nu să funcţioneze doar de dra­gul de a funcţiona“, dar nu trebuie să ai­bă loc o capitalizare prea rapidă a băn­cilor pentru Basel III

„Cred că acea cultură ce acceptă riscurile în 2007 şi 2008 ar trebui de fapt să evalueze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate“. Şefa FMI a ţinut să amintească că fondurile europene nu au fost utilizate şi a susţinut necesitatea fo­lo­sirii acestor resurse pentru infra­struc­tură în vederea asigurării unui mediu prielnic pentru investiţii.

Energia este un alt domeniu în care ar fi necesare investiţii, în opinia lui Lagarde. „Aveţi oameni talentaţi, aveţi re­surse energetice. Mai aveţi nevoie de o efi­cienţă mai bună a administraţiei“.
 

Cum au fost acordurile cu România şi ce urmează

Lagarde consideră că parteneriatul dintre FMI şi România a fost benefic din punct de vedere fiscal şi ar fi păcat ca România să nu continue acest parte­ne­riat pentru a consolida cadrul macro­eco­no­mic şi creşterea economică. Ea a ţinut să spună că FMI nu impune niciun fel de tra­tament sau „reţetă“, ci doar nego­cia­ză cu autorităţile, le respectă părerile, pe care apoi le transmite comunităţii inter­naţionale.

Întrebată cum explică atitudinea mai puţin intransigentă a FMI de-a lun­gul ultimelor două acorduri faţă de programele care s-au derulat în perioada care a precedat criza financiară şi mon­dia­lă actuală, Lagarde a ţinut să spună că România a făcut eforturi importante în ultimii patru ani.

„S-au făcut eforturi mari, în special în con­solidarea fiscală, au fost reforme im­por­tante şi presiuni pe sectorul finan­ciar, care a rămas solid, au fost reforme struc­turale aplicate în sectorul energetic, elec­tricitate şi gaz, distribuţie de energie, care este în proces de implementare, au fost în­ce­pute reformele în domeniul priva­ti­zării, unde cu siguranţă mai sunt multe lucruri de făcut.“ România a con­tin­uat în 2011 să facă apel la ancora FMI pen­tru a-şi asigura credibilitatea pe pie­ţe­le ex­terne, însă relansarea econo­mi­ei a rămas firavă, privatizările au fost¨ ter­gi­versate, termenele stabilite pentru se­lec­ţia managerilor privaţi au fost mult de­ca­late, iar reformele structurale sunt întârziate.

Despre următorul acord cu Româ­nia, Lagarde a spus că va fi de tip pre­ven­­tiv, va fi unul de consolidare macro şi de reforme structurale, urmând să se con­cen­treze în principal pe disciplina poli­ti­­ci­lor, şi va presupune privatizarea şi restructurarea unor companii de stat.
 

Ce a mai spus Christine Lagarde:

• Aveţi un capital uman extraordinar, aveţi talente feminine fantastice în economie. M-am întâlnit cu reprezentanţi ai mediului de business şi conducători ai instituţiilor. Trebuie să daţi drumul investiţiilor.
• Am vorbit cu premierul pentru a găsi căi de dezvoltare a resurselor energetice. Aveţi oameni talentaţi, dispuneţi de resurse energetice. Mai aveţi nevoie doar de o eficienţă mai bună a administraţiei.
• Este extraordinar ce a realizat România în parteneriat cu FMI în termeni de ajustare fiscală, reforme structurale adânci au fost realizate, inclusiv în sectorul energiei, dar trebuie mers mai departe.
• Am vorbit aseară la masă cu oamenii de afaceri şi reprezentanţi ai mediului de business despre iniţiativele Viena 1 şi Viena 2. Ar fi nevoie şi de un acord Viena 3 pentru ca IMM-urile din România să aibă parte de finanţare. IMM-urile creează joburi şi au nevoie de finanţare.
• A fost curajul şi determinarea voastră de a menţine acest parteneriat cu FMI, dar acum toţi românii ar trebui să beneficieze de creştere economică.
• Trebuie făcut mult în domeniul liberalizării pieţelor energetice, al electricităţii şi gazului, pe segmentul distribuţiei şi transportului. De asemenea, pe lista priorităţilor este reforma companiilor de stat. Trebuie să folosiţi fondurile europene.
• Nici în România tinerii nu au acces la locurile de muncă

Ce a spus preşedintele Traian Băsescu după întâlnirea cu Lagarde

Preşedintele Traian Băsescu susţine necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI pentru că economia locală are nevoie de asistenţa şi supravegherea specialiştilor instituţiei pentru încă doi ani pentru a se stabiliza.

„România este pe drumul cel bun în privinţa macrostabilizării economice, dar nu este definitiv consolidată, de aceea trebuie lucrat din greu pentru a menţine această stabilitate. Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI, iar acum trebuie să pornim unul nou“, a afirmat Băsescu , citat de Mediafax, cu ocazia vizitei şefei FMI la Bucureşti.

Deşi admite că negocierile nu au fost lipsite de dificultăţi, preşedintele consideră câ fondul a avut un impact semnificativ în privinţa macrostabilizării economice. De asemenea, şeful statului spune că pericolul apariţiei unor noi dezechilibre nu a trecut şi atrage atenţia în special asupra deciziilor de factură populistă care ar putea declanşa eventuale decalaje economice.

Principalele obiective ale guvernării trebuie să fie reforma în sistemul de sănătate, atragerea investitorilor strategici, precum şi restructurarea companiilor de stat şi aducerea acestora în terenul profitabilităţii, consideră şeful statului.

„Avem CFR Marfă de privatizat cu un investitor strategic. Din punctul meu de vedere, investitori strategici sunt căile ferate americane, franceze, austriece, germane şi cred că obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat.“

Fără un management adecvat afacerile din sectorul public nu vor reuşi să supravieţuiască şi să performeze aşa cum se întâmplă cu businessurile private, iar această situaţie va fi un obstacol în calea intrării României în zona euro.

„Cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Este una dintre lecţiile pe care le-am învăţat în această criză. Dacă economia nu este competitivă, suferi foarte mult“.

Christine Lagarde, directorul general al FMI şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la terminarea conferinţei susţinute de şefa instituţiei financiare internaţionale de la Washington
 

Victor Ponta, premierul României, şi Christine Lagarde, directorul general al FMI

Christine Lagarde a spus că România a făcut progrese substanţiale în ultimii 23 de ani de când a fost schimbat regimul politic. Însă cum se explică faptul că gradul de urbanizare al României, care este sinonim cu gradul de dezvoltare al unei ţări, a rămas constant la 54% din 1990 până în 2013, în  timp ce din 1970 până în 1990 a crescut de la 37% la 54%? Totodată, în ultimii 20 de ani România a pierdut 4 milioane de locuri de muncă, din care 3 milioane în industrie, iar 3 milioane de români au plecat din ţară pentru că nu au avut unde lucra.

Ce răspunde Florin Georgescu (foto centru), viceguvernator al BNR?

„Am făcut progrese după limba lor (a FMI - n.red). Avem stabilitate macroeconomică, adică inflaţie în scădere, creştere economică, deficit de cont curent sub control şi deficit bugetar în parametri. De unde un nou model economic de la FMI? Noul model economic ţi-l fac investitorii cu bani care vin să facă fabrici. Poate statul, poate BNR, puteţi dumneavoastră să faceţi fabrici? Înainte de ‘90, totul se făcea după plan, acum oamenii de afaceri sunt cei care trebuie să investească, să facă întreprinderi, să facă producţie. Noi trebuie să facem politici sustenabile, să avem inflaţie bună, deficit bugetar bun, deficit de cont curent în control şi ceva creştere economică. Noi după ‘90 am ales libertatea ca valoare numărul unu. Urbanizarea şi industrializarea de dinainte de ‘90 au fost obţinute printr-un regim artificial“, a spus Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR (stg.) , Christine Lagarde, directorul general al FMI şi Victor Ponta - premierul României, la o discuţie înaintea începerii conferinţei susţinute ieri la Banca Naţională de şefa FMI

Bancheri, analişti, miniştri şi jurnalişti au asistat ieri la discursul susţinut la BNR de şefa FMI Christine Lagarde

Dan Armeanu, profesor la ASE: Aş fi vrut să văd nişte măsuri clare de acţiune din partea FMI.

Discursul directorului general al FMI nu a schimbat paradigma de creştere economică la nivel mondial, nu a venit cu nimic nou, ci au fost prezentate idei generale, cunoscute de către specialiştii din domeniu, consideră Dan Armeanu, profesor de finanţe în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE), prezent ieri la întâlnirea organizată cu Christine Lagarde. „Nu am văzut linii, idei noi în direcţia dezvoltării, de echilibrare şi de impulsionare a economiilor aflate în recesiune. Nu au fost formulate demersuri clare, nu au existat propuneri solide în vederea stimulării şi revenirii din recesiune şi stagnare“. Deşi România prezintă o oarecare stabilitate în sfera macroeconomică, fapt subliniat şi de directorul FMI, este nevoie de o schimbare a filosofiei de dezvoltare. „Ne dezvoltăm foarte mult conjunctural, România nu dispune de o cale solidă pe care să o urmeze. Creşterea economică se bazează foarte mult pe export şi prea puţin pe investiţii. În plus, capitalul provenit din zona bancară este din ce în ce mai firav, ca şi cel din fondurile europene şi investiţii străine. De aceea aş fi vrut să văd nişte măsuri clare, nişte direcţii concise de acţiune“. În opinia lui Armeanu, următorii ani vor fi tributari stagnării economice şi de aceea aşteptările sale cu privire la pledoaria şefei FMI impuneau punerea pe masă a unor măsuri care să schimbe paradigma din sfera finanţelor. Cu toate astea, el spune că discursul şefei FMI a fost echilibrat şi a surprins foarte bine problemele şi provocările cu care se confruntă economia mondială. „Christine Lagarde a anunţat acţiuni de ajustare, de consolidare fiscală, iar aceste măsuri nu au făcut altceva decât să condamne economiile europene la stagnare“. Renunţarea la politicile de austeritate care au contribuit la creşterea ratei şomajului, la accentuarea stocului de datorii este vitală în contextul economic actual, conchide Armeanu. Anelis Baciu

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa (foto centru): Tot ce a spus şefa FMI a dus către „elementele complementare“ pe baza cărora să se construiască un nou model de creştere economică. „Doamna Lagarde a explicat cele trei elemente ale creşterii economice: exporturi, consum intern fără distorsiuni şi politică fiscală făcută astfel încât consolidarea fiscală să permită cheltuieli de capital cu efect de antrenare în economie“, a spus Cristian Popa.

El a explicat că noutatea constă în „echilibrul“ pe care îl presupune acest model de creştere bazat pe trei piloni în condiţiile în care anterior până în 2008 consumul intern a creat distorsiuni ale balanţei de plăţi, iar politica fiscală a adus la deficite bugetare mari.

Popa estimează că noul acord va fi tot de aproape 5 miliarde de euro din care 3,5 miliarde de FMI, iar 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană.

De asemenea, viceguvernatorul afirmă că va fi vorba tot de un acord fără tragere de bani, ci de tip preventiv. „Nu cred că situaţia se va înrăutăţi în aşa măsură încât România să fie nevoită să tragă aceşti bani de la FMI“, a mai spus Popa.

„Din punctul meu de vedere, cele două acorduri cu FMI de până acum au fost un succes. Ar fi bun un nou acord cu FMI, dar nu pentru a lua bani, ci ca o ancoră. Tot timpul ai nevoie de această ancoră a FMI. Este important că s-a închis acordul vechi cu FMI, iar prezenţa doamnei Lagarde la Bucureşti arată că şi pentru FMI este un parteneriat important“, afirmă Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC şi al Asociaţiei Române a Băncilor (foto sus).

Eugen Rădulescu, director de audit în cadrul BNR (foto stânga), afirmă că noul model de creştere despre care vorbeşte FMI presupune ca pe termen scurt să fie măsuri de stimulare economică, dar fără să fie afectat deficitul pe termen lung astfel încât să nu fie afectat costul împrumuturilor.

„Cei care vor un deficit mai mare pentru impulsionarea creşterii economice nu ştiu ce vorbesc.“ El afirmă că România este într-o situaţie mai bună decât în 2009, dar mai proastă decât din 2007- 2008.

Pe de altă parte, Rădulescu afirmă că în cele două acorduri cu FMI din 2009 încoace măsurile de restructurare nu au fost aplicate cu destulă rigoare cu toate că acordurile au fost încheiate cu succes.

De ce? „Întrebaţi FMI“, a răspuns Rădulescu.

Sursa ZF