Tabloul complet al rezultatelor companiilor de pe Bursă după primele nouă luni: afacerile au crescut cu 25%, profiturile totale s-au majorat cu 140%

Cifra de afaceri cumulată a celor mai importante 100 de companii care şi-au publicat până vineri rezultatele financiare pe trimestrul al treilea a crescut în primele nouă luni cu 25,5%, la 41 mld. lei (9,7 mld. euro). Profiturile nete însumate s-au ridicat la 3,28 mld. lei (776 mil. euro), de la circa 1,35 mld. lei în perioada similară a lui 2010.


În trimestrul al treilea ritmul de creştere a afacerilor a scăzut la 24%, de la 11,6 mld. lei la 14,4 mld. lei, companiile dând primele semne că sunt afectate de încetinirea economică internaţională, determinată de criza datoriilor suverane din Europa.

Profiturile din trimestrul al treilea au însumat 583 mil. lei, faţă de 2,7 mld. lei în primul semestru, în condiţiile în care deprecierea leului faţă de euro şi dolar a început din nou să erodeze câştigurile companiilor. Companiile cu datorii mari în valută au suferit din nou pierderi semnificative din diferenţele de curs.

Tendinţa de încetinire din trimestrul al treilea este şi mai vizibilă dacă se elimină rezultatele raportate de Petrom (SNP) şi Rompetrol Rafinare (RRC), cele mai mari companii de pe bursă după cifra de afaceri. Acestea au făcut notă dis­cor­dantă faţă de tendinţa generală, înregistrând o accelerare a creşterii afacerilor datorită creşterii preţului ţiţeiului pe pie­ţele inter­naţionale, care a determinat şi scumpirea carbu­ran­ţilor pe piaţa locală.
Fără Petrom şi Rompetrol Rafinare, afacerile au crescut în trimestrul al treilea cu 14,5%, la 5,6 mld. lei, faţă de un ritm de creştere de 25% în primul semestru. Astfel, la nouă luni ritmul de creştere a fost de 21%.
La nivel sectorial se observă că firmele din sectorul petro­lier, inclusiv cele care oferă servicii petroliere sau produc utila­je de foraj, au continuat să crească susţinut. Creş­teri semni­ficative s-au mai înregistrat în agricultură şi industria alimen­tară sau în turism, sector care a fost ajutat şi de vremea bună din extra sezon. Şi companiile din construcţii au avut, în gene­ral, evoluţii pozitive.
În schimb, producătorii din industrie care se bazează mai mult pe exporturi au înregistrat creşteri mai mici, cum este cazul Azomureş sau Compa. Printre cele mai slabe evoluţii în tri­mestrul al treilea le-au avut companiile far­maceutice.
Campioana creşterilor la nouă luni, dar şi în trimestrul al treilea este Comcereal Tulcea (CTUL), companie care şi-a majorat afacerile de patru ori. La polul opus e Amonil (AMO) cu o scădere de peste 10 ori a vânzărilor. ziarul financiar

Merele impiedica formarea celulelor canceroase. Vezi si alte beneficii ale merelor

Merele contin vitaminele A, B1, B2, C si substante nutritive ca magneziu, fosfor, fier si potasiu fiind un adevarat depozit de substante hranitoare. Un mar obisnuit contine cam cinci grame de fibrealimentare, asta insemnand cam 20% din doza zilnica recomandata. Merele nu contin grasimi, sodium sau colesterol.

Marul tine de foame ba, mai mult, potoleste "foamea" de dulce pe care mai toti o simtim spre seara, mai ales, in perioadele cand suntem foarte stresati sau foarte obositi, spre deosebire de dulciuri care, dupa ce produc o crestere rapida a insulinei, deci o stare bine, provoaca, in scurt timp, o foame de lup.

3 tipuri de mere si beneficiile terapeutice

Studii recente de laborator au aratat ca anumite substante prezente in cantitate mare in zeama marului impiedica formarea celulelor canceroase. Persoanele care mananca mere au sanse mari sa nu fie atinse de cancer la colon, de prostata, esofagian, ovarian sau pulmonar.

Substantele nutritive continute de mere, protejeaza celulele nervoase din creier de Alzheimer si Parkinson. In cazul fumatorilor, prin continutul ridicat de flavonoide, marul protejeaza organismul de efectele nocive ale nicotinei. De asemenea, consumul regulat de mere are efecte benefice si asupra pielii.

Cele doua substante din compozitia marului, pectina si polifenolii, niste antoxidanti extrem de puternici, reduc nivelul colesterolului rau, LDL. Ca sa se obtina acest efect, se recomanda ca merele sa fie mancate cu tot cu coaja, deoarece in coaja se gasesc de sase ori mai multi antioxidanti decat in pulpa.

Marul are capacitatea de a reduce riscul bolilor respiratorii. Cine mananca macar cinci mere pe saptamana se va bucura toata viata de plamani puternici si sanatosi. Flavonidele continute in mar te feresc de bolile cardiovasculare. Se pare ca, mai ales, pe femei marul le protejeaza deosteoporoza, datorita continutului de floridzin.

Prin continutul ridicat de vitamina C, marul intareste sistemul imunitar, protejandu-te astfel de diverse boli. Merele curata dintii si intretin dantura sanatoasa, zeama merelor avand puterea de a omori peste 80% dintre bacteriile din gura.

Datorita continutului mare de antioxidanti, merele protejeaza organismul impotriva multor tipuri de boli ajutand, in acest fel, la prelungirea vietii. sanatate.bzi.ro

Comisia Europeana a decis: Stevia ribaudiana va inlocui aspartamul

Comisia Europeana a anuntat luni ca a autorizat la scara intregii Uniunii Europene folosirea Steviei pentru a inlocui aspartamul sau alte edulcorante in alimentele sau bauturile fara zahar, relateaza maxisciences.com.

Cu toate ca a patruns pe piata europeana inca de prin 2009, fiind comercializata in supermagazine alaturi de zahar si de alti indulcitori, Stevia rebaudiana este actualmente inca destul de putin utilizata. Dar acest indulcitor de origine naturala va avea cu siguranta succes pe piata gratie Comisiei Europene, care tocmai a autorizat utilizarea sa in mai multe alimente comercializate in statele Uniunii Europene.

Are doar doua calorii si este dulcele perfect 

Cererea de autorizare a extractului de Stevia rebaudiana ca aditiv alimentar in alimentantie a fost depusa inca din 2007. Autoritatile au anuntat intr-un comunicat ca au adoptat, in fine, o reglementare care autorizeaza utilizarea Steviei in diverse categorii alimentare, ca urmare a primirii avizului favorabil din partea Agentiei Europene pentru Securitatea Alimentelor.

Aceasta autorizatie, care va intra in vigoare la 2 decembrie, se refera in special la iaurturi, cereale, bauturi, ciocolate sau la alti edulcoranti care vor putea contine extract de stevie. Este vorba despre produse nu doar naturale, ci si cu "zero calorii".

Acest indulcitor este extras din Stevia rebaudiana, originara din America de Sud, planta inrudita cu cele din familia Asteraceae-lor, cum ar fi musetelul sau tarhonul.

Stevia rebaudiana (Eupatorium rebaudianum), originara din regiunile nordice ale Americii de Sud, poate atinge un metru inaltime si are frunze numeroase, de 2-3 cm lungime.
De sute de ani, populatiile indigene din Brazilia si Paraguay au utilizat frunzele de stevie rebaudiana atat ca indulcitor, cat si ca remediu pentru diferite afectiuni.
Indienii Guarani din Paraguay o numeau jhee KAA si indulceau cu ea faimosul ceai de yerba mate.

In scop comercial este cultivata astazi mai ales in Brazilia, Paraguay, Uruguay, Israel, Tailanda si China, informeaza rain-tree.com.

Europenii au aflat despre stevia dulce datorita conchistadorilor, care in secolul al XVI-lea au adus-o in Spania. Datorita calitatilor sale deosebite, continand o substanta ce este de 300 de ori mai dulce decat zaharul, s-a raspandit rapid, atat pe continentul nostru, cat si in Asia.

Primul studiu despre stevia rebaudiana a fost publicat in anul 1900 de catre botanistul paraguayan Moises Santiago Bertoni.

In ultimele doua decenii, stevia dulce este utilizata pe scara larga ca indulcitor alimentar in Brazilia si Japonia.

Din frunze se extrage dulcostevina, substanta ce se poate folosi sub forma de pulbere sau lichida. In stare solida, are o putere de indulcire extraordinar de mare, cantitatea luata pe un varf de cutit inlocuind cu succes doua lingurite de zahar.

Se utilizeaza la ceaiuri, limonade, salate de fructe, dar si pentru prajituri, deoarece rezista la temperaturi inalte, de pana la 200 grade Celsius, fara a-si pierde calitatile.Forma uzuala este totusi cea lichida, deoarece pulberea trebuie pastrata cu mare atentie, ferita de umezeala.

In magazinele noastre naturiste gasim dulcostevina in forma lichida, usor de dozat, prin numararea picaturilor necesare pentru indulcire. Sunt suficiente 6 picaturi pentru un pahar de limonada de 200 de ml si 8 picaturi pentru o cana cu ceai de 300 ml.

Cu toate ca japonezii sunt entuziasmati de acest indulcitor, trecandu-l fara rezerve pe lista oficiala a aditivilor naturali, nu acelasi lucru se poate spune si despre concernele americane.

Marii producatori de indulcitori chimici, dar si aceia de bauturi racoritoare si medicamente, ce utilizeaza pe scara larga aditivi sintetici (mult hulitele E-uri), au vazut in acest produs natural o amenintare care le-ar putea scadea profiturile. Asa incat au reusit sa-si impuna punctul de vedere, iar in 1991 importul modestei plante a indienilor Guarani a fost interzis vreme de patru ani.

In final, dupa vehemente proteste publice, stevia dulce a fost permisa si in Statele Unite, limitat, doar ca supliment alimentar. Argumentul oficial fiind acela ca este nesigura(!) ca aditiv.

In tratamentele naturiste se foloseste sub forma de infuzie sau extract de pulbere uscata. Stevia rebaudiana are proprietati hipoglicemiante, hipotensive, cardiotonice si antimicrobiene.

In urma numeroaselor cercetari efectuate in diverse colturi ale lumii, stevia dulce si-a demonstrat eficienta in diabet, depresie, oboseala cronica, obezitate, hipertensiune, reducerea poftei de dulce, diminuarea dorintei de a fuma si a consuma alcool, insuficienta urinara, rani, infectii virale, candidoza, gingivite, acnee.

 

sanatate.bzi.ro

Sinuciderea europenilor, interviu cu Neagu Djuvara

“Din pacate, Europa de maine va apartine arabilor si tiganilor. De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in “rezervatii”. Iar noi, europenii de rand, stam cu bratele incrucisate si ne vaicarim de toate ticalosiile care se petrec sub soare fara a intreprinde nimic. Asa incat ne meritam soarta, spre rusinea noastra, a tuturor!”
V.M.: Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?
Neagu Djuvara: Daca modelul este Imperiul Roman spre sfarsit, cand nu existau razboaie decat la periferie, intr-adevar semanam cu acesta. Dar ce ma ingrijoreaza pe mine este ca am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica, moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.
V.M.: Care sunt simptomele?
Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut nici un ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darame. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul, care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astazi nu mai are nici un ideal…
Al doilea simptom nevazut pana acum: bizareria cu marea cotitura in arta si gandire (care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu) in civilizatia occidentala a inceput intre 1905-1913, deci inainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, in sculptura, Brancusi al nostru rupe complet traditia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel in muzica, unde dodecafonia, Scoala de la Viena si Bela Bartok, toate sunt complet in ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si pana la Debussy. In toate domeniile artei si gandirii avem un viraj brutal la inceputul veacului 20. Acesta ar fi semnul ca incepem un nou Ev Mediu.
Asta inseamna ca hegemonia americana, care asigura un fel de pace mondiala, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani.
Ganditi-va ca doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid incet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nici o ambitie. De zeci de ani. Noi nu suportam un “atac” al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin sa-l umple. inliniedreapta

Fasolea traditional bob gustos si parizer ca la bunica incalca normele

In perioada 13-21 octombrie, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a facut un control la nivel national, fiind verificati 402 operatori economici, dintre care la 296 (73,6%) au fost gasite nereguli. Inspectorii au verificat legalitatea utilizarii termenilor "traditional", "reteta traditionala" sau a produselor alimentare cu indicatie geografica sau cu denumire de origine.

Am gasit "parizer ca la bunica". Am avut si eu bunica, si nu facea parizer. Bunicile nu fac parizer cu fel de fel de stabilizatori si benzoatiConstantin Cerbulescu, presedintele ANPC

Inspectorii au gasit "fasole traditional bob gustos", un produs care in realitate provine din China, fiind ambalat in Romania, dar care are denumire ce induce consumatorilor ideea falsa de produs traditional romanesc, snacks-uri din cartofi, diverse sortimente, care aveau pe ambalaj mentiunea traditional fara a fi atestate, "zacusca traditionala", denumire nejustificata utilizata pentru mai multe produse provenite de la diferiti producatori, covrigei superiori traditionali cu rosii, busuioc si oregano, cu rozmarin, cu ulei de masline, cu mac, cu tarate de grau, produs neinregistrat ca fiind traditional.

De asemenea, au fost descoperite produse sub denumirile salam de casa traditional, carnati afumati traditionali, parizer traditional, salam primavera traditional, produse care nu sunt inregistrate ca "traditionale".

Inspectorii au verificat aproximativ 610 tone de produse alimentare vandute ca "produse traditionale", din care 594 de tone (97%) nu se incadrau in prevederile legale privind protectia consumatorilor.

“Vom extinde controlalele in perioada urmatoare mai cu seama ca se apropie si Sarbatorile de Craciun si Anul Nou. Ii sfatuim pe clienti sa verifice cu atentie eticheta produselor, sa verifice existenta marcilor legale, iar daca nu au asa ceva, mai bine sa nu cumpere”, a mai declarat Cerbulescu.

"Dincolo de fabricutele de preparate din carne, branza sau panificatie care au devenit peste noapte traditionale, pentru ca nu puteau functiona legal, au aparut foarte multi speculanti care cumpara de pe piata produse normale, le imbraca in coaja de brad sau le afuma putin si le vand la preturi de 2-3 ori mai mari. Un cascaval asa zis traditional costa 20-30 lei peste costul real al produsului", a declarat, anterior, presedintele Romalimenta.

Patronatele din alimentatie au cerut autoritatilor sa extinda controalele la targurile traditionale mai cu seama ca se apropie perioada Sarbatorilor de Iarna, atunci cand piata este invadata de totul felul de produse, de la carne si preparate din porc la dulciuri si bauturi alcoolice.

Producatorii si organizatorii de targuri de produse traditionale afirma ca au toate actele in regula. Nici nu le trebuie foarte multe, pentru ca, potrivit ordinului 34/2008, beneficiaza de numeroase derogari de la legislatia sanitar-veterinara.

“Pentru a putea vinde, trebuie sa ai atestat de la Ministerul Agriculturii si un document sanitar veterinar”,  a declarat Daniela Popa, organizator de targuri traditionale. “Noi avem o baza de date cu producatori pe care ii monitorizam tot timpul pentru a evita orice problema”, a spus aceasta, la TMC.

Au profitat de ordinul 34/2008 privind produsele alimentare ce prezinta caracteristici traditionale si cu o ie, o bundita si o cusma in cap, s-au apucat de afaceriSorin Minea, presedintele Romalimenta

Unii producatori adevarati acuza, la randul lor, fenomenul speculei. “Exista, bineinteles, si multi speculanti in piata”, a declarat Marian Gheorghe, un producator traditional intalnit in piata Drumul Taberei din Bucuresti. “Si noi avem probleme cu ei, pentru ca aduc marfa din import si o vand ca produs traditional. Ne producem materia prima in gospodarie, respectam retetele traditionale, atestate de autoritatile sanitare si le vindem in locurile special amenajate", a adaugat acesta.

Autoritatile susutin ca legile sunt foarte clare. “Acordarea derogarilor de la cerintele mentionate in Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare si pentru inregistrarea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor nu exonereaza operatorul din domeniul alimentar de responsabilitatile privind respectarea cerintelor specifice ale legislatiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor in vigoare", a declarat Constantin Savu, director al Directiei Igiena Veterinara si Epidemiologie din cadrul Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSV).

"Cei care autorizeaza aceste targuri, autoritatile locale, au responsabilitatea lor in desfasurarea acestor evenimente in bune conditii", a mai spus Savu.

dailybusiness

Suntem în criză sau în depresie?!!

•

Recesiunea este o scădere semnificativă a activităţii în cadrul economiei şi este vizibilă în producţia industrială, ocuparea forţei de muncă, în venitul real şi în comerţul en-gros sau cu amănuntul, în vânzări, scăderea încrederii consumatorilor.

•Tehnic vorbind, o recesiune ţine 2 trimestre consecutive până la 18 luni şi este măsurată de către o ţară prin nivelul produsului intern brut (PIB).

• Recesiunea este normală (deşi neplăcută), fiind o parte a ciclului de afaceri.

•Depresia este o cădere economică care durează mai mult şi determină un declin mai mare în activitatea de afaceri.

•o depresie severă incredibilă, de durată, a fost cea din august 1929 până în martie 1933, când PIB-ul real al SUA a scăzut cu aproape 33%.

“De regulă, crizele te iau pe nepregătite. Încep când cineva îţi spune ”Ai auzit de…?” şi ai senzaţia că pe tine nu te atinge. Majoritatea crizelor nu explodează ca nişte bombe, ci se declanşează treptat prin acumularea problemelor. Ca şi bulgării de zăpadă se rostogolesc pe o pantă, merg în zig- zag şi capătă viteză şi greutate. Traseul este neplăcut, dar, în cele din urmă, se va sfârşi şi viaţa normală va fi reluată. Până la apariţia unei noi crize. “(Jack Welch)

2. Ce are de-a face economia cu psihologia?

              Economia = performanţă economică + psihologie

              De ce vorbim de “psihologie”?

 3. Ariile de business care au fost greşite:

•credite de tip "subprime" (credite ipotecare cu grad ridicat de risc), ceea ce a provocat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate

•cumpărările pe card

•tranzacţiile mari, cumpărările pe credit de către companii

     Practic s-a consumat pe credit, mai mult decât valoarea reală a puterii de returnare.

Am mai văzut filmul acesta undeva?

Parcă e un film pe care noi românii il vedem pentru prima data. Se pare ca alţii l-au trait de mai multe ori in timpul vieţii. Poate e doar diferenţa dintre economiile de piaţă mature şi o economie ca a noastră. Criza pentru noi este un element ce a capatat o semnificatie aparte. Şi grea. Am avut şansa/nesanşa să “deschidem ochii” pe o perioada de creştere ecenomică. Azi suntem martorii în direct a propriei vieţi economice. Şi învăţăm dând cu capul de pragul de sus.

“Istoria ne spune că boomurile de acest fel nu pot şi nici nu este cazul să dureze la nesfârşit.

    Începand din anul 2000, economia mondială a avut în general o tendinţă ascendentă, având şi cel mai lung ciclu de creştere din istorie.”

Investitorii sofisticaţi sunt capabili să câştige şi de pe urma unei burse în declin, dar şi a uneia ascendente. Cei de rând nu câştigă decât în cazul în care bursa creşte şi au probleme când scade. 

“Un investitor cumpără o vacă pentru lapte şi viţel. Un speculant o cumpără numai pentru tăiere.”

Banii se fac cumpărând când e ieftin şi

vânzând când preţul creşte ! Nu invers.

 

 

 

 

 

 

Criza, muma si ciuma: Petrolistii prospera, industria alimentara saraceste

Companiile din industria alimentara risca profituri mai mici sau chiar faliment din cauza continuarii tendintei de scadere a cererii, fenomen survenit si de pe urma scumpirii carburantilor. In acelasi timp, companii din industria petroliera inregistreaza profituri record, desi se confrunta cu aceeasi problema: diminuarea consumului.

Industria alimentara este dublu marcata – de cererea precara si de concurenta dura intre producatori si distribuitori – fiind puternic afectata solvabilitatea companiilor din sector.

Astfel, in ultimii 3 ani, circa 40% din volumul insolventelor pe rol din Romania au provenit din comertul cu ridicata si distributie si comertul cu amanuntul, in conditiile in care aceste sectoare inregistreaza aproximativ 34% din companiile active la 30 iunie 2011 (310.787 raportat la totalul firmelor active 913.606), se arata intr-un studiu al Coface.

Cu toate acestea, in perioada ianuarie-septembrie 2011, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, numarul insolventelor inregistrate in cele doua sectoare a cunoscut o usoara scadere, de 7,35% (5.508 fata de 5.945).
    
Cresterea anuala a preturilor pentru produsele alimentare a inregistrat o dinamica superioara comparativ cu produsele nealimentare incepand cu a doua jumatate a anului anterior, in special din cauza cresterii TVA si a pretului combustibililor, au mai spus reprezentantii Coface.

Pe de alta parte, Petrom a realizat in primele 9 luni din acest an cel mai bun rezultat financiar din istoria post-privatizare a companiei. In plina criza economica, compania a realizat un profit dublu fata de anul trecut, de 2,921 mld. lei (694,5 mil. euro).

Cum au reusit austriecii care detin compania aceasta performanta? In esenta, au inchis definitiv rafinaria Arpechim Pitesti, care genera pierderi, au mai taiat din alte costuri si au mizat puternic pe pretul carburantilor. Altfel spus, au extras petrol ieftin din Romania si Kazahstan si l-au vandut la preturi occidentale.

Pe fondul scaderii cererii locale, produsele alimentare au suferit in ultimii 3 ani o contractie mai puternica decat cele nealimentare, din punctul de vedere al volumului cifrei de afaceri. Astfel, cifra de afaceri a comertului cu amanuntul a scazut cu 11% in primul trimestru din 2011 (revenind aproape de nivelul din 2005), 9% in al doilea trimestru si 6,5% in cel de-al treilea, continuand tendinta descrescatoare de la sfarsitul anului 2008.

Romania continua sa importe de aproape 4 ori mai multe produse alimentare (in special mancare, bauturi si tutun) decat sa exporte. In ultimii 3 ani, deficitul comercial al produselor alimentare a inregistrat o scadere pe fondul diminuarii cererii interne si reducerii ponderii produselor premium in cosul de consum (factori ce au influentat  negativ importurile) si in conditiile deprecierii monedei nationale si costurilor de productie locala scazute (factori care au influentat pozitiv exporturile).

In viitorul apropiat, este probabil ca balanta sa incline in favoarea importurilor, pe fondul unei reveniri usoare a consumului intern si franarii exporturilor din cauza standardelor de productie europene, care sunt partial indeplinite de producatorii locali.

Tendinte pe plan mondial

Industria alimentara, dupa ce iesise cu bine din criza anului 2009, a trebuit sa faca fata pietelor in crestere, din iunie 2010. Preturile alimentelor au fost afectate pe plan mondial si mai ales in economiile emergente.        

Fenomenul a fost exacerbat de aversiunea in crestere fata de risc in randul investitorilor si de lichiditatea abundenta la nivel mondial, se arata in studiul Coface. Aceasta tendinta apasa asupra marjelor de industrie din sector. Incetinirea economiei Statelor Unite si a zonei euro, impreuna cu efectele dezastrului nuclear din Japonia, au tensionat relatia dintre marile companii si retaileri. Profiturile companiilor mici si mijlocii au scazut, deoarece creditul a fost acordat tot mai greu in economiile avansate.

Preturile produselor agricole de baza au crescut, devenind o clasa de active in sine. Cu exceptia orezului, intre august 2010 si august 2011, toate produsele au inregistrat castiguri, variind de la +15% pentru produsele din carne si lactate, pana la +26% pentru cereale si +50% pentru zahar.    

Datorita perspectivelor de productie peste asteptari, tendinta descendenta indicata inca din august anul trecut nu ar trebui sa se extinda. In plus, fata de speculatiile apasatoare, tot mai multi factori au contribuit la aceasta crestere la nivel mondial. Cererea este in crestere, sprijinita de extinderea claselor de mijloc in economiile emergente, insotita de obiceiurile lor alimentare in schimbare.

Alti factori care au destabilizat productia si au impulsionat volatilitatea preturilor sunt conditiile meteorologice nefavorabile, bolile devastatoare, vanzarile de terenuri puterilor emergente de catre guverne in detrimentul culturilor locale si lipsa de transparenta cu privire la stocuri.

Companiile mici si mijlocii in economiile avansate, cele mai vulnerabile
In contextul actual, marjele si profiturile companiilor vor fi mai mult sau mai putin sub presiune, in functie de capacitatea lor de a trece la preturi mai mari pentru clientii lor en-gros si cu amanuntul. Companiile mici si mijlocii sunt inferioare gestionarii volatilitatii costurilor, in comparatie cu marile grupuri internationale, ce pot beneficia de contracte cu acoperirea riscurilor si sunt extrem de flexibile cu privire la imbunatatirea productivitatii.       
Cu toate acestea, avand in vedere marjele confortabile atinse de companiile de produse alimentare, orice impact este posibil sa ramana marginal. "Reducerea cheltuielilor de consum in economiile avansate este compensata de impulsul cunoscut in pietele emergente", spun oficialii Coface.

Spre deosebire de marile grupuri, prezenta indeosebi locala a companiilor mici si mijlocii de produse alimentare releva faptul ca acestea se confrunta fie cu o dezvoltare slaba in multe economii avansate, fie cu recesiunea in tarile periferice ale zonei euro.

In economiile emergente in care companiile mici lucreaza impreuna cu marile grupuri internationale, acestea vor beneficia de cheltuieli dinamice de consum, dar va trebui sa faca fata unui risc de supraincalzire care le-ar putea slabi.

Se estimeaza ca in semestrul al doilea din 2011 si in 2012, preturile produselor agricole de baza vor ramane ridicate in ciuda faptului ca, incepand cu august 2011, acestea au intrat pe o tendinta de scadere, la care se adauga si incetinirea preconizata a economiei mondiale. Tendinta va fi sprijinita de lichiditatea abundenta la nivel mondial si intarita de politica monetara expansionista a Statelor Unite.      

Deoarece este foarte posibil ca micile structuri sa se confrunte cu dificultati in finantarea investitiilor, consolidarea sectorului alimentar are tendinta sa continue, in timp ce accesul catre creditele bancare ramane problematic. Cu siguranta, aceasta situatie va conduce la o crestere a falimentelor in randul celor mai fragile companii. Incepand cu ianuarie 2011, gradul incidentelor de plata pentru industria alimentara a evoluat in linie cu cresterea preturilor bunurilor de larg consum.

Tendintele regionale

In Europa, sectorul alimentar este fragmentat. In Europa de Vest se preconizeaza ca vor scadea cheltuielile de consum, in special in Marea Britanie, Grecia, Portugalia si Irlanda. Acest rezultat ar trebui sa determine o crestere a numarului de falimente, considera specialistii de la Coface.

Tendinta in Europa de Est este mai optimista, fiind preconizata o crestere a PIB-ului de aproape 3,8%. Cu toate acestea, gospodariile continua sa isi plateasca datoriile, ceea ce va face presiune asupra cheltuielilor.

In Franta, industria alimentara ramane principalul sector economic si al doilea mare angajator industrial. Cu toate acestea, a crescut a numarul falimentelor, incepand cu 2010, din cauza preturilor mai mari ale bunurilor de larg consum si scaderii expansiunii sectorului pe piata internationala.

In SUA, 7 companii americane din industria alimentara figureaza printre cele mai mari 10 grupuri la nivel mondial, desi marimea lor nu influenteaza intotdeauna negocierile de pret cu retailerii ce practica politici agresive de discount.

Pentru Japonia, care depinde in procent de 60% de importuri pentru bunurile de consum  altele decat orezul, este din ce in ce mai dificil sa exporte din cauza puterii yenului. Acest fenomen a fost exacerbat de la tragedia de la Fukushima, din martie 2011. Prin urmare, industriile japoneze sunt instabile, cheltuielile gospodariilor fiind preconizate sa scada usor in 2011 si sa creasca putin in 2012.

In China, sectorul alimentar se confrunta cu doua riscuri majore: problemele de siguranta alimentara, ce conduc la o imagine nefavorabila in randul consumatorilor chinezi; si in special inflatia exagerata datorata costurilor ridicate ale bunurilor si cresterii salariilor. Consolidarea continua intareste structurile majore, alaturi de sosirea investitorilor straini menita sa garanteze calitatea produselor.

Brazilia a devenit un exportator major de produse agricole de baza, iar marile sale companii de produse alimentare se extind la nivel international. In ciuda presiunii de depreciere asupra realului brazilian incepand cu august 2011, moneda braziliana se mentine la un nivel ridicat. Acest lucru impiedica exporturile industriilor locale care, de asemenea, au de suferit din cauza infrastructurilor insuficiente.


Coface Group activeaza pe plan mondial in asigurarile de credit, oferind companiilor solutii pentru managementul creantelor comerciale. In 2010, Grupul a înregistrat o cifra de afaceri de 1,6 miliarde de euro. Compania numara 6.400 de angajati in 66 de tari. In fiecare trimestru, Coface publica aprecierile de risc de tara pentru 156 de state. dailybusiness