ROMANIA CONDAMNATA LA CEDO PENTRU INTERCEPTAREA ILEGALA A JUDECATOAREI ELENA POP BLAGA

ROMANIA CONDAMNATA LA CEDO PENTRU INTERCEPTAREA ILEGALA A JUDECATOAREI ELENA POP BLAGA – Judecatorii europeni au constatat ca ascultarea telefoanelor de SRI, in baza unor mandate ale Inaltei Curti, a incalcat dreptul la viata privata si de familie a judecatoarei, care a fost trimisa in judecata pentru mita in 2002 de PNA Oradea. Judecatoarea Blaga a fost achitata defintiv si reabilitata (Decizia)

Marţi, 27 noiembrie 2012 16:09 | Scris de Adina A. STANCU - Razvan SAVALIUC |  |  | 

International - Cedo

Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat Romania, marti 27 noiembrie 2012, pentru incalcarea dreptului la respectarea vietii private si de familie in cazul judecatoarei Elena Pop Blaga, de la Tribunalul Bihor (foto - in prezent pensionara), care a fost arestata si trimisa in judecata abuziv de PNA Oradea, pentru o asa-zisa luare de mita, intr-un dosar instrumnetat de procurorii Ioan Moldovan si Dan Chirculescu. Incalcarea art. 8 din CEDO s-a retinut pentru faptul ca in timpul cercetarilor penale, judecatoarea Elena Pop Blaga a fost ascultata ilegal, in baza unor autorizatii de interceptare emise de procurori, dar si de Inalta Curte, in perioada 1999 – 2003, ascultari care au continuat si in 2005. Pe langa condamnarea Romaniei pentru incalcarea art. 8 din Conventie, judecatorii europeni au mai retinut si expunerea judecatoarei Blaga la rele tratamente pe perioada cat a fost tinuta in arest, dupa ce a fost plimbata de procurori cu catuse prin fata presei (vezi foto 2) pentru a fi expusa maximei umilinte.

Interceptarile ilegale au fost facute de SRI, pe siguranta nationala

Privitor la interceptarile ilegale, in plangerea de la CEDO, judecatoarea Elena Pop Blaga a acuzat faptul ca i-au fost ascultate ilegal convorbirile telefonice prin interceptarea acestora de catre SRI, in baza unor mandate de siguranta nationala (art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranta nationala), cat si emise in baza art. 91, indice 1 din Codul de procedura penala. Judecatoarei i-au fost ascultate inclusiv convorbirile purtate cu sotul ei, si atentie, conform marturiilor acesteia, procurorul PNA Ioan Moldovan, care a arestat-o in 2002 (perioada in care procurorii inca mai puteau aresta): „Procurorul Ioan Moldovan i-a cerut judecatorului Virgil Cociubei, fostul presedinte al Tribunalului Bihor, sa ma viziteze acasa, sa-i ceara sotului meu sa divorteze de mine, pentru ca va urma o perioada lunga si grea pentru el, deoarece eu voi ispasi o pedeapsa privativa de libertate si totodata sa initieze actiunea de impartirea a bunurilor comune, oferindu-se chiar sa-l ajute pe sot sa ne vanda casa”.

CEDO a acordat daune simbolice, conform practicii sale potrivit careia simpla recunoastere a dreptului incalcat constituie o reparare a prejudiciului

Constatand incalcarea art. 3 (interzicerea torturii) si a art. 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie) din Conventie, Curtea Europeana a obligat Romania la plata a 4.900 euro, cu titlu de daune, catre judecatoarea Elena Pop Blaga. Precizam ca in plangerea de la CEDO, judecatoarea solicitase 112.000 euro daune materiale si 1.000.000 euro daune morale, insa in practica CEDO din ultimii ani s-a mers pe acordarea de daune simbolice, considerandu-se ca simpla recunoastere a dreptului incalcat constituie o reparare a prejudiciului. Anterior deciziei CEDO judecatoarea Elena Pop Blaga, dupa ce a fost achitata in penal pentru mita care i s-a pus in carca de catre procurorii Moldovan si Dan Chirculescu – a actionat statul roman in judecata, pe cale interna, obtinand de la Tribunalul Timis sumele de 10.000 de euro daune morale, 4.280 de lei contravaloarea medicamentelor si a tratamentelor medicale si 2.318 lei cheltuieli de judecata.

Decizia integrala a CEDO din 27.11.2012 o puteti citi atasata la finalul articolului.

Istoria inscenarii dosarului de mita de catre procurorii anticoruptie 

Judecatoarea Elena Pop Blaga, de la Tribunalul Bihor, arestata in 2002 si trimisa ulterior in judecata de PNA Oradea pentru o presupusa infractiune de luare de mita, a fost achitata in 07.02.2005 de Curtea de Apel Brasov, care a considerat ca fapta nu exista. Dosarul impotriva ei a fost fabricat de seful PNA Oradea, Ioan Moldovan - cel care a confirmat rechizitoriul - si procurorul Dan Chirculescu. Dosarul judecatoarei Elena Pop Blaga (suspendata din functie pe durata arestarii si judecarii ei) a fost criticat de intreaga presa pentru modul in care procurorii PNA au inteles sa probeze "flagrantul" de luare de mita, prin trimiterea unui denuntator (costrans de anchetatori) sa lase o plasa cu 100 de milioane de lei, in bancnote tratate chimic, la locuinta matusei judecatoarei).

Toate acestea, impreuna cu lipsa de la dosar a casetelor cu inregistrarile in baza carora s-ar fi facut "proba" infractiunii au dus la un verdict previzibil: achitarea. Pentru a arata opiniei publice de ce monstruozitati au fost capabili procurorii si politistii PNA, doar pentru a raspunde unor comenzi ierarhice si a raporta finalizarea unui dosar care s-a dorit din cale afara de spectaculos, Elena Pop Blaga ne-a dat o in urma cu cativa ani o declaratie al carui continut il publicam integral.

Parada de catuse contrar legii

"Am fost arestata o luna de zile (24.05.2002 - 22.06.2002) de procurorul Ioan Moldovan, care contrar dispozitiilor legale a intocmit abuziv un Regulament special doar pentru persoana mea. Ca urmare a acestui regulament am fost purtata in catuse la toate termenele de judecata, respectiv la Curtea de Apel Oradea si la Curtea Suprema de Justitie, contrar Legii 23/1969, care interzice purtarea catuselor la femei. Nu am avut voie sa iau legatura cu aparatorii mei pentru pregatirea apararii, sa primesc pachet decat cu mult dupa data de 10.06.2002, ocazie cu care am schimbat avocatul. In acest sens am formulat din arest doua cereri cu nr. 51689 din 4.06.2002 si 54196 din 11.06.2002 prin care am cerut insistent procurorului general Ioan Rus sa inceteze abuzurile la care sunt supusa, insa aceste cereri au ramas fara rezolvare. Am sesizat si faptul ca voi intra in greva foamei insa acest aspect nu a contat deloc. Tot ce a interesat organele de urmarire penala a fost umilirea mea la modul cel mai jos posibil, precum si distrugerea mea fizica si psihica".

Tortura psihica

"In celula am fost tinuta cu femei de etnie rroma, contraveniente sau prostituate, adunate de pe strada si din Vama Bors, cu diversi paraziti (paduchi, purici si raie) si boli venerice. In celula erau in total sase paturi de fier, cate trei supraetajate, fara lumina naturala, mese si scaune, si un singur WC. Masa se servea de cele mai multe ori pe jos pe beton, deoarece in pat nu era comod, fiind celalalt pat supraetajat care deranja. Celula avea 5 metri lungime si 3 latime, iar geamurile erau acoperite cu trei randuri de sita groasa si deasa, plus gratii. Un bec de 25 sau 40 de wati functiona toata ziua si noaptea. De mai multe ori pe saptamana toate saltelele si lenjeria de pat erau trase jos in timp ce eram duse la plimbare intr-un tarc, iar la intoarcere era un praf in celula de nu vedeai bine si nu iti mai recunosteai salteaua si lenjeria, avand in vedere bolile venerice si parazitii amintiti la unele femei. In celula nu se primeau substante cu care sa se dezinfecteze WC-ul si sa se spele pe jos, si nici sapun. Dus se facea o singura data pe saptamana, respectiv sambata, timp de 10-15 minute pentru toate din celula. Toate femeile erau instruite de ofiterul Traian Surducan sa se poarte urat cu mine, sa creeze o atmosfera tensionata si urata pentru a-mi distruge rezistenta psihica. Dupa mai multe discutii avute cu acestea, ele imi relatau tot ce se intampla, precum si modul de instruire, si ma incurajau dandu-mi puterea de a merge mai departe. Ofiterul de politie Traian Surducan a facut presiuni psihice asupra mea pentru a recunoaste infractiunea de foloase necuvenite, spunandu-mi ca procurorul Ioan Moldovan va revoca mandatul de arestare si voi putea pleca acasa sa imi vad copiii, deoarece el este mana dreapta a acestuia si are permisiunea de a discuta cu mine cand doreste el. In perioada arestului, timp de o luna de zile nu mi s-a luat nici o declaratie in dosar, iar toate discutiile au fost purtate pe tema santajului psihic, pentru a-mi trada colegii si a recunoaste infractiuni ce nu au fost savarsite de mine. Tot acest ofiter mi-a cerut sa dau declaratii false despre colegii mei, in special despre cei care isi desfasurau activitatea in penal, insa am refuzat cu toate ca au promis ca vor revoca mandatul de arestare".

Instigare la divort si partaj

"Procurorul Ioan Moldovan i-a cerut judecatorului Virgil Cociubei, fostul presedinte al Tribunalului Bihor, sa ma viziteze acasa, sa-i ceara sotului meu sa divorteze de mine, pentru ca va urma o perioada lunga si grea pentru el, deoarece eu voi ispasi o pedeapsa privativa de libertate si totodata sa initieze actiunea de impartirea a bunurilor comune, oferindu-se chiar sa-l ajute pe sot sa ne vanda casa. Acest mesaj i-a mai fost transmis sotului meu si de avocatul Dorin Caba, tot din partea procurorului Ioan Moldovan, care cerea insistent sotului, prin intermediul avocatului sa recunosc infractiunea de foloase necuvenite. Imi este foarte greu sa imi rascolesc aceste amintiri urate din perioada arestului, dar cred ca am relatat suficient pentru informa opinia publica spre a se cunoaste modul de lucru al organelor de urmarire penala. Toate aceste aspecte au fost sesizate de mine la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, iar dosarul meu este la Camera a III-a. Tot ce am relatat corespunde adevarului".

Sursa luju