În Asia, noii milionari fițoși și nestatornici înfurie băncile occidentale

Băncile occidentale care s-au năpustit pe piața asitatică pentru a atrage noii milionari au avut o surpriză foarte neplăcută: aceștia vor profituri imediate și nu dau doi bani pe serviciile oferite pentru a le asigura loialitatea.

Noua generație de milionari asiatici au reușit să-i enerveze pe mulți bancheri, ei cerând dobânzi imense, tranzacții rapide, schimbând băncile foarte des sau împărțindu-și banii la mai multe firme. Modelul occidental unde banca și clientul dezvoltă, în timp, o relație de durată, acesta din urmă fiind interesat mai mult de prezervarea averii sale pentru generațiile viitoare și nu de profit imediat este complet inexistent în Asia, consideră publicația financiară „Wall Street Journal”.

Atracția pentru piața asiatică este evidentă: numărul milionarilor asiatici a crescut cu 10% în 2011 la 3,3 milioane, puțin sub numărul de 3,4 milioane de milionari nord-americani și peste numărul de 3,1 milioane de milionari europeni, conform raportului Merrill Lynch/Capgemini Asia-Pacific publicat anul trecut. Firma de consultanță McKinsey & Co. estimează ca numărul persoanelor avute în Asia să crească cu 14% până în 2015, comparat cu o creștere de 4% în Europa și de 5% în America de Nord în aceeași perioadă.

Relație dificilă

Însă relația dintre bancherul occidental și clientul milionar asiatic nu este una ușoară. „Clienții vor dobânzi mari la termen scurt și profituri de peste 10%”, a declarat Jeffery Tang, director la firma de consultanță Towers Watson, pentru „Wall Street Journal”.

Conform firmei de consultanță McKinsey & Co. clientul asiatic tipic are trei sau patru bancheri personali, mulți clienți mărindu-și numărul de bancheri personali după izbucnirea crizei financiare, unii ajungând chiar la 10. „Clienții asiatici sunt mai interesați în următorul produs financiar derivat decât în a-și proteja avuția, și sunt mult mai dispuși să-și schimbe bancherii pentru cel cu o idee de investiții mai bună”.

Nu este de mirare că într-o asemenea regiune plină de provocări și de costuri enorme, băncile private să aibă un profit mult mai mic decât în Europa sau Statele Unite, conform informațiilor compilate de McKinsey. Astfel, în Asia, băncile private au înregistrat profituri medii de 15 până la 20 de cenți pentru fiecare 100 de dolari depuși de către clienți, comparat cu Statele Unite și Europa, unde profitul se situează între 25 de cenți și 30 de cenți pentru fiecare 100 de dolari. Majoritatea băncilor, însă, sunt dispuse să rămână pe piața asiatică datorită potențialului de creștere economică a regiunii.

Sursa ro.stiri

Unele Companii pot depasi PIB-ul unor tari importante.

Apple, Microsoft, IBM reprezintă nu numai companii ale căror produse le folosim în fiecare zi, ci şi entităţi dip top5 al celor mai mari companii din lume. Giganţii ce activează în sectorul IT se alătură unor coloşi petrolieri, PetroChina, şi Exxon Mobil pentru a forma clasamentul companiilor a căror putere financiară o echivalează pe cea a unor state dezvoltate.

Apple este cea mai mare companie din lume. Cu o capitalizare bursieră de 590 miliarde de dolari americani, Apple s-a impus atât pe piaţa dispozitivelor mobile, unde a afioşat vânzări record, trimestru după trimestru, cât şi pe piaţa de capital, unde a înregistrat una dintre cele mai admirabile evoluţii. Preţul acţiunilor Apple a crescut în ultimii 2 ani (aprilie 2010 – aprilie 2012) cu 165%, de la 238 de dolari la 633 de dolari pentru o acţiune. Consecutiv, şivaloarea de piaţă a companiei a crescut cu 175% în aceeaşi perioadă, de la o capitalizare de 216 miliarde de dolari, până la 590 de miliarde de dolari, la data de 5 aprilie 2012. Interesant este faptul că valoarea de piaţă a Apple a marcat o creştere de  57& doar în primul trimestru al acestui an. La începutul anului, capitalizarea companiei Apple era de 376 de miliarde de dolari. În doar câteva luni, până în aprilie, compania a reuşit performanţa de a-şi urca vertiginos valoarea de piaţă, după cum se vede în graficul de mai jos:

Iar dacă în segmentul capitalizării bursiere, până nu demult, competiţia era mai acerbă între cele 5 companii din top, pe segmentul preţului acţiunilor acestor companii, lucrurile sunt ceva mai liniştite, cu delimitări foarte clare, şi cu o evoluţie relativ liniară, cu excepţia Apple, după cum se poate vedea în graficul de mai jos:

Valorile de piaţă ale IBM, PetroChina şi Microsoft sunt mai mari de cât Produsul Intern Brut, calculat de FMI al unor ţări precum Singapore (222 miliarde Dolari), Cehia (192 miliarde dolari), România (185 miliarde de dolari), Ungaria (130 miliarde de dolari) , în timp ce valoarea de piaţă a Exxon Mobil depăşeşste PIB-ul Austriei (377 miliarde de dolari), Danemarcei (309 miliarde de dolari) sau Emiratelor Arabe Unite (302 miliarde de dolari) iar capitalizarea Apple întrece PIB-ul Elveţiei (527 miliarde de dolari), Belgiei (467 miliarde de dolari), Suediei (458 miliarde de dolari) sau Poloniei (469 miliarde de dolari). Dacă Apple îşi menţine ritmul de creştere din primul trimestru, peste câtva luni, aceasta ar putea depăşi în capitalizare PIB-ul unor ţări din top 20 mondial, cum ar fi Olanda (780 miliarde de dolari)  sau Turcia (735 miliarde de dolari).

Sursa despreinvestitii

Consorţiul BRD-Citi-Société Générale-Intercapital va intermedia listarea „perlei coroanei“ Hidroelectrica

Consorţiul condus de BRD - a doua bancă de pe piaţa locală şi din care mai fac parte americanii de la Citigroup, francezii de la Société Générale şi Intercapital Invest, una dintre cele mai mari firme de brokeraj de retail de pe piaţa locală - va intermedia vânzarea pe bursă a 10% din acţiunile Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie din portofoliul statului.

Hidroelectrica era anul trecut a doua companie locală ca valoare după Petrom, cu o valoare estimată la 3,49 miliarde de euro, conform anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România, realizat de ZF în parteneriat cu firma de investiţii Capital Partners. Pornind de la această evaluare, oferta publică iniţială (IPO) a companiei s-ar ridica la circa 350 de milioane de euro.

Oferta Hidroelectrica este prima tranzacţie de acest fel a unei companii de stat în urma căreia banii vor intra în companie şi nu la bugetul de stat. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, iar banii obţinuţi în urma ofertei vor fi utilizaţi pentru investiţii în noi capacităţi de producţie.

Prin listarea Hidroelectrica se urmăreşte şi transparentizarea activităţii celei mai mari companii de stat, care a fost în ultimii zece ani în centrul unor mari scandaluri care au avut ca subiect contractele directe încheiate de companie cu traderi de energie, celebrii băieţi deştepţi. Aceste contracte, prin care Hidroelectrica a livrat ani de zile unor firme private energie electrică sub preţul pieţei, pe care acestea au revândut-o mai departe cu profituri uriaşe, au făcut ca Hidroelectrica să înregistreze marje de profit de 2-3%, mult mai mici decât ale unor companii similare din Rusia sau Brazilia.

Asta a stârnit nemulţumirea Fondului Proprietatea, cel mai mare acţionar minoritar al Hidroelectrica, cu 20% din acţiuni, şi a adus compania în atenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a cerut listarea unui pachet minoritar de acţiuni, aducerea la conducerea companiei a unor manageri din sectorul privat şi renegocierea tuturor contractelor cu "băieţii deştepţi".

Listarea Hidroelectrica este una dintre cele mai aşteptate tranzacţii de pe bursă, la fel ca listarea producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş, de care se va ocupa un consorţiu format din BCR, Erste, Goldman Sachs, Raiffeisen Capital&Investment şi Intercapital Invest (în calitate de subcon­tractor). BCR, Erste şi Goldman Sachs au fost în cursă şi la Hidroelectrica, alături de Unicredit CA IB Securities şi BT Securities, dar au pierdut mandatul în faţa BRD şi Citi.

Consorţiul câştigător a obţinut 97 de puncte la oferta tehnică, faţă de 96 în cazul contracandidaţilor. Diferenţa mai mare a fost la comisioane: consorţiul BRD-Citi a cerut un comision de 0,88% din valoarea ofertei, faţă de 1,39% cât a cerut consorţiul Unicredit-BCR-Goldman Sachs.

Astfel, dacă vor reuşi să plaseze 10% din Hidroelectrica pentru 350 mil. euro, intermediarii ar putea încasa 3,08 mil. euro, bani din care va trebui să-i plătească şi pe consultanţii juridici ai consorţiului, casa de avocatură Muşat & Asociaţii.

În cazul ofertei de vânzare a 15% din Romgaz, comisionul pe care-l vor încasa inter­mediarii este de circa 4,6 mil. euro, adică 1,16% din valoarea ofertei, estimată la circa 400 mil. euro.

BRD şi Citi au redus mult comisionul pentru că au vrut să fie sigure că nu vor mai pierde şi acest mandat după ce au pierdut oferta Romgaz, iar anul trecut la selecţia intermediarului pentru oferta Petrom nu au reuşit să ajungă la timp cu oferta la Ministerul Economiei şi au fost descalificaţi. Oferta Hidro­electrica nu este deloc simplă. Inter­me­diarii va trebui să convingă investitori institu­ţionali străini să vină cu sute de milioane de euro, să ofere un preţ care să-i convină statului, şi să ignore faptul că anul trecut compania a raportat un profit net de doar 3,7 mil. euro la afaceri de peste 700 mil. euro.

Selecţia intermediarului ofertei Hidro­electrica a fost realizată de o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, OPSPI, dar şi ai companiei. Consultantul companiei în acest proces este casa de avocatură ZRP (Zamfirescu Racoţi Predoiu), la care a fost partener şi actualul ministru al justiţiei Cătălin Predoiu.

Aceeaşi casă de avocatură a asistat în ultimii zece ani producătorul de aluminiu Alro Slatina, controlat de ruşi, care este din 2003 cel mai mare client al Hidroelectrica.

Oferta Hidroelectrica este programată să aibă loc în ultimul trimestru al acestui an. Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei. Hidro­elec­trica va emite un pachet de 12,49% din ac­ţiuni, din care 2,49% pot fi subscrise de Fon­dul Proprietatea, iar restul de 10% vor fi vândute la bursă.

Sursa ZF

Toţi oamenii lui Ungureanu, cei 26 din mediul privat care trebuie să relanseze economia

Ca să înţeleagă ce se întâmplă în mediul privat şi ce măsuri economice să ia, premierul şi-a format un consiliu de experţi din antreprenori, bancheri sau şefi de mari companii. 

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu, 44 de ani, urmează să anunţe în această după-amiază componen­ţa consiliului de consultanţi care îi vor da sfaturi în privinţa strategiei economice care ar trebui să fie urmată de Guvern şi soluţiile care ar putea fi puse în practică pentru susţinerea şi creşterea economică.

Conform unor surse de pe piaţa financiară, după o lună de discuţii, premierul Ungureanu s-a decis asupra componenţei acestui consiliu, care este format din antreprenori români care au lansat în ultimii 20 de ani branduri proprii sau afaceri de succes sau executivi români care conduc companii multinaţionale, local şi regional.

Este pentru prima dată când un premier constituie un asemenea consiliu care ar trebui să vină cu soluţii din mediul privat către cel guvernamental pentru creşterea economică.

De-a lungul anilor, toate guvernele au fost criticate că nu au ascultat "vocea" mediului de business în introducerea unor măsuri economice sau în lansarea unor programe. De-a lungul anilor, mediul privat de business a format câteva organizaţii care au câştigat teren şi voce - Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, AmCham (Camera de Comerţ Româno- Americană).

Oamenii de afaceri români au fost destul de divizaţi de-a lungul anilor şi de aceea nu a existat o organizaţie puternică patronală care să aibă o voce comună. Conform ultimelor date, în România există 12 patronate care reprezintă interesele oamenilor de afaceri români. Premierul Ungureanu a selectat 26 de persoane din toate domeniile de activitate. Aceşti 26 de consultanţi care vor discuta cu premierul în privinţa problemelor economice vor fi coordonaţi de Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank. El este unul dintre bancherii români care au câştigat teren în ultimul an în mediile financiare, fiind unul dintre apropiaţii lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. De altfel, Răsvan Radu a fost susţinut de Isărescu să intre alături de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, în "Comisia Trilaterală", una din organizaţiile cu influenţă la nivel politic şi financiar mondial.

Ca secretar al consiliului a fost ales Ionel Blănculescu, fost ministru în cabinetul Năstase şi ulterior preşedinte al AVAB, instituţia care a preluat în urmă cu 12- 14 ani creditele neperformante din sistemul bancar. Înain­te de învestirea lui Ungureanu în februarie ca premier, numele lui Blănculescu era şi el vehiculat în mediile publice pentru această funcţie.

Acest consiliu îi va avea în componenţă ca antreprenori pe Horia Ciorcilă (cel care a pus bazele Băncii Transilvania şi este preşedintele băncii), Dan Şucu (cel care a creat Mobexpert), Dragoş Pavăl ( cel care deţine cel mai mare retailer român - Dedeman), Radu Timiş (fondatorul CrisTim), Raul Ciurtin ( cel care a adus Albalact - brandul Zuzu - în topul companiilor din sectorul de lactate), Gabriel Comănescu (proprietarul Grup Servicii Petroliere, una din cele mai interesante companii aflate în proprietatea unui antreprenor român, având în vedere că în acest sector sunt numai giganţi mondiali), Florin Talpeş (cel care a fondat, acum două decenii, compania Softwin, creatorul celui mai bine vândut produs românesc în lume - antivirusul BitDefender), Mihai Marcu (cel care a format cel mai mare operator de servicii medicale private - MedLife) sau Gabriel Biriş (un cunoscut consultant fiscal şi partenerul unei firme de avocatură - Biriş Goran). Dintre românii care sunt în poziţii de top la multinaţionale, Ungureanu i-a ales pe: Mariana Gheorghe (CEO Petrom, cea mai mare companie din România, controlată de grupul austriac OMV), Constantin Stroe (vicepre­şedinte Dacia şi cel care ştie pe de rost toată industria auto din România), Mihai Rohan ("tatăl cimentului" şi preşedintele Carpatcement), Cristian Colţeanu (mulţi ani înalt funcţionar în Ministerul Afacerilor Externe, iar acum şeful pe România al General Electric), Dragoş Damian (CEO Terapia Rambaxy, cel mai mare producător de medicamente local), Andrei Caramitru (şeful pe Europa de Est al unei divizii din cadrul McKinsey - cea mai influentă firmă de consultanţă din lume; este fiul cunoscutului actor Ion Caramitru) sau Silviu Hotăran (acum consultant, dar a fost timp de 12 ani şeful operaţiunilor Microsoft în România).

Din consiliu mai face parte Sergiu Manea, cel care a lucrat în ulti­mii ani în sectorul financiar din afară şi care urmează să preia, după aprobarea BNR, una din poziţiile de vicepreşedinte în cadrul BCR.

Florin Pogonaru, care acum 18 ani era în departamentul de reformă al guvernului Văcă­roiu, se reîntoarce la Palatul Victoria, de data asta cu un alt prim-ministru. El este cunos­cut mai mult ca fiind preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Este membru în boardul BCR.

Radu Merica, un fost şef al Ţiriac Holdings şi actualmente preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, alături de preşe­dintele AmCham, întregesc acest consiliu. De aseme­nea, Marius Marin (şeful producătorului de materiale de construcţii Macon Deva), Dragoş Anastasiu (proprietarul grupului Euro­lines), Nicuşor Şerban (proprietarul Agroserv Mariuta şi vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Produ­cătorilor Agricoli din România) şi Felix Lucuţar (managing partner al companiei de consultanţă pentru investiţii agroindustriale şi infrastructură rurală AgricultureCapital and Engineering) mai fac parte din noua echipă de consultanţi a lui Ungureanu.

Toţi oamenii lui Ungureanu, cei 26 din mediul privat care trebuie să relanseze economia

Odată cu izbucnirea crizei financiare în toamna lui 2008, România a intrat pe o traiec­torie economică descendentă. În 2009, guver­nul Boc a asistat, având alături o plasă de sal­vare de 20 de miliarde de euro din partea FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, la o cădere economică de 7%.

După ani, conduce­rea Băncii Naţionale a recunoscut că nu a simţit apariţia crizei şi nici nu şi-a dat seama cât de repede poate să cadă economia românească. Având în vedere că în 2009 erau alegeri prezidenţiale, FMI a dat banii şi nu a impus prea multe condiţii de reduceri de cheltuieli guverna­mentale care să oprească creşterea deficitelor. În 2009, România a avut un deficit bugetar de 13 mld. euro, o sumă imensă, care a fost finanţată prin cel mai mare împrumut luat vreodată şi din împrumuturi de pe piaţa internă, la dobânzi care au depăşit 12% la lei (faţă de 6% astăzi).

În 2010, guvernul Boc a aşteptat să se îmbunătăţească situaţia economică, dar cum ea nu a venit, preşedintele Băsescu a tăiat salariile bugetarilor cu 25%, iar Guvernul a majorat TVA de la 19% la 24%, ceea ce a lovit în plin mediul de business. Din păcate, alături de aceste tăieri de salarii şi majorarea TVA, gu­ver­nul Boc nu a venit cu un plan clar de relansare eco­nomică, ci doar cu câteva măsuri - progra­mul "Prima casă" sau câteva ajutoare de stat. Confruntându-se cu această cădere eco­nomică şi cu scăderea dramatică a consumului, sectorul privat a cerut măsuri active de relansare, care să întoarcă o economie din groapa în care intrase. Având în vedere divi­zarea mediului de afaceri românesc, niciodată nu s-a auzit o voce clară care să conteze în discuţia cu Guvernul. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care există percepţii diferite între cum se vede de la Palatul Victoria economia şi cum se vede evoluţia afacerilor de către mediul privat. Ungureanu, care nu este un specialist în economie, el fiind de formaţie istoric, iar înainte fiind ministru de externe şi şeful Serviciului de Informaţii Ex­terne, va trebui să selecteze din toate propu­nerile care vor răsări în cadrul discuţiilor acestui consiliu pe cele care pot avea un impact semnificativ pentru toată economia, nu numai pentru un sector.

De asemenea, premierul trebuie să-şi definească care sunt sectoarele care ar putea fi susţinute de stat şi unde România să aibă un avantaj competitiv în faţa altor state. O altă întrebare la care acest consiliu va trebui să gă­sească un răspuns pe care să i-l ofere lui Ungu­reanu este cum să crească din nou investiţiile străine, care s-au prăbuşit în ultimii ani.

Aşteptările de la acest consiliu sunt mari, având în vedere că există multe personalităţi în el, din domenii diferite, care trebuie să-şi armonizeze poziţiile şi să iasă public cu o opinie comună care să fie susţinută de toţi.

Sursa ZF

Despre Initium, fara paranoia

Atunci cand la OTV se vorbeste despre Initium stiu, pentru ca traficul la mine pe blog creste fara sa fi scris ceva deosebit. Lumea gaseste ce am scris eu prin 2009, atunci cand am fost luat la randul meu de val. In 2012, polemicile s-au intetit din nou pe marginea Initiumului. In articolul de mai jos am incercat sa gasesc ceea ce este nou despre el, pe documente. Senzatia mea este ca multi se folosesc de Initium si de Codex Alimentarius, in Romania, pentru diverse motive, politice sau economice. In sprijinul oamenilor speriati, dar si in dorinta de a afla mai multe, am facut un demers obiectiv, jurnalistic, pentru a vedea ce mai e nou si a fi mai aproape de realitate. Un lucru este cert: nu doar Romania foloseste Initium.

Am scris la inceputul lui 2010 un articol aici pe blog despre Codex Alimentarius si Initium. Am primit aproape 200 de comentarii in acest timp si inca primesc. As vrea sa fac la doi ani distanta o precizare despre Codex Alimentarius, pentru ca am citit in anii astia despre el, ce vrea si mai ales ce tabere sunt in lupta, dar si despre Initium, pentru ca si informatiile despre el au evoluat, nu mai sunt la acel nivel desi unii acrediteaza aceasta idee.

Inainte ce a citi ce am gasit despre Initium si ca sa nu aveti impresia ca ii iau apararea si va recomand sa il mancati pe paine, as vrea sa spun din start: acesta este un fungicid, iar ca oricare astfel produs este de evitat. Insa, acest produs al BASF (celebra companie care in urma cu 20-30 de ani facea minunate benzi de casetofon sau mangetofon) a intrat intr-o paranoia in Romania, cam fara acoperire. De asemenea, Codex Alimentarius, hulit in Romania, mi se pare ca face obiectul unei lupte a companiilor naturiste. De ce spun asta? Pentru ca ele vor fi obligate in cadrul Codex Alimentarius, la fel cum au fost obligate in urma cu putini ani si companiile din industria alimentara clasica, sa afiseze toate ingredientele pe eticheta. Care ar fi supararea? Simplu: oamenii care consuma si cumpara produse naturiste ar putea afla in curand ca acestea nu sunt la fel de naturale pe cat credeau si ca un ceai de fructe poate avea acid citric sau ca mezelul bio de 90 de lei kilogramul are E 252.

De aici, din punctul meu de vedere, trebuie plecat in primul rand. Personal nu cred ca vrea cineva sa ne omoare in masa cu Initium. Ne omoram singuri zi de zi, lent, prin tot ceea ce facem, mai degraba.

Inainte de a trece la ceea ce m-am documenta despre Initium, am sesizat doua dezinformari pe piata de media din Romania, de la care cred ca pleaca totul:

1. OTV angrenat in lupta politica si pentru care Initium a fost adus de PDL, PSD si PNL, iar viitorul presedinte al Romaniei, Dan Diaconescu, ne va scapa de el.

2. Presiunile de pe internet scrise in articole fara acoperire, la baza carora se afla firmele cu produse naturiste,  deranjate de Codex Alimentarius.

Acestea fiind spune, va expun mai jos ceea ce este la zi despre Initium lucruri care darama cel putin argumentul deranjant ca noi, in Romania, suntem singura tara care il folosim.

Sa trecem la fapte:

1. Initium este denumirea de marketing a substantei active numita ametoctradin. Ce inseamna denumire de marketing? Inseamna ca atunci cand cumperi Aspirina, de fapt substanta din ea este acid acetilsalicilic, de exemplu. Asa este si Initium. El este de fapt ametoctradin, asa cum se vede din tabelul aflat mai jos in pagina aceasta(pagina de prezentare a Initium de pe siteul BASF din Marea Britanie).

2. Ametoctradinul se foloseste in fungicide cu diverse alte nume. In Romania este Zampro si inca unul. Apoi, Resplend si Decabane sunt doua fungicide cu Initium/ametoctradin aflate pe piata agrara din Marea Britanie, asa cum se poate vedea si la linkul de la punctul 1, in primele randuri ale textului respectiv.

3. Romania nu este singurul stat care foloseste Initium/ametoctradin. Acest lucru s-a intamplat doar in 2009-2010, atunci cand Romania a folosit prima oara in lume, experimental, acest produs. Ce inseamna experimental? Ca s-au facut cateva hectare cu legume si fructe, udate cu acest fungicid. Ce a rezultat nu s-a folosit pe piata (sau cel putin nu trebuia folosit).

Apoi, dupa experimentul din Romania, Initiumul a intrat in 2010 si 2011 pe piata larga din Marea Britanie cu denumirile Resplend si Decabane. Iata linkuri din presa agrara britanica din acei ani care atesta intrarea pe piata a fungicidului BASF cu Initium:

http://www.agricentre.basf.co.uk/agroportal/uk/en/crops/potatoes/initium/Initium.html

http://www.farminguk.com/PopularNews/Resplend-and-Decabane-new-potato-blight-fungicides_20040.html

http://news.agropages.com/News/NewsDetail—2650.htm

http://www.fwi.co.uk/Articles/09/03/2011/125819/Two-new-potato-blight-fungicides-enter-crowded-market.htm

4. Un important site de pesticide/fungicide din Marea Britanie verifica si atesta ca Initium/ametoctradin a intrat pe piate din Uniunea Europeana si ca se foloseste in Romania, Marea Britanie si Olanda. Alaturi de Romania, aceste doua tari pot folosi si folosesc legal ametoctradinul ca fungicid. Acest lucru se poate vedea la acest link(atentie, nu este un link direct spre ametoctradin pentru ca tehnic acel site nu permite. Cautati in lista ‘ametoctradin’, dati click pe el si se va deschide pagina sa. Se observa ca sunt bifate in primul ecran cele trei tari care il folosesc, nu doar Romania:

5. Mi s-a parut totusi ciudat ca ametoctradinul este folosit doar in trei tari. Insa, am studiat pe siteul de mai sus daca sunt si alte fungicide folosite in Uniunea Europeana de 2-3 tari si am gasit un raspuns afirmativ. Da, exista substante care sunt folosite doar in cateva tari din UE, la fel cum sunt si alte substante folosite in majoritatea tarilor. De ce exista tari care folosesc unele produse si altele nu? Nu stiu sa dau un raspuns, probabil din cauza gradului de penetrare pe unele piete, de promovarea acestor produse pe unele piete etc.

6. Tot in fisa ametoctradinului de pe siteul herts.ac.uk, cel de la punctul 4, se poate da scroll pana la ‘Health issues‘. Se vede la capitolele ‘carcinogen’ si ‘mutagen’ ca este bifat ‘X’.

X-ul, citit in legenda, inseamna ca nu are efectele respective. Exista pesticide/fungicide pe acel site care la rubricile cancerigen si mutagen au bifat afirmativ, iar altele au un semn de  intrebare (nu se stie ce efecte au). Ametoctradinul este considerat pe moment un fungicid sigur, daca se poate spune asa ceva despre un fungicid.

Concluzii:

Ceea ce am realizat mai sus este o documentare jurnalistica pe datele publice, existente. Privind din punctul de vedere a consumatorului este evident ca trebuie evitate produsele cu Initium/ametoctradin, insa acest lucru nu este unul nou. Trebuie evitate in general produsele cu pesticide, iar asta nu de azi, ci din anii ’60 sau ’80 cand au inceput sa se foloseasca.

Cum se pot evita? In primul rand sa nu se cumpere de la supermarketuri legume si fructe. Sa se consume acestea doar in sezon. Sa se incerce cumpararea lor nu din piata, ci de la persoane care vand pe marginea drumului, in fata casei, in satele din jurul Bucurestiului de exemplu.

In mod cert, Initium este un produs nou si insuficient testat sau folosit. Este important insa ca nimeni nu vrea sa ne omoare pe noi, romanii. Si britanicii si olandezii (si toate tarile in care exporta ei) sunt in acelasi pericol de moarte.  Asa ca putem sta linistiti.

Ar fi fost foarte bine ca, in Romania, persoanele care au afirmat si raspandit ca acest fungicid creste cu 65% riscul de cancer la colon sa vina cu niste date din laborator, nu doar pe vorbe. Altfel, din punctul meu de vedere, aceste afirmatii  intra doar in propaganda si in lupta dintre tabara naturistilor si Codex Alimentarius.

In rest, totul in regula, vom muri si vom vedea.

Sursa Vadim

Cele 10 porunci ale somerului aflat in cautare de job

Numarul somerilor a crescut foarte mult in ultimii ani, iar gasirea unui loc de munca a devenit o misiune aproape impozibila. Irina Panazaru, Branch Manager in cadrul firmei de resurse umane Manpower te ajuta cu cateva sfaturi care iti pot usura drumul catre o slujba noua. Specialistul a intocmit o lista cu zece “ porunci” pe care un somer ar trebui sa le respecte daca vrea sa se reintegreze cat mai repede pe piata muncii.

1. Trebuie sa-ti stabilesti foarte clar obiectivele.

Daca te regasesti printre cei care au ramas fara loc de munca gandeste-te de ce s-a intamplat acest lucru si incearca sa-ti creionezi foarte bine deprinderile pe care ti-ar placea sa le vezi valorificate la noul tau job. Incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari si asa vei face un pas inainte in gasirea unei alte slujbe: cum vrei sa fie viitorul job?, cat de departe de casa esti dispus sa lucrezi? Si de ce ai alege acest gen de loc de munca?Nu trebuie ignorat nici factorul financiar, de aceea stabileste-ti foarte clar care este nivelul salarial minim pe care l-ai accepta pe durata perioadei de proba, respectiv care este un salariu confortabil pe cate te gandesti sa-l ceri dupa expirarea intervalului de proba. “ Vreau sa muncesc”, “ as accepta orice loc de munca” sunt aspecte importante pentru someri, dar sunt extrem de generale, nu ajuta intervievatorul sa te cunoasca mai bine, si cu atat mai bine sa te ghideze catre un loc de munca anume ori sa-ti retina candidatura.

2. Trebuie sa strangi si sa analizezi informatii pentru a putea profita de ele.

Culege cat mai multe date referitoare la agentiiile de recrutare care te-ar putea ajuta si domeniile de activitate, respectiv companiile care te-ar putea interesa. Cauta persoane de contact care te-ar putea recomanda cuiva din agentiile / companiile respective. Intereseaza-te insa cui anume trimiti CV-ul si personalizeaza scrisoarea care-l insoteste, adresandu-te direct, nominal, persoanei respective. Cere ajutor, anunta cat mai multi dintre cunoscuti ca esti in cautarea unui loc de munca si transmite-le si detaliile de la punctul 1. 
3.Trebuie sa profiti de punctele tale forte

Pregateste un raspuns clar, concis si relevant pentru intrebarea „ce stii sa faci cel mai bine?”. Scoate in evidenta, atat in CV, cat si la interviu, eventualele cunostinte, abilitati si aptitudini pe care le ai, respectiv rezultate obtinute in timp, care arata ca prezinti o candidatura valoroasa si interesanta. Daca ai respectat porunca 2, ai deja informatii si stii unde iti poti trimite candidatura pentru un loc de munca anume, subliniind legaturile dintre cerintele jobului respectiv de munca si caracteristicile candidaturii tale. Nu aplica la intamplare doar de dragul de a o face.

4.Trateaza cautarea unui job ca si cum ar fi un loc de munca in sine

Cautarea unui loc de munca este, in sine, o activitate intensa si de durata, care necesita o abordare structurata, timp si energie. Tine (eventual intr-un tabel) evidenta tuturor CV-urilor si scrisorilor trimise, cu date si persoane de contact, ca sa-ti poti gestiona mai usor aplicatiile.

5.Trebuie sa te pregatesti din timp pentru fiecare interviu

Daca ai respectat cele de mai sus si ai fost invitat la un interviu, ar trebui sa fie vorba de un job interesant pentru tine. Tine cont de faptul ca la interviu esentialul este sa arati ca tu esti persoana cea mai potrivita pentru job. Pregateste-te din timp pentru discutie, ca sa poti fi relaxat pe durata interviului si sa poti lasa o impresie cat mai favorabila. Trebuie sa ajungi mai devreme cu 5-10 minute fata de ora fixata. Vei avea timp in plus si vei putea sa observi cum merg lucrurile la compania respectiva. Vino imbracat  decent.

6.Intelege procesul de recrutare

CV-ul tau este unul din cele cateva sute primite pentru fiecare anunt sau loc de munca de catre un consultant sau angajator. Acestia vor selecta initial un numar de persoane cu care sa stea de vorba la telefon. Dintre persoanele intervievate telefonic, o parte vor fi invitate la un interviu individual sau de grup. Persoanele selectate in urma primului interviu fata in fata fie au acces direct la job, fie continua procesul de selectie.

7.Trebuie sa dai dovada de perseverenta

Se intampla destul de rar ca primul CV trimis sa-ti aduca si angajarea. Gasirea unui nou loc de munca e un proces de durata. Uneori, se intampla sa nu fii selectat pentru locul dorit. Fii perseverent si nu te descuraja!

8. Ia in calcul activitatile de voluntariat

Daca simti ca nu poti sta toata ziua acasa, cauta o fundatie care sa activeze intr-un domeniu de activitate pe care sa-l gasesti interesant si du-te sa le propui o colaborare. Iti vei extinde numarul de cunostinte, iti va spori experienta si, in unele cazuri, e posibil sa beneficiezi de instruire gratuita.

9.Tine legatura cu intervievatorul

La finalul interviului, cere parerea intervievatorului despre candidatura ta. Ulterior, tine, periodic, legatura cu intervievatorul, fie telefonic, fie prin e-mail.

10.Ia in calcul alte optiuni

Daca nu gasesti un loc de munca din zona ta de interes, gandeste-te la solutii de rezerva: revizuieste-ti asteptarile salariale,  ai in vedere si locuri de munca part-time, sau contracte cu durata determinata. 

Sursa finantistii

Pentru Raiffeisen Bank criza s-a terminat: profit de 96 mil. euro şi credite mai mari cu 16%

Cu toată relansarea economică firavă de anul trecut, austriecii de la Raiffeisen au raportat un profit net de 96 mil. euro foarte apropiat de câştigul din anul de boom 2007, creşterea de 16% faţă de 2010 fiind pusă pe seama îngheţării cheltuielilor cu provizioanele la 48 mil. euro ca urmare a scăderii ponderii creditelor neperformante.

Raiffeisen rămâne astfel a doua bancă de pe piaţă după nivelul profitului calculat conform standardelor internaţionale de raportare, fiind devansată de BRD cu un câştig de aproape 111 mil. euro pe IFRS.

"Este un rezultat foarte bun în condiţiile economice pe care le traversăm în ultimii ani. Capitalizarea bună, precum şi diversificarea surselor noastre de venituri ne-au permis să creştem venitul băncii cu 6% şi să ne continuăm dezvoltarea. Am reuşit să ne consolidăm poziţia de bancă puternică, păstrând în toată această perioadă un control strict asupra costurilor şi o administrare prudentă a riscurilor", spune Steven van Groningen, de 10 ani preşe­dintele Raiffeisen Bank.

După scăderea soldului creditelor cu 3,5% în 2009 - primul an de criză -, austriecii au consemnat doi ani la rând de creştere a creditării cu două cifre - 18% în 2010 şi respectiv 16% în 2011, ajungând la un portofoliu de 3,53 mld. euro. În 2008 creditele creşteau cu 14%, faţă de 23% în 2007.

Această dinamică a susţinut diluarea ponderii neperformantelor de la 7,6% în 2010 la 6,4% în 2011, banca evaluând drept foarte bună calitatea creditelor noi acordate. Raiffeisen este probabil singura bancă mare de pe piaţă care nu se plânge de costul riscului şi nici de lipsa cererii de credite.

Pe zona corporate, creditele au urcat cu 20%, evoluţie explicată prin atragerea de clienţi noi, precum şi prin creşterea activităţii celor existenţi, rezultând tranzacţii mai numeroase şi de volume mai mari. La retail activele au crescut cu circa 18%, cererea din partea pieţei fiind catalogată drept "modestă".

În particular Raiffeisen se laudă cu o creştere de 26% a creditării pentru IMM-uri - un sector care în general le dă mari dureri bancherilor şi a fost perceput de la începutul crizei ca foarte riscant.

Depozitele atrase anul trecut au avut o creştere cam la jumătate din dinamica pe credite, ajungând la 3,95 miliarde de euro, cu 7% mai sus faţă de anul 2010, când creşterea fusese de 9%. Raiffeisen raportează astfel un raport credite/depozite de 89%, comparativ cu un nivel de 83% în 2010, deşi incluzând creditele înregistrate la Viena se ajunge la un dezechilibru semnificativ (peste 117% la nouă luni din anul 2011).

Depozitele companiilor au scăzut cu 4%, fiind prin definiţie mai volatile, dar cele ale persoanelor fizice s-au majorat cu 15% fără ca banca să fi intrat în focul luptei pentru resurse prin dobânzi peste media pieţei.

Pe lângă veniturile generate de creditare, austriecii menţionează "contribuţia importantă" pe care a avut-o trezoreria la rezultatul băncii pe 2011, aducând 17% din venituri. Banca a înregistrat la sfârşitul anului trecut un portofoliu de titluri reprezentând echivalentul a 863 mil. euro, adică 16% din active, ceea ce îi asigură o "lichiditate optimă", potrivit reprezentanţilor Raiffeisen.

La capitolul cheltuieli, banca raportează o creştere de 3%, acuzând contribuţia mai mare la fondul de garantare a depozitelor şi efecte ale majorării TVA de la jumătatea lui 2010.

Controlul costurilor a fost susţinut inclusiv prin ajustarea efectivelor cu circa 3%, Raiffeisen încheind anul 2011 cu 5.911 angajaţi, respectiv cu aproape 200 mai puţini decât în 2010. În paralel numărul unităţilor a crerscut cu trei, până la 543.

Austriecii au încheiat 2011 cu active de peste 5,5 mld. euro, în creştere cu 8% faţă de 2010. Rata solvabilităţii a fost de 10,9%, aproape de pragul de 10% urmărit de BNR.

Sursa ZF