Nu prea inteleg cum functioneaza acest frigider dar o sa studiez asta... sa vad cum poate ajunge o temperatura de 4 grade printr-un astfel de circuit. Banuiesc ca aerul este rece undeva la minus cateva grade.Trece prin pamant unde sunt cam 15 grade apoi prin apa aflata la soare si ajunge in frigider la 4 grade. Practic aerul este incalzit nu racit. Este un frigider care functioneaza iarna. Doar de aceea este inventat de canadieni nu-i asa? Schema este in link-ul de mai jos
Frigider natural
https://reflectiicotidiene.blogspot.com Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi. Iar toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers şi nu doar în direcţia dorită, ci în toate direcţiile. Energia emisă de gândurile noastre îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison, după principiul „ceea ce se aseamănă se adună”.
Translate
joi, 26 noiembrie 2015
sâmbătă, 21 noiembrie 2015
Beneficiile neştiute pe care le aduce organismului salata verde
Salata (Lactuca sativa) este o plantă legumicolă anuală sau bienală, din familia Asteraceelor. Provine din Egipt, unde a fost cultivată pentru prima dată în urmă cu peste 3.000 de ani. A fost preluată de greci și de romani și răspândită apoi în toată Europa. Salata verde se cultivă la noi în țară de peste o mie de ani. Există aproximativ șase soiuri de salată verde.
Frunzele de salată verde sunt o sursă excelentă de substanțe nutritive, conținând vitaminele A, C, B1, B2, K, E și minerale, precum potasiu, fier, cupru, fosfor și molibden.
Salata verde se consumă, ca atare, în sandvișuri sau sub formă de salată în amestec cu alte legume sau verdețuri. Prin fierbere, vitaminele sunt distruse aproape complet.
Frunzele de salată găzduiesc numeroși fitonutrienți necesari pentru un metabolism optim. Nivelul considerabil mare de vitamina C, E, B6 și acid folic, nutrienți-cheie, mențin un sistem imunitar sănătos și reduc riscul de obezitate, de boli cardiace și de alte boli cronice. Substanțele care dau frunzelor de salată gustul amărui au proprietăți miraculoase, mai ales atunci când salata este consumată constant, în cantități mai mari. Salata verde ne oferă antioxidanți puternici anticancerigeni.
Zeaxantina ce se găsește în salata verde este un important carotenoid ce asigură protecție împotriva degerenescenței maculare datorate vârstei, prin filtrarea luminii excesive la nivelul ochilor.
Prin potasiul conținut, o componentă importantă a celulelor și fluidelor corpului, ajută la controlul ritmului cardiac și al tensiunii arteriale. Betacarotenul din salata verde face din aceasta un real ajutor în prevenirea și reducerea riscului de a avea boli de inimă, dar și cancer, accidente vasculare sau cataractă.
Prezența lectucarimului în salata verde îmbunătățește calitatea somnului și ne ajută să ne odihnim, salata fiind astfel indicată și la mesele de seară. Sărurile de zinc din componența salatei ne ajută să combatem stresul. În plus, salata verde poate trata durerile de cap.
Mulți dintre nutrienții pe care îi conține salata verde ajută la prevenirea osteoporozei și la îmbunătățirea structurii osoase. Salata este o sursă bogată de vitamina K, cea care are un rol important în creșterea masei osoase și previne osteoporoza.
Salata verde previne anemia. Prin conținutul de cupru și fier, ajută la formarea celulelor roșii din sânge, ducând la creșterea valorilor hemoglobinei din sânge. Este folosită ca tonic excelent pentru persoanele diagnosticate cu anemie. Specialiștii afirmă că absorbția fierului din salata verde este mult mai mare decât cea din suplimentele care conțin fier.
În cazul pacienților care suferă de Alzheimer, salata verde are un rol esențial deoarece limitează daunele neuronale de la nivelul creierului.
Deoarece are în compoziția sa acid folic, care previne instalarea anemiei în timpul sarcinii, salata verde este recomandată femeilor însărcinate.
Fiind bogată în fibre, consumul de salată previne constipația și ajută la detoxifierea colonului. Poate fi folosită cu succes pentru vindecarea altor tulburări gastrointestinale. Enzimele naturale care se găsesc în salată ne ajută să avem o digestie bună. Amestecând suc de salată cu suc de lămâie, suc de mentă și miere de albine, putem obține un medicament eficient care tratează greața, vărsăturile, balonările și indigestia.
Săracă în calorii și cu un conținut ridicat de fibre, vitamine și minerale, salata verde este ideală pentru curele de slăbire.
Datorită conținutului mare de vitamina C, mărește rezistenta la infecții și virusuri. Este indicat consumul acesteia în amestec cu alte legume crude. Astfel, vitaminele sunt conservate iar organismul le absoarbe eficient.
Pentru consum, este indicată salata de culoare verde aprins, chiar verde închis, deoarece, cu cât este mai închisă la culoare, cu atât este mai bogată în nutrienți. Salata verde se păstrează foarte bine la frigider în pungi sau cutii de plastic.
Sursa realitatea
joi, 19 noiembrie 2015
Cum sa jumulesti o pasare pentru gatit
Carnea de pasare
este una dintre cele mai bune si indicate produse de origine animala folosite
in bucatarie. Si cum nimic nu se poate compara cu carnea de pasare crescuta
acasa, pasarile de casa sunt si mai cautate decat cele care poti fi cumparate
din comert. Insa daca aveti o gaina crescuta in gospodarie, trebuie sa treceti
cu ea printr-o serie de procese, pentru a ajunge la carnea pe care o veti
folosi la gatit.
Unul dintre
aceste procese este jumulirea pasarii, care trebuie realizata atunci cand
pasarea mai este calda, imediat dupa taiere. Aceasta etapa este una nu foarte
dificila si presupune cativa pasi, pentru care veti avea nevoie de un vas larg
(precum un lighean), manusi subtiri de cauciuc (optional) si o lingura lunga
pentru gatit.
Pentru a jumuli
cat mai bine o pasare, va trebui sa parcurgeti urmatoarele etape:
1. Puneti la
fiert, de preferinta chiar inainte de a taia pasarea, o oala mare cu apa.
Lasati-o pe foc pana clocoteste, apoi dati-o deoparte. Duceti vasul mare in
care veti jumuli pasarea afara si turnati apa fierbinte in el.
2.
Puneti-va o
pereche de manusi de cauciuc, de preferinta subtiri, luati pasarea de picioare
si scufundati-o in apa fierbinte.
3. Luati o
lingura mare de lemn, ori daca nu un bat de lemn lung si tineti pasarea sub apa
fierbinte, astfel incat sa fie cuprinsa in intregime de apa. Rotiti-o pe o
parte si pe alta, astfel incat apa fierbinte sa ajunga peste tot si toate
penele sa se inmoaie.
4. Nu lasati
pasarea sa stea prea mult in apa fierbinte, ea trebuind scoasa dupa maxim 10-20
de secunde. Luati cu mana penele ude si trageti de ele, cele luate puneti-le
deoparte. Repetati operatiunea pana ati curatat toate penele, inclusiv puful,
care este mai mic si mai migalos de luat. Curatati bine pasarea, pentru ca
pasarile cu resturi de pene ramase in piele sunt inestetice.
Sfaturi si
avertismente:
Daca pasarea este
mai batrana, tineti-o mai mult timp in apa fierbinte, astfel incat radacinile
penelor sa se inmoaie mai tare.
Daca aveti de
curatat o pasare tanara, tineti-o sub apa mai putin timp, pentru ca apa
fierbinte ar putea face ca pielea sa se rupa si ea, odata cu penele.
vineri, 6 noiembrie 2015
CÂT DE PERICULOASE SUNT PLANTELE MEDICINALE. CONTRAINDICAŢII ŞI SFATURI
Ca fiecare medicament, plantele medicinale au contraindicaţii şi efecte secundare atunci când nu se respectă doza (se supradozează). Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele acţionează mai fin, provoacă mai puţine reacţii adverse şi complicaţii. Din această cauză unii oameni consideră că folosirea plantelor este complet inofensivă, indiferent de modul lor de administrare.
Nu aşa stau lucrurile în realitate. Ca şi în cazul tratamentelor cu pastile, administrarea plantelor necesită respectarea strictă a dozelor şi termenilor. Depăşirea acestora provoacă deseori diferite dereglări în funcţionarea echilibrată a organismului, şi anume :
Nu aşa stau lucrurile în realitate. Ca şi în cazul tratamentelor cu pastile, administrarea plantelor necesită respectarea strictă a dozelor şi termenilor. Depăşirea acestora provoacă deseori diferite dereglări în funcţionarea echilibrată a organismului, şi anume :
Sursa doctoronline
- Aloea provoacă, în unele cazuri, inflamaţia intestinului gros, afluxul de sânge la organele bazinului mic, inhibă peristaltismul intestinal. Cei cu afecţiuni ale ficatului, rinichilor şi vezicii biliare vor folosi cu prudenţă aceasta plantă.
- Armurariul nu se foloseşte în cazurile de: tromboflebită, hipertensiune şi coagulabilitatea sângelui crescută.
- Barba-ursului (mulţi o cunosc drept coada calului) – în caz de supradozare apar dureri de rinichi, în zona de jos a spatelui. Trebuie folosită cu moderaţie de către bolnavii cu hipertensiune, cu boli de inimă şi de rinichi.
- Castanul, supradozat folosit sub formă de flori în ceai, în doze mari provoacă crampe ale degetelor de la mâini.
- Cimbrişorul, în cantităţi foarte mari, duce la hiperfuncţia glandei tiroide. Este contraindicat femeilor însărcinate şi în cazuri de ulcer stomacal şi duodenal, pielonefrita, hepatita, aterioscleroza coronariană şi cerebrală, fibrilaţie auriculară (atrială).
- Cătina este contraindicată pentru bolnavii cu colecistită acută, pancreatită, diaree cronică. La bărbaţi, cătina albă poate provoaca prostatită adenomatoasă, iar la femei mastopatie din cauza conţinutului de fitohormoni. În caz de astm bronşic şi în alte cazuri rare, beta-carotenul, care se află în cantităţi mari în catina albă, poate provocă alergie.
- Coada şoricelului poate provoca, în caz de supradozare, ameţeală, diaree, erupţii, tromboflebită.
- Echinacea nu se recomandă în cazuri de îmbolnăviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoza, scleroza multiplă, colagenoza şi în caz de sensibilitate ridicată faţă de plante compozite.
- Florile de tei, în supradoză în ceai, dau complicaţii la inimă dacă se bea mai mult de o lună, de două ori pe an. Pauza între două cure trebuie să fie nu mai mică de 6 luni.
- Hameiul, folosit în cantităţi mari, provoacă dureri de cap, dureri de stomac, greaţă, vomă, dezvoltarea tumorilor, scăderea potenţei, iritarea mucoasei tractului digestiv.
- Iarba mare ridică tensiunea.
- Imortela, folosită în doze mari, ridică tensiunea arterială, provoacă fenomene de încetinire a funcţiilor ficatului.
- Inul, sub forma de seminţe, provoacă diaree. Folosirea îndelungată (mai mult de trei săptămâni) acţioneaza negativ în cazuri de colecistită şi hepatită.
- Ginseng – nu se recomandă bolnavilor cu hipertensiune, cu diferite infecţii, hiperexcitabilitate. Uneori apare insomnie, dureri de cap, de inimă, dezvoltare sexuală prematură (mai ales la fete). Supradozarea duce la scăderea potenţei.
- Lăptişorul de matcă nu se foloseşte în caz de boala Addison (boala a glandei suprarenale).
- Laminaria (alge marine) – supradozată, folosită timp îndelungat, duce la osteoporoză.
- Măceşul – provoacă distrugerea smalţului dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree, dacă e folosit excesiv.
- Mătasea de porumb, în cantităţi mari, inhibă centrul nervos care coordonează activitatea inimii, dar în doze mici îl stimulează. Supradozată provoacă tromboflebita.
- Melisa nu se foloseşte în caz de hipotensiune.
- Menta nu se recomandă bolnavilor cu hipertensiune, aciditate scăzută a sucului gastric, hernie. Folosirea îndelungată a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare, şi ca rezultat la incontinenţa urinară. Uneori duce şi la scăderea potenţei.
- Muştarul este contraindicat în tratarea bolilor de rinichi şi a tuberculozei.
- Păducelul, în doze mari, provoacă scăderea bruscă a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale şi vomă dacă este băut pe stomacul gol. După folosirea ceaiului sau tincturilor cu păducel se interzice a se bea apa rece deoarece apar colici intestinale.
- Pătlagina şi seminţele ei, în caz de supradozare, când sunt folosite în ceai sunt contraindicate bolnavilor de ulcer şi gastrita hiperacidă. Dacă aciditatea este scăzută, patlagina se foloseşte cu succes în tratarea acestor boli.
- Pătrunjelul agravează durerile de cap, iar sucul este contraindicat femeilor însărcinate şi mamelor care alaptează. Consumarea lui duce la eliminări în exces de potasiu, care trebuie recuperat consumând alimente bogate în acest element.
- Pelinul, în cantităţi mari, provoacă spasme, halucinaţii, tulburări psihice.
- Podbalul este interzis categoric celor cu afecţiuni ale ficatului şi alcoolicilor. Provoacă dureri abdominale, greaţă, stări febrile, icter.
- Punguliţa de câmp este contraindicată femeilor însărcinate.
- Rostopasca este o planta minune care a salvat mulţi oameni bolnavi. Dar folosirea îndelungată a plantei provoacă greaţa, voma, inhibarea centrului respirator, paralizie spinală, crampe musculare.
- Salvia nu se administrează mai mult de două luni la rând deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor însărcinate şi bolnavilor de nefrita le este contraindicată.
- Socul, doze mari (peste 200 de grame pe zi), duce la intoxicarea organismului asociată cu stări de vomă, arsuri la stomac, iritarea gâtului, dificultăţi în respiraţie, convulsii. Este contraindicat persoanelor cu diaree cronică şi acută, producând iritaţii ale colonului.
- Stejarul, coaja acestuoi copac, se foloseşte în medicina populară pentru tratarea diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosită timp îndelungat pentru gargară duce la scăderea simţului olfactiv. Mai provoacă scăderea apetitului, voma, colica renală.
- Sunătoarea ridică tensiunea arterială, provoacă stenozarea (îngustarea) vaselor sanguine, fotodermita, scăderea potenţei dacă o folositi un timp îndelungat. Este total interzisă în combinaţie cu inhalatori pentru astm bronsic, medicamente pentru răceală şi febră. Nu sunt compatibile produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castraveţii în oţet, iaurtul.
- Ştevia este contraindicată bolnavilor de tuberculoză. Uneori provoacă uremie.
- Troscotul, în doze mari, întăreşte tonusul uterului, coagulabilitatea sângelui. Nu se recomandă femeilor însărcinate, pentru bolnavii cu inflamaţii acute ale rinichilor sau vezicii urinare.
- Urzica, în cantităţi mari, duce la mărirea coagulabilitatii sângelui. Nu se recomandă pentru bolnavii cu hipertensiune arterială, aterioscleroza, polipi, adenom testicular. Se interzice în caz de hemoragie uterină provocată de fibroame şi mioame. La vârstnici poate agrava tromboflebita.
- Valeriana (odoleanul), folosită timp îndelungat, duce la inhibarea funcţiilor organelor interne, provoacă dureri de cap, greaţă, aritmie cardiacă, scăderea capacităţii de muncă.
- Vetricea este contraindicată femeilor însărcinate şi copiilor mici deoarece ridică tensiunea dacă e folosită în cantităţi mari.
MIERE de albine cu CATINA, reteta miraculoasa pentru 45 de boli
Catina cu miere de albine este un adevărat leac universal. Conține de 10 ori mai multă Vitamina C decât fructele citrice și de 2 ori mai multă decât faimoasele măceșe. Conține de asemenea și alte vitamine și elemente precum: A, B1, B2, B6, B9, E, F, K, O, beta caroten, celuloză, fosfor, potasiu, fier, calciu, magneziu.
Cercetatori de prestigiu au stabilit ca nicaieri in lume catina nu contine atat de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi si aminoacizi ca cea din Romania.
Cercetatori de prestigiu au stabilit ca nicaieri in lume catina nu contine atat de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi si aminoacizi ca cea din Romania.
Cunoscuta si sub denumirea de ginseng romanesc, catina este un tonic excelent, marind rezistenta atat la efort intelectual, cat si cel fizic. Se recomanda impotriva asteniei de primavara, dar si elevilor si studentilor, mai ales in perioadele de varf, teze si examene.
Proprietățile antioxidante de la catina cu miere de albine sunt recomandate pentru întărirea sistemului imunitar (poate vindeca orice viroză respiratorie sau răceala). De asemenea este recunoscută și pentru beneficiile sănătății ochilor după un consum zilnic de catina cu miere de albine.
Reglează sistemul endocrin și previne atacurile de cord (practic asigură o bine funcționare a întregului organism și previne rateurile inimii în urma unei vieți toxice de oraș).
Reglează sistemul endocrin și previne atacurile de cord (practic asigură o bine funcționare a întregului organism și previne rateurile inimii în urma unei vieți toxice de oraș).
Catina cu miere de albine are un conținut de microelemente similare cu sângele uman. Este ușor asimilată de organism pentru că vine cu efectul său antibacterian, bacteriostatic, vindecător și reparator. Mierea aduce alături succesul în tratarea bolilor hepatice, digestive, bolile ficatului și a sângelui.
Mod de preparare al catinei cu miere de albine
Intr-un borcan de 800 ml, se zdrobesc 500 g boabe de catina, peste care se adauga 500 g miere.
Se consuma zilnic cate o lingurita din acest preparat si astfel organismul este fortificat in perioadele cand raceala si gripa incearca sa ne razbeasca.
3 saptamani se lasa la macerat in borcan inchis si in frigider.
Proportia ideala este doua parti miere si o parte catina. Daca se pune prea putina miere se va subtia foarte mult iar catina fiind destul de zemoasa va incepe sa fermenteze. Este bine ca boabele de catina sa fie zdrobite si cojile aruncate altfel boabele se vor lipi de limba si unii nu suporta senzatia.
Catina cu miere de albine este un produs magnific dar poate fi folosita la medicament si mai puternic. Se amesteca într-un litru de compozitie, 500ml catina cu miere de albine, 100ml gel de aloe vera, 50ml pasta de usturoi, macerat de afine si 5-6 linguri de polen (crud sau pulbere). Acest produs este mai mult decât poate avea nevoie orice boală ca să dispara din corpul tau.
Excelenta in caz de arsuri, dar si anemie sau alcoolism
Atat catina, folosita ca atare sau uscata, cat si preparatele din catina au darul de a regla tranzitul intestinal. Daca suferi de constipatie, siropul de catina ti-ar putea fi de leac.
Specialistii spun ca uleiul de catina, bogat in acizi grasi esentiali, licopen, tocoferoli si fitosteroli, este de un real folos in tratarea arsurilor, termice si chimice, chiar extrem de grave.
Uleiul de catina este, de asemenea, folosit cu bune rezultate si in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, a diareei, urticariei si starilor alergice, a reumatismului, alcoolismului, anemiei, asteniei si stresului. Surse:formulaas.ro, blog.jorjette.ro, grijapentrusanatate.ro, health.com
Sursa frunza-verde
duminică, 1 noiembrie 2015
Beneficiile terapeutice ale uleiului de musetel
Uleiul de musetel este extras din flori de plante de musetel care sunt foarte populare. Exista doua tipuri de musetel, si anume musetelul roman, care este cunoscut sub numele stiintific Anthemis Nobilis si musetelul german al carui nume stiintific este Matricaria Chamomilla. Desi uleiurile esentiale extrase din ambele soiuri sunt destul de asemanatoare in proprietatile medicinale, ele se deosebesc intr-o anumita masura, atunci cand vine vorba de compozitia lor si anumite proprietati. Uleiul de musetel roman este constituit din Alpha pinen, beta pinen, Camphene, Caryophyllene, Sabinene, Myrcene, Terpinene Gamma, pinocarvone, Farsenol, cineole, Angelate propil si butil Angelate. Uleiul de musetel german, pe de alta parte, este compus din azulene (aici numit Chamazulene), Alpha Bisabolol, Bisabolol Oxide-A & B si bisabolene Oxide-A. In timp ce uleiul de musetel roman este mai calmant si are un efect emenago mai puternic, cel german este un foarte puternic antiinflamator datorita prezentei unui compus numit azulene (acesta este un compus cu azot si este responsabil pentru culoarea caracteristica albastra). Dar acestea nu sunt toate proprietatile medicinale pe care uleiul de musetel le are. Beneficiile uleiului esential de musetel roman si german includ urmatoarele: Antiseptic, antibiotice, dezinfectant, bactericid si vermifug: leiul esential de musetel impiedica dezvoltarea infectiilor biotice (infectii datorate unor factori biotici, cum ar fi bacterii, ciuperci etc.), distruge infectiile deja prezente, ucide tot felul de viermi intestinali, iar daca este aplicat pe par, distruge paduchii si acarienii. Stimulent si antideprimant: ambele soiuri de musetel lucreaza foarte eficient in lupta impotriva depresiei, elimina sentimentul de tristete, depresie, dezamagire si induce un sentiment de fericire si buna dispozitie. Anti-inflamator si sedativ: in timp ce uleiul esential de musetel roman este eficient in lupta impotriva furiei, nervilor si iritarii la copii, cel german, pe de alta parte, este mai eficace in vindecarea inflamatiilor, in special cele ale sistemului digestiv si urinar. Ambele uleiuri reduc tensiunea arteriala. Analgezic si antinevralgic: uleiul esential are proprietati analgezice si reduce in mod eficient durerea la nivelul muschilor si articulatiilor, dureri de cap, sinusoidale, dureri de dinti, leziuni osoase etc. Sensibilitate stomacala, digestiv, hepatic si colagog: uleiul de musetel tonifica stomacul si il seteaza sa functioneze adecvat. Acesta promoveaza secretia sucurilor digestive in stomac si faciliteaza digestia. De asemeneaasigura o sanatate buna a ficatului si a fluxului adecvat de bila. Antireumatic si anti-inflamator: musetelul vindeca disfunctiile sistemului circulator, stimuleaza circulatia si detoxifica sângele de toxine, cum ar fi acidul uric, contribuind astfel la vindecarea unor boli precum reumatismul, artrita etc., care sunt cauzate de o circulatie improprie si acumularea de uric. Antispasmodic, relaxant si nervin: uleiul de musetel calmeaza toate tulburari nervoase sau hiper-reactii, care duc la convulsii, spasme, nervozitate, pierderea controlului asupra membrelor, etc. Cicatrizant: uleiul de musetel este foarte popular in lumea cosmeticelor, deoarece diminueaza cicatricile, urmele si petele de pe piele si inclusiv cele ale tenului, protejandu-l si ferindu-l de infectii. Sudorific si febrifug: uleiul esential induce transpiratia abundenta (fiind sudorific), eliminand astfel toxinele si agentii care provoaca infectiile si virozele. Carminativ: musetelul indeparteaza si impiedica formarea gazelor din stomac si intestine. Acest lucru, ajuta la relaxarea organismului si scaderea tensiunii arteriale. Tonic: uleiul esential de musetel tonifica pielea, muschii, organele interne, si nu numai. Alte beneficii: uleiul esential de musetel este antialergen si ajuta la vindecarea acneei prin eliminarea toxinelor si curatarea Glandelor sebacee si ecrine prin transpiratie, curata sistemul urinar si rinichii prin urinare frecventa (fiind diuretic), detoxifica corpul, ajuta la vindecarea infectiilor virale ca oreionul, pojarul, poate fi folosit ca apa de gura pentru a tine la distanta respiratia urat mirositoare, eliminand in acelasi timp infectiile orale. Uleiul de musetel german este un vasoconstrictor. Atentie: nu exista reactii adverse, cu exceptia persoanelor care sunt alergice la musetel su orice planta din aceeasi familie (Asteraceae) Amestecuri: uleiul esential de musetel se poate amesteca cu cel de lavanda, iasomie, muscata, grapefruit, Tea Tree, trandafir, lamaie. | ||||
Beneficiile terapeutice ale uleiului de nuca de cocos
Beneficiile terapeutice ale uleiului de nuca de cocos | ||||||||||
Cum foloseste corpul nostru acidul lauric? Organismul uman transforma acidul lauric in monolaurin care lupta impotriva virusurilor si bacteriilor care cauzeaza boli, cum ar fi herpesul, gripa, cytomegalovirusul, HIV, Listeria monocytogenes, etc. Desi mecanismul sau exact de actiune era inca necunoscut, uleiul de nuca de cocos a fost utilizat pe scara larga in Ayurveda, sistemul de medicina traditionala a Indiei. Inainte de a trece la beneficiile uleiului de nuca de cocos in detaliu, trebuie sa intelegem din ce este compus. Componentele uleiului de cocos: uleiul de nuca de cocos este format din mai mult de nouazeci la suta din grasimi saturate (Nu intrati in panica! in primul rand cititi pana la final - opinia dvs. se poate schimba!), cu urme putine de acizi grasi nesaturati, cum ar fi acizii grasi mononesaturati si polinesaturati. Ulei de nuca de cocos virgin nu este diferit de aceasta. Sa vedem cateva componente mai detaliate: * Acizii grasi saturati: majoritatea sunt trigliceride cu lanturi mijlocii, care ar trebui sa se asimileze bine. Acidul lauric este contribuabilul sef, cu mai mult de patruzeci la suta din actiuni, urmat de acidul capric, caprilic, miristic si palmitic. * Acizii grasi polinesaturati: acid linoleic. * Acizii mononesaturati grasi: acid oleic. * Poly-fenoli: acid galic, care este acidul fenolic. Acesti poli-fenoli sunt presupusi a fi responsabili pentru aroma si gustul uleiului de nuca de cocos iar uleiul Virgin de cocos este bogat in acesti poli-fenoli. * Anumiti derivati de acizi grasi ca Betaines, Ethanolamide, etoxilati, esteri grasi, polisorbati grasi, monogliceride si esteri poliol. * Cloruri grase, sulfat de alcool gras si sulfat de alcool eter gras, toate fiind derivate din Alcooli grasi. * Vitamina-E, vitamina K si minerale, cum ar fi de Fier.
Inlaturarea stresului: uleiul de nuca de cocos este foarte linistitor si prin urmare, ajuta la eliminarea stresului. Aplicarea uleiului sub forma de masaj la cap ajuta la eliminarea oboselii.
Bolile de inima: exista o conceptie gresita raspandita printre multi oameni care zice ca uleiul de nuca de cocos nu este bun pentru inima. Acest lucru se datoreaza faptului ca acesta contine o cantitate mare de grasimi saturate. Cu toate acestea, uleiul de cocos este benefic pentru inima, deoarece contine aproximativ 50% acid lauric, care ajuta la prevenirea diferitelor probleme cardiace, inclusiv nivelurile de colesterol si hipertensiune arteriala. Grasimile saturate prezente in uleiul de nuca de cocos nu sunt daunatoare cum se intampla in cazul altor uleiuri. Acesta nu conduce la cresterea nivelului de LDL. De asemenea, reduce incidenta ranilor in artere si, prin urmare, ajuta la prevenirea aterosclerozei. Pierderea in greutate: uleiul de nuca de cocos este foarte util in reducerea greutatii. Acesta contine acizi grasi cu lanturi mijlocii si lungi, care ajuta la eliminarea greutatii in exces. De asemenea, este usor de digerat si ajuta la o functionare sanatoasa a sistemelor de tiroida si enzime. Mai mult, acesta creste metabolismul organismului prin eliminarea stresului, astfel arzand mai multa energie si ajutand persoanele obeze si supraponderalii sa reduca greutatea corporala. De aceea persoanele care locuiesc in zonele tropicale de coasta, si care consuma ulei de nuca de cocos zi de zi ca ulei de gatit, nu sunt in mod normal grasi, obezi sau supraponderali. Pancreatita: uleiul de nuca de cocos este de asemenea considerat a fi util in tratarea pancreatitei.
Vindecarea: atunci cand este aplicat pe o infectie, uleiul de cocos formeaza un strat chimic care protejeaza partea infectata a corpului de praful extern, aer, ciuperci, bacterii si virusi. Ulei de nuca de cocos este cel mai eficient pentru vanatai, deoarece grabeste procesul de vindecare prin repararea tesuturilor afectate. Infectii: ulei de nuca de cocos este foarte eficient impotriva o varietate de infectii datorita proprietatilor sale antifungice, antivirale, antibacteriene si. Potrivit Centrul de Cercetare de nuca de cocos, ulei de nuca de cocos ucide virusurile care provoaca gripa, pojar, hepatita, herpes, SARS, etc, de asemenea, ucide bacteriile care provoaca ulceratii, infectii ale gatului, infectii ale tractului urinar, pneumonie, si gonoree, etc ulei de nuca de cocos este de asemenea, eficiente pe ciuperci si drojdie de bere, care cauzeaza candidoza, pecingine, atlet pe picior, afte, scutec eruptii cutanate, etc Ficat: prezenta trigliceridelor cu lant mediu si acizilor grasi ajuta la prevenirea bolilor de ficat, deoarece substantele sunt usor transformate in energie atunci cand ajung in ficat, reducand astfel sarcina de lucru asupra ficatului si preveni, de asemenea, acumularea de grasime. Rinichi: uleiul de nuca de cocos ajuta la dizolvarea pietre la rinichi, prevenirea bolilor de rinichi si vezica biliara. Diabetul: uleiul de nuca de cocos ajuta la controlul zaharului din sange, si imbunatateste secretia de insulina. De asemenea, ajuta la utilizarea eficienta a glucozei din sange, astfel prevenind si tratand diabetul. Sistemul osos: asa cum am mentionat mai devreme, ulei de nuca de cocos imbunatateste capacitatea organismului de a absorbi minerale importante. Acestea includ calciul si magneziul, care sunt necesare pentru dezvoltarea oaselor. Astfel, uleiul de nuca de cocos este foarte util femeilor care sunt predispuse la osteoporoza. Ingrijire dentara: calciul este un element important prezent in dinti. Deoarece uleiul de cocos faciliteaza absorbtia calciului de catre organism, ajuta in obtinerea unor dinti puternici. Ulei de cocos opreste, de asemenea, si aparitia cariilor dentare. HIV si cancer: se crede ca uleiul de nuca de cocos joaca un rol esential in reducerea sensibilitatii virale a bolnavilor de HIV si cancer. Cercetari preliminare au aratat indicatii ale efectului uleiului de nuca de cocos in reducerea incarcaturii virale la pacientii cu HIV. In cele din urma, uleiul de nuca de cocos este adesea preferat de catre sportivi, culturisti si persoanele care tin o dieta. De ce? Ei bine, uleiul de nuca de cocos contine calorii mai mici decat alte uleiuri, continutul de grasimi este usor transformat in energie si nu duce la acumularea grasimilor in inima si artere, ajutand la stimularea energiei si rezistentei, si imbunatatind performantele sportivilor. | ||||||||||
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Stramosii