Consumam protectie mai mult decat ne putem permite.

Stiu ca este un titlu cam abstract, dar asta e realitatea. Asa cum auzim in jur ca suntem mari cheltuitori, asa putem sa spunem concret, ca in afara de bunuri si servicii adica bani, consumam intr-un ritm galopant protectie.
Un om se simte protejat cand are casa, masina si un cont in banca si mai presus de toate cand este sanatos.
Deci pana la 25 de ani cand incepem sa incercam sa facem o familie, ne simtim protejati de apartamentul parintilor, de salariul lor si de asigurarile lor de sanatate.Deci pana la casatorie suntem consumatori de protectie, parintii fiind cei care ne asigura protectia.
Apoi dupa casatorie, incepem sa facem investitii personale si apar copii sau nu.
Inca de dupa 25 ani incepem cei mai multi insa, sa consumam exagerat protectie.
In loc sa contribuim la cresterea protectiei familiei noi consumam din ea.
Pentru ca sa achizitionezi o casa, o masina sau un cont in banca, trebuie sa ai o suma mai mare de bani. Consumatorul de protectie isi ea un credit pentru investitii, gajand cu protectia de care a dispus,casa in care a locuit, masina cu care a mers, terenurile care l-au protejat, lasind un pericol mortal sa pluteasca deasupra familiei,acest pericol fiind decesul sau, sau falimentul.. Cel care vrea sa protejeze, isi face un fond de economisire pe care pune clauza, ca daca doamne fereste moare, banii care l-au protejat pe el pana atunci, se vor intoarce macar in parte la familie.Multi uita ca de putine lucruri putem fi siguri pe lumea asta, mai putin unul. Singurul lucru de care putem fi siguri este moartea.Cand va veni ea nu avem de unde sa stim.
Lipsa unui fond de economisire si asigurare ne transforma in consumatori neti de protectie.
In loc sa protejezi familia dezvoltand economii care sa duca la achizitii de casa, masina, …te arunci intr-o afacere care zici tu,.. va fi sigur de succes.
Uiti insa ca esti un consumator de protectie.
Daca vrei sa ii protejezi pe cei din jur trebuie sa economisesti, cel putin pentru a acoperi consumul peronal, pe care ti l-a asigurat familia pana in acel moment.
De la 25 de ani, exista riscul ca investitia facuta in tine, sa se piarda intr-o mare de jale si tu sa lasi in urma ta, imaginea idilica a unei persoane bune pentru care familia a muncit si la final, efortul depus ramine ne rasplatit.
Cand te apropii de varsta de 50 de ani te trezesti ca nu ai pus nimic de o parte, copii se zbat in saracie, si atunci dai vina pe criza economica mondiala, asa cum de altfel toata lumea arunca vina de 60 de ani incoace cel putin.E vorba de lumea proasta bine inteles. Da dar tu la 30 de ani inventai tot felul de idei vesele de consum, petreceri, investitii absolut necesare care nu au dus la nimic, masini straine poate, revelioane cu fast..cheltuieli, dar fara sa economisesti nimic.
Apoi vine pensia.
Parintii tai au avut pensie de la stat si tu erai sigur ca asa va fi in continuare cu toate ca au venit unii de la niste firme de asigurari sa iti faca un fond de pensii, dar de ce sa iti faci ca astia sunt niste hoti.
Si statul asta este plin de hoti ca uite nu mai are bani de pensii.
Si uite asa incepi sa ceri bani la copii sau sa ceri ajutor social ca toti sunt hoti numai tu esti om cinstit, dar ai un defect, uiti sa economisesti.
Apoi intr-o zi te imbolnavesti si cauti bani in sertar si nu ai.Bine inteles vei gasi alti vinovati. Consumul este un drog. Treziti-va trebuie sa construiti o protectie printr-un fond facut special pentru asta.