Cele mai negre temeri ale autoritatilor romane incep, din pacate, sa se
adevereasca. Bancile straine au inceput sa isi retraga banii din
Romania. Fara “sangele” economiei, Romania intra intr-o perioada extrem
de dificila, iar perspectiva unui nou ajutor de la FMI devine
inevitabila.
Banca centrala a Austriei si Autoritatea Pietelor Financiare au
decis sa ceara bancilor Erste Group, UniCredit Bank Austria si Raiffeisen Bank
International sa isi regandeasca modelele de business si sa evite
acordarea unor noi linii de finantare in regiune, in tentativa de a
evita supra-expunerea.
Austriecii incearca, in primul
rand, sa spele imaginea tarii, in tentativa de a evita retrogradarea
ratingului de tara, de la AAA, din cauza temerilor ca, in eventualitatea
unui nou val de criza, sistemul financiar austriac ar fi puternic lovit
prin prisma expunerilor masive din Europa Centrala, de Est si de
Sud-Est.
In plus, autoritatile din Austria incearca sa determine
cele trei banci sa isi reorganizeze afacerile, in conditiile in care,
potrivit ultimelor estimari, din cauza expunerilor masive si creditelor
neperformante, Erste necesita un capital suplimentar de 750 milioane de euro, Raiffeisen de 2,5 miliarde de euro, iar UniCredit de 7,5 miliarde de euro.
Unii
analisti spun ca decizia este menita, pe de alta parte, sa impuna
bancile austriece la "masa bogatilor", acolo unde bancile franceze si
germane isi vor disputa “sustinerea” europeana din Fondul de
Stabilitate.
Cu alte cuvinte, si austriecii isi arata “coltii”,
in tentativa de a-si acoperi afacerile proaste din ultimii ani cu banii
contribuabililor europeni.
Ewald Nowotny, guvernatorul bancii
centrale a Austriei, a declarat, in comunicatul transmis marti, ca nu
exista riscul ca UniCredit Bank Austria, Erste Group si Raiffeisen Bank
International sa se retraga din regiune.
"Acest set de masuri va
asigura un model de crestere sustenabil atat pentru economiile din
Europa Centrala, de Est si de Sud-Est, cat si pentru bancile active in
regiune, indiferent de ciclurile pronuntate de crestere exploziva urmata
de prabusire. Nu doar ca va contribui la stabilitatea pietelor
financiare locale, dar va face ca expunerea Austriei fata de regiune sa
devina mai sustenabila", afirma Ewald Nowotny, guvernatorul Bancii
Austriei Nowotny, in comunicatul bancii centrale de la Viena.
Soc in Romania
Pentru Romania, decizia autoritatilor austriece vine ca o lovitura dura. DailyBusiness.ro a scris recent, intr-o analiza despre faptul ca apelul presedintelui Traian Basescu
privind mentinerea finantarii bancilor straine pe Romania trebuie luat
in serios, in conditiile in care, fara banii acestora, nu avem, practic,
nicio sansa sa rezistam in fata crizei.
“Romania ar fi intr-o
dificultate foarte mare daca fluxurile de capital oferite de bancile
mama spre a fi utilizate la bancile lor din Romania s-ar micsora”,
declara Basescu.
Ce a vrut sa spuna seful statului? Romania, fara banii strainilor, nu prea are cum sa isi finanteze economia.
In conditiile in care cele trei banci, care detin impreuna aproape 40%
din totatul activelor bancare din tara, vor opri robinetul de bani,
statul va trebui sa faca rost din alta parte. Iar alternativa o
reprezinta acordul cu Fondul Monetar International (FMI).
De altfel, presedintele Traian Basescu s-a intalnit marti cu Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR),
pentru a discuta problema. Apoi, seful statului a plecat in Qatar,
intr-o vizita oficiala. Unii spun ca a plecat sa ii convinga pe emirii
de acolo sa bage bani in Romania dupa ce a incercat, in zadar, sa ii
convinga pe nemti, in cadrul vizitei pe care sa efectuat-o recent la
Berlin.
Pentru Erste Group, care controleaza BCR, UniCredit Bank
Austria, care detine UniCredit Tiriac Bank si Raiffeisen Bank
International, care controleaza Raiffeisen Bank Romania, urmeaza o
perioada de schimbari majore.
Dupa decizia autoritatilor
austriece, filialele din Romania vor trebui, practic, ca de acum incolo
sa se descurce singure, cu banii facuti in tara (din credite si
depozite) sau sa lanseze, in nume propriu, emisiuni de diferite tipuri
de obligatiuni si sa obtina finantare de la institutii financiare
internationale precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BERD) si Banca Europeana de Investitii (BEI).
BCR, cea mai mare
banca din tara, avea la jumatatea anului o cota de piata de 20,7%.
Raiffeisen Bank detinea o cota de 6,5%, iar Unicredit de 5,8% .
Vor
reusi bancile sa reziste doar din afacerile din Romania? La capitolul
creditare, singurele afaceri profitabile se fac doar cu statul (prin
tranzactionarea de titluri de stat), iar de acordat credite populatiei
si firmelor este putin probabil, avand in vedere ca toate cele trei
banci nu au lichiditatile necesare, dovada ca s-au imprumutat constant
de la bancile mama.
Cel mai probabil, bancile vor apasa la maxim pedala austeritatii. Asta se va traduce prin inchideri de sucursale, disponibilizari si reduceri de salarii.
In
plus, nu este exclus sa vina cu noi oferte ceva mai bune pentru
depozite, in tentativa de a-si atrage banii de care au nevoie. Nu este
exclus, de asemenea, nici sa creasca dobanzile la credite, din acelasi
motiv.
In total, cele trei banci au acordat in Romania
credite de 19,6 miliarde euro si au depozite cu aproape 5 miliarde de
euro mai mici, de 14,8 miliarde euro.
BCR avea, la
finele lunii septembrie, credite acordate de 11,6 miliarde euro si
depozite de 9 miliarde euro. Pare a fi cea mai solida, mai cu seama ca
are un portofoliu de titluri de stat de 13,2 mld. lei (3 mld. euro) si,
inca din 2009, se finanteaza printr-un program de 3 miliarde de euro
(EMTN).
Sa nu uitam, insa, ca BCR a trecut, in trimestrul 3 pe
pierdere, dupa ce a raportat un rezultat negativ de 90,5 milioane lei
(circa 21 milioane euro). A fost o premiera negativa pentru banca
preluata de Erste.
Raiffeisen, la randul sau, pare, la prima
vedere, sa aiba o situatie acceptabila. La sfarsitul lunii iunie, avea
credite de 4,4 mld. euro si depozite de 3,5 miliarde si, la fel ca BCR,
lucreaza la un program de finantare externa. Si ea a depins, insa, in
ultima vreme, de liniile de finantare de la banca mama.
UniCredit
Tiriac, pe de alta parte, inregistra, la sfarsitul trimestrului III,
depozite de 2,3 miliarde euro si credite de 3,6 miliarde euro. Banca a
anuntat deja ca vrea sa emita obligatiuni si sa adune mai multi bani din
depozite.
Interesant este de vazut ce se va intampla si cu
Volksbank Romania, care nu a intrat in tranzactia dintre rusii de la
Sberbank si Volksbank Austria. Presa de la Viena relateaza ca aceasta ar
putea fi inclusa intr-o banca noua, toxica, care ori va fi preluatata
de statul austriac, ori va fi pasata autoritatilor romane.
dailybusiness
https://reflectiicotidiene.blogspot.com Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi. Iar toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers şi nu doar în direcţia dorită, ci în toate direcţiile. Energia emisă de gândurile noastre îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison, după principiul „ceea ce se aseamănă se adună”.
miercuri, 23 noiembrie 2011
marți, 22 noiembrie 2011
Cum incearca soferii sa pacaleasca asiguratorii: De la minciuni nevinovate, la cascadori platiti sa le faca praf masinile
Numarul tentativelor de frauda pe piata asigurarilor a cunoscut o
crestere importanta dupa aparitia crizei, in conditiile in care este mai
avantajos sa "vinzi" masina catre asigurator decat unei alte persoane.
Totodata, companiile au devenit mai vigilente si analizeaza cu atentie
aceste cazuri.
Liviu Stoicescu , membru in Directoratul Omniasig Vienna Insurance Group, a declarat pentru DailyBusiness.ro care sunt principalele tentative de frauda intalnite pe piata asigurarilor, cum sunt depistate, dar si ce risca cei implicati.
"Daca ne gandim la fenomenul de frauda, in ultima perioada, mai ales dupa aceasta criza financiara, tentativele de frauda sunt in crestere pentru ca dorinta de a obtine bani este crescuta din toate punctele de vedere, in toate mediile, chiar si la nivel inalt", a spus Stoicescu.
Am solutionat un caz in care masina a fost lovita de cascador, dupa ce o batrana a vazut ca purta casca de protectie
"Fraudele sunt pe toate liniile, pe bunuri, pe auto dar si pe raspunderi. Situatiile sunt de asa natura incat un asigurator este intotdeauna expus riscului", a adaugat acesta.
Potrivit oficialului Omniasig, compania a inregistrat in medie, lunar, circa 20-25 de dosare care reprezinta "inscenari" si care nu sunt despagubite.
"Dupa criza a explodat acest fenomen. Pana in criza erau circa 10-16 dosare pe luna", a subliniat Stoicescu, care a adaugat ca cea mai mare tentativa de frauda de pe auto a fost in acest an in valoare de 90.000 euro, fiind implicata o masina de lux.
"Spre exemplu, in septembrie au fost 33 de situatii respinse de la plata, care totalizeaza 625.000 de lei. Pe langa acestea, au mai facut obiectul verificarilor inca 25-30 de dosare care au fost finalizate cu plata, deci investigatii la care ne-am lamurit ca este in regula, dar care prezentau acelasi aspect fraudulos", a spus Liviu Stoicescu.
El a subliniat ca 33 de cazuri intr-o luna nu este un numar mare comparativ cu zeci de mii de dosare pe care compania le are lunar. Numai pe auto, Omniasig are circa 150.000 de dosare de daune pe an.
"Din cele 33 de cazuri, 90% sunt pe auto. Auto este zona preferata a fraudelor", a zis Stoicescu.
Asiguratorii sunt concurenti numai la vanzari, dar la daune suntem confrati.
Sunt si situatii in care unele dosare prezinta indicii ca ar fi frauda, compania le investigheaza si se demonstreaza ca nu a fost o tentativa de frauda, sau a fost "facuta foarte bine".
"Pot fi si dosare incorecte, dar nu avem suficiente probe astfel incat sa refuzam o plata. Si atunci daca ne-am duce mai departe in instanta sau am refuza plata am putea pierde mai mult. In concluzie, evaluam foarte atent. Uneori e mai bine sa achiti si sa inchizi cazul decat sa ajungi in instanta, unde nu ai destule probe, si sa pierzi", a precizat Liviu Stoicescu.
Cele mai intalnite metode de fraudare
"Dupa criza, cea mai intalnita metoda de fraudare este pe masinile achizitionate prin leasing. Deci, practic masinile asigurate in leasing in perioada boom-ului leasingului au avut sume foarte mari pentru ca ele atunci aveau un pret foarte ridicat, iar acum, dupa criza, exista in piata foarte multe oferte, discount-uri si din partea producatorilor si a dealerilor si atunci a scazut semnificativ pretul unei masini", a declarat reprezentantul Omniasig.
"Astfel, o persoana care si-a luat o masina de lux in leasing, a dat pe ea 80.000 euro, acum o poate cumpara cu 55-60.000 euro. Si atunci, masinile ramanand asigurate pe sume mari, proprietarii sunt tentati, mai ales ca intra in incapacitate a plati ratele de leasing, sa declare masina furata, sa o arunce intr-un lac, sa-i ‚insceneze' o dauna totala cu un cascador si intotdeauna ies mai bine decat daca ar vinde-o. Astfel, isi recupereaza toti banii platiti pe leasing, nu mai plateste nici redevente si ies ‚bazma curata' dintr-o afacere dezvantajoasa pe viitor", a explicat Liviu Stoicescu.
"Cine va avea imaginea afectata in toata aceasta situatie? Societatea de asigurari", a subliniat el.
In urma unui astfel de caz, compania de asigurari plateste catre societatea de leasing suma pentru care este asigurata masina, aceasta isi retine suma cat sa inchida contractul, iar diferenta o da utilizatorului.
Totodata, s-au inmultit si tentativele de frauda din constatul amiabil. In acest caz, persoanele implicate in accident nu relateaza corect cum s-a produs evenimentul.
"De exemplu, intr-un accident de circulatie sunt pagubite de regula masinile scumpe. Adica se aranjeaza in asa fel incat daca s-au lovit o Dacie cu un BMW, intotdeauna vinovata e Dacia pentru ca cel cu BMW, daca nu are Casco, isi repara masina pe raspunderea civiala a celui cu Dacia", a spus Stoicescu.
"De obicei, Daciile usor lovite primesc bani de la cel care practic a fost lovit. Vinovatul real ii da bani si peste valoarea daunelor ca sa se declare soferul Daciei vinovat, pentru ca pe constatul amiabil nu trebuie sa te mai inregistrezi la politie, nu mai platesti amenda, daca ai trecut pe rosu sau nu ai acordat prioritate nu ti se mai ridica permisul de conducere si scapi de toate necazurile, nu te costa nimic", a explicat acesta.
"Asta este o alta metoda prin care se poate frauda si atunci din aceasta cauza avem specialisti deosebit de bine pregatiti la constatare care determina dinamica evenimentului (accidentului). Cele mai multe cazuri se demonteaza de fata cu soferii, pentru ca vin cu amandoua masinile, avem experti cu rigle de inaltime gradate si le arata clar ca nu se puteau lovi in felul in care au declarat si de multe ori recunosc in fata noastra, iar cazul se inchide (nu se mai plateste dauna, n.r.)", a adaugat Stoicescu.
Tentative de fraude se intalnesc si in cazul masinilor second-hand cu volan pe partea dreapta, aduse din Marea Britanie.
"Exista o explozie de volane pe partea dreapta. Pentru ca in Marea Britanie masinile sunt extraordinar de ieftine, iar aici trebuie sa le vanda ieftin, astfel incat pretul adunat cu taxele de poluare, inmatriculare, sa dea totusi un pret rezonabil ca sa merite sa cumperi masina respectiva. Sigur, are un dezavantaj".
In acest caz, se aduc masini inmatriculate in Anglia, cu volan pe dreapta, proprietarii iau numere provizorii rosii de 30 de zile si circula cu ele in trafic. In aceasta perioada aranjeaza cu un asigurat RCA inmatriculat in Romania sa fie loviti puternic. Persoana respectiva a platit pana intr-o mie de lire sterline si apoi declara ca masina este din 2007-2008, i se face evaluare la 6.000 de euro si incearca sa isi incaseze banii, potrivit oficialului Omniasig.
"Astfel, cand este implicata o masina cu numere rosii, cu volan pe dreapta, deja este sub investigare chiar daca este o situatie corecta, pentru ca, de regula, 90% dintre acestea sunt aranjamente. Acestia nu mai inmatriculeaza masinile si castiga si mai multi bani", a adaugat el.
Acesta a spus ca perioada de investigare este in general mai mica de o luna de zile. Legal, aceasta poate fi de pana la trei luni.
Sunt cascadori destui. Se vehiculeaza intre 200 si 500 de euro prestatia.
Conform lui Liviu Stoicescu, alte modalitati concrete de fraudare ar mai fi cazurile in care se declara alte locatii ale evenimentului, decat cea reala.
"Si acest lucru se declara din diferite motive. Pentru Casco, de exemplu, avem conditie de asigurare in care asiguratul nu are voie sa patrunda in locurile interzise circulatiei publice, nu are voie pe drumuri forestiere care sunt inchise sau prezinta pericol iminent de avariere, de surpare, si atunci ei muta locul accidentului", a explicat Stoicescu.
De asemenea, sunt soferi care declara ca accidentul s-a produs la alta data. Acest lucru se intampla de obicei cand proprietarul vehiculului nu avea incheiata o polita Casco sau in ziua accidentului era sub influenta alcoolului, avea permisul suspendat ori pune alta persoana sa-si asume culpa.
Astfel, daca nu are Casco, soferul incearca sa gaseasca un agent de asigurare care este dispus, contra unei sume de bani, sa ia parte la frauda. El ii face proprietarului o polita, iar la inspectia de risc pozeaza o masina similara celei accidentate.
"Agentul ii poate fac poze la alta masina, de aceeasi culoare, cu numere schimbare. Au fost multe cazuri de acest gen, numai ca exista un Dumnezeu si al asiguratorilor si in 99% din cazuri s-a dovedit ca exista diferente minore intre masina pozata la inspectia de risc si masina pozata la dauna (reala, n.r.)", a declarat Liviu Stoicescu.
Intr-un caz cu care s-a confruntat Omniasig, o Skoda Octavia a fost distrusa, fiind asigurata Casco, doar cu o saptamana inainte, o incercare de fraudare. "Si-a facut poze de risc si a declarat accidentul mai tarziu. Cand s-au vazut pozele de la dauna si de la inspectia de risc, un simplu element a facut diferenta - Skoda fotografiata avea stropitoare de far in bara, in rest era identica. Cu acest minor element am reusit sa descoperim tentativa de frauda si au recunoscut".
"Problema este ca inca nu am vazut un om in puscarie din cauza asta", a subliniat reprezentantul Omniasig.
Conform acestuia, cea mai "interesanta" varianta de fraudare este cand soferii se asociaza in grupuri infractionale.
"Acesta este deja un concept care ajunge la un maxim al pregatirii celor care fac din asta o meserie. Adica se organizeaza in grupuri de 5-10 persoane care cumpara masini lovite si apoi declara accidente", a spus Stoicescu.
Ca principiu, aceleasi masini si aceiasi conducatori se permuta permanent intre ei si avizeaza daune la societati de asigurari diferite. Azi e unul vinovat, altul e pagubit si anunta la o companie de asigurari, altadata e invers si anunta la alt asigurator, apoi fac alte miscari si anunta la a treia companie de asigurari.
"La astfel de daune, companiile verifica si la alti asiguratori daca pentru respectiva masina au fost inregistrate si la ei dosare de dauna, se schimba informatii si fotografii si astfel se descopera ca aceeasi masina are dosar deschis si la alte companii de asigurari.Aici imi place sa spun ca asiguratorii sunt concurenti numai la vanzari, iar la daune, suntem confrati. O masina lovita de una-doua luni nu mai arata ca una proaspata. Se observa cand o masina e lovita de mult, ea trezeste imediat suspiciuni si e logic sa se intample asa", a spus Liviu Stoicescu.
"La noi inca legislatia nu este atat de clara cu privire la ce se intampla cu o epava. In multe tari este foarte clar - odata ce masina a ajuns dauna totala, ea nu se mai poate inmatricula niciodata. La noi, o epava poate fi vanduta cu 2-3-500 euro. Sunt multi care cumpara asemenea epave si insceneaza evenimente", a adaugat el.
Tentative de frauda se intalnesc si in cazul persoanelor care cumpara o masina second-hand fara sa stie ca ea este declarata furata in alta tara.
"Oamenii cumpara masini second-hand de buna credinta. Dupa care primesc o avizare de la politie in care li se spune ca au cumparat o masina care a fost declarata furata in Italia.
"Politia nu ia aceasta masina, dar scrie pe talon 'vehicul declarat furat in ... la date de...'. Si atunci sunt multi care atunci cand vad asa ceva se sperie si cred ca nu mai pot vinde masina niciodata. Astfel, exista o tentativa sa o asigure si sa o distruga", a precizat Stoicescu.
O alta metoda intalnita este atunci cand se deschid mai multe dosare de dauna la societati de asigurare diferite.
"O persoana isi poate incheia o polita Casco, in mod legal si cinstit, la cate companii doreste, dar, conform legii, daunele se platesc in mod proportional intre cei care asigura acea masina", a explicat oficialul Omniasig, adaugand ca este ilegal sa iei valoarea daunei de la mai multe companii. Insa, se mai intampla si acest lucru.
"Ca principiu general, ai o masina buna si vrei sa o vinzi, dar nu iei pretul pe ea, ai doua varante - sa o vinzi in targ sau sa 'o vinzi la asigurator'. Poti castiga, dar la ce riscuri te expui? Pentru ca si asiguratorii si-au dezvoltat sisteme de depistare a tentativelor de frauda foarte performante si cu angajati foarte bine pregatiti, astfel incat, de regula, ii prindem pe cei care incearca sa fraudeze", a subliniat Liviu Stoicescu.
" Am avut chiar un caz in care, pe baza declaratiilor unui martor, o batrana, am solutionat un caz in care masina fusese lovita de catre un cascador care purta o casca de protectie in momentul ‚accidentului'. Pana la urma, persoana respectiva a recunoscut incercarea de inscenare a accidentului", a spus Stoicescu.
El a mentionat ca aceste accidente se intampla pe drumuri laturalnice, de regula noaptea, dupa 11-1 noaptea, uneori pe drum drept "si, de aici, iti pui intrebari cum a nimerit exact in pomul sau podul ala".
"Mai avem metode de investigare prin care supunem persoanele respective la testele poligraf si, de regula, cei care spun clar ca nu doresc sa le faca, sunt vinovati. Aceste teste sunt platite de companie, astfel incat nu ar exista motive palpabile de refuz", a precizat oficialul Omniasig.
Angajatii sunt rasplatiti pentru demascarea cazurilor grele
Conform lui Stoicescu, Omniasig investeste in resursele umane pentru depistarea fraudelor. "Salariile sunt rezonabile, uneori se acorda bonusuri pentru unele cazuri speciale prevenite de la plata, in special cand angajatul respectiv a avut o contributie deosebita, prin inventivitate, ingeniozitate, sau a gasit dovezi importante. Totusi, avem grija sa nu motivam angajatii in exces pentru fiecare frauda descoperita, pentru ca atunci s-ar putea sa inceapa vanatoarea de fraude, doar din dorinta de a raporta sume".
El a mai spus ca in ultimii doi ani compania a construit un departamentpentru depistarea fraudelor, completat cu 7 inspectori de daune speciale locali, in tara." Sunt oameni specializati din structurile fostelor institutii ale statului, politie sau alte investigatii, oameni care au experienta in domeniu. Sunt cei care se duc la fata locului, masoara, mai intreaba oamenii, aduna probe".
Ce risca cei care incearca sa fraudeze un asigurator?
"Teoretic, un dosar penal, atat pentru agenti cat si pentru asigurati. Obtinerea de drepturi de despagubire in mod necuvenit se pedepseste", a declarat Stoicescu.
"Legea mi se pare totusi prea blanda", a adaugat el.
dailybusiness
Liviu Stoicescu , membru in Directoratul Omniasig Vienna Insurance Group, a declarat pentru DailyBusiness.ro care sunt principalele tentative de frauda intalnite pe piata asigurarilor, cum sunt depistate, dar si ce risca cei implicati.
"Daca ne gandim la fenomenul de frauda, in ultima perioada, mai ales dupa aceasta criza financiara, tentativele de frauda sunt in crestere pentru ca dorinta de a obtine bani este crescuta din toate punctele de vedere, in toate mediile, chiar si la nivel inalt", a spus Stoicescu.
Am solutionat un caz in care masina a fost lovita de cascador, dupa ce o batrana a vazut ca purta casca de protectie
"Fraudele sunt pe toate liniile, pe bunuri, pe auto dar si pe raspunderi. Situatiile sunt de asa natura incat un asigurator este intotdeauna expus riscului", a adaugat acesta.
Potrivit oficialului Omniasig, compania a inregistrat in medie, lunar, circa 20-25 de dosare care reprezinta "inscenari" si care nu sunt despagubite.
"Dupa criza a explodat acest fenomen. Pana in criza erau circa 10-16 dosare pe luna", a subliniat Stoicescu, care a adaugat ca cea mai mare tentativa de frauda de pe auto a fost in acest an in valoare de 90.000 euro, fiind implicata o masina de lux.
"Spre exemplu, in septembrie au fost 33 de situatii respinse de la plata, care totalizeaza 625.000 de lei. Pe langa acestea, au mai facut obiectul verificarilor inca 25-30 de dosare care au fost finalizate cu plata, deci investigatii la care ne-am lamurit ca este in regula, dar care prezentau acelasi aspect fraudulos", a spus Liviu Stoicescu.
El a subliniat ca 33 de cazuri intr-o luna nu este un numar mare comparativ cu zeci de mii de dosare pe care compania le are lunar. Numai pe auto, Omniasig are circa 150.000 de dosare de daune pe an.
"Din cele 33 de cazuri, 90% sunt pe auto. Auto este zona preferata a fraudelor", a zis Stoicescu.
Asiguratorii sunt concurenti numai la vanzari, dar la daune suntem confrati.
Sunt si situatii in care unele dosare prezinta indicii ca ar fi frauda, compania le investigheaza si se demonstreaza ca nu a fost o tentativa de frauda, sau a fost "facuta foarte bine".
"Pot fi si dosare incorecte, dar nu avem suficiente probe astfel incat sa refuzam o plata. Si atunci daca ne-am duce mai departe in instanta sau am refuza plata am putea pierde mai mult. In concluzie, evaluam foarte atent. Uneori e mai bine sa achiti si sa inchizi cazul decat sa ajungi in instanta, unde nu ai destule probe, si sa pierzi", a precizat Liviu Stoicescu.
Cele mai intalnite metode de fraudare
"Dupa criza, cea mai intalnita metoda de fraudare este pe masinile achizitionate prin leasing. Deci, practic masinile asigurate in leasing in perioada boom-ului leasingului au avut sume foarte mari pentru ca ele atunci aveau un pret foarte ridicat, iar acum, dupa criza, exista in piata foarte multe oferte, discount-uri si din partea producatorilor si a dealerilor si atunci a scazut semnificativ pretul unei masini", a declarat reprezentantul Omniasig.
"Astfel, o persoana care si-a luat o masina de lux in leasing, a dat pe ea 80.000 euro, acum o poate cumpara cu 55-60.000 euro. Si atunci, masinile ramanand asigurate pe sume mari, proprietarii sunt tentati, mai ales ca intra in incapacitate a plati ratele de leasing, sa declare masina furata, sa o arunce intr-un lac, sa-i ‚insceneze' o dauna totala cu un cascador si intotdeauna ies mai bine decat daca ar vinde-o. Astfel, isi recupereaza toti banii platiti pe leasing, nu mai plateste nici redevente si ies ‚bazma curata' dintr-o afacere dezvantajoasa pe viitor", a explicat Liviu Stoicescu.
"Cine va avea imaginea afectata in toata aceasta situatie? Societatea de asigurari", a subliniat el.
In urma unui astfel de caz, compania de asigurari plateste catre societatea de leasing suma pentru care este asigurata masina, aceasta isi retine suma cat sa inchida contractul, iar diferenta o da utilizatorului.
Totodata, s-au inmultit si tentativele de frauda din constatul amiabil. In acest caz, persoanele implicate in accident nu relateaza corect cum s-a produs evenimentul.
"De exemplu, intr-un accident de circulatie sunt pagubite de regula masinile scumpe. Adica se aranjeaza in asa fel incat daca s-au lovit o Dacie cu un BMW, intotdeauna vinovata e Dacia pentru ca cel cu BMW, daca nu are Casco, isi repara masina pe raspunderea civiala a celui cu Dacia", a spus Stoicescu.
"De obicei, Daciile usor lovite primesc bani de la cel care practic a fost lovit. Vinovatul real ii da bani si peste valoarea daunelor ca sa se declare soferul Daciei vinovat, pentru ca pe constatul amiabil nu trebuie sa te mai inregistrezi la politie, nu mai platesti amenda, daca ai trecut pe rosu sau nu ai acordat prioritate nu ti se mai ridica permisul de conducere si scapi de toate necazurile, nu te costa nimic", a explicat acesta.
"Asta este o alta metoda prin care se poate frauda si atunci din aceasta cauza avem specialisti deosebit de bine pregatiti la constatare care determina dinamica evenimentului (accidentului). Cele mai multe cazuri se demonteaza de fata cu soferii, pentru ca vin cu amandoua masinile, avem experti cu rigle de inaltime gradate si le arata clar ca nu se puteau lovi in felul in care au declarat si de multe ori recunosc in fata noastra, iar cazul se inchide (nu se mai plateste dauna, n.r.)", a adaugat Stoicescu.
Tentative de fraude se intalnesc si in cazul masinilor second-hand cu volan pe partea dreapta, aduse din Marea Britanie.
"Exista o explozie de volane pe partea dreapta. Pentru ca in Marea Britanie masinile sunt extraordinar de ieftine, iar aici trebuie sa le vanda ieftin, astfel incat pretul adunat cu taxele de poluare, inmatriculare, sa dea totusi un pret rezonabil ca sa merite sa cumperi masina respectiva. Sigur, are un dezavantaj".
In acest caz, se aduc masini inmatriculate in Anglia, cu volan pe dreapta, proprietarii iau numere provizorii rosii de 30 de zile si circula cu ele in trafic. In aceasta perioada aranjeaza cu un asigurat RCA inmatriculat in Romania sa fie loviti puternic. Persoana respectiva a platit pana intr-o mie de lire sterline si apoi declara ca masina este din 2007-2008, i se face evaluare la 6.000 de euro si incearca sa isi incaseze banii, potrivit oficialului Omniasig.
"Astfel, cand este implicata o masina cu numere rosii, cu volan pe dreapta, deja este sub investigare chiar daca este o situatie corecta, pentru ca, de regula, 90% dintre acestea sunt aranjamente. Acestia nu mai inmatriculeaza masinile si castiga si mai multi bani", a adaugat el.
Acesta a spus ca perioada de investigare este in general mai mica de o luna de zile. Legal, aceasta poate fi de pana la trei luni.
Sunt cascadori destui. Se vehiculeaza intre 200 si 500 de euro prestatia.
Conform lui Liviu Stoicescu, alte modalitati concrete de fraudare ar mai fi cazurile in care se declara alte locatii ale evenimentului, decat cea reala.
"Si acest lucru se declara din diferite motive. Pentru Casco, de exemplu, avem conditie de asigurare in care asiguratul nu are voie sa patrunda in locurile interzise circulatiei publice, nu are voie pe drumuri forestiere care sunt inchise sau prezinta pericol iminent de avariere, de surpare, si atunci ei muta locul accidentului", a explicat Stoicescu.
De asemenea, sunt soferi care declara ca accidentul s-a produs la alta data. Acest lucru se intampla de obicei cand proprietarul vehiculului nu avea incheiata o polita Casco sau in ziua accidentului era sub influenta alcoolului, avea permisul suspendat ori pune alta persoana sa-si asume culpa.
Astfel, daca nu are Casco, soferul incearca sa gaseasca un agent de asigurare care este dispus, contra unei sume de bani, sa ia parte la frauda. El ii face proprietarului o polita, iar la inspectia de risc pozeaza o masina similara celei accidentate.
"Agentul ii poate fac poze la alta masina, de aceeasi culoare, cu numere schimbare. Au fost multe cazuri de acest gen, numai ca exista un Dumnezeu si al asiguratorilor si in 99% din cazuri s-a dovedit ca exista diferente minore intre masina pozata la inspectia de risc si masina pozata la dauna (reala, n.r.)", a declarat Liviu Stoicescu.
Intr-un caz cu care s-a confruntat Omniasig, o Skoda Octavia a fost distrusa, fiind asigurata Casco, doar cu o saptamana inainte, o incercare de fraudare. "Si-a facut poze de risc si a declarat accidentul mai tarziu. Cand s-au vazut pozele de la dauna si de la inspectia de risc, un simplu element a facut diferenta - Skoda fotografiata avea stropitoare de far in bara, in rest era identica. Cu acest minor element am reusit sa descoperim tentativa de frauda si au recunoscut".
"Problema este ca inca nu am vazut un om in puscarie din cauza asta", a subliniat reprezentantul Omniasig.
Conform acestuia, cea mai "interesanta" varianta de fraudare este cand soferii se asociaza in grupuri infractionale.
"Acesta este deja un concept care ajunge la un maxim al pregatirii celor care fac din asta o meserie. Adica se organizeaza in grupuri de 5-10 persoane care cumpara masini lovite si apoi declara accidente", a spus Stoicescu.
Ca principiu, aceleasi masini si aceiasi conducatori se permuta permanent intre ei si avizeaza daune la societati de asigurari diferite. Azi e unul vinovat, altul e pagubit si anunta la o companie de asigurari, altadata e invers si anunta la alt asigurator, apoi fac alte miscari si anunta la a treia companie de asigurari.
"La astfel de daune, companiile verifica si la alti asiguratori daca pentru respectiva masina au fost inregistrate si la ei dosare de dauna, se schimba informatii si fotografii si astfel se descopera ca aceeasi masina are dosar deschis si la alte companii de asigurari.Aici imi place sa spun ca asiguratorii sunt concurenti numai la vanzari, iar la daune, suntem confrati. O masina lovita de una-doua luni nu mai arata ca una proaspata. Se observa cand o masina e lovita de mult, ea trezeste imediat suspiciuni si e logic sa se intample asa", a spus Liviu Stoicescu.
"La noi inca legislatia nu este atat de clara cu privire la ce se intampla cu o epava. In multe tari este foarte clar - odata ce masina a ajuns dauna totala, ea nu se mai poate inmatricula niciodata. La noi, o epava poate fi vanduta cu 2-3-500 euro. Sunt multi care cumpara asemenea epave si insceneaza evenimente", a adaugat el.
Tentative de frauda se intalnesc si in cazul persoanelor care cumpara o masina second-hand fara sa stie ca ea este declarata furata in alta tara.
"Oamenii cumpara masini second-hand de buna credinta. Dupa care primesc o avizare de la politie in care li se spune ca au cumparat o masina care a fost declarata furata in Italia.
"Politia nu ia aceasta masina, dar scrie pe talon 'vehicul declarat furat in ... la date de...'. Si atunci sunt multi care atunci cand vad asa ceva se sperie si cred ca nu mai pot vinde masina niciodata. Astfel, exista o tentativa sa o asigure si sa o distruga", a precizat Stoicescu.
O alta metoda intalnita este atunci cand se deschid mai multe dosare de dauna la societati de asigurare diferite.
"O persoana isi poate incheia o polita Casco, in mod legal si cinstit, la cate companii doreste, dar, conform legii, daunele se platesc in mod proportional intre cei care asigura acea masina", a explicat oficialul Omniasig, adaugand ca este ilegal sa iei valoarea daunei de la mai multe companii. Insa, se mai intampla si acest lucru.
"Ca principiu general, ai o masina buna si vrei sa o vinzi, dar nu iei pretul pe ea, ai doua varante - sa o vinzi in targ sau sa 'o vinzi la asigurator'. Poti castiga, dar la ce riscuri te expui? Pentru ca si asiguratorii si-au dezvoltat sisteme de depistare a tentativelor de frauda foarte performante si cu angajati foarte bine pregatiti, astfel incat, de regula, ii prindem pe cei care incearca sa fraudeze", a subliniat Liviu Stoicescu.
" Am avut chiar un caz in care, pe baza declaratiilor unui martor, o batrana, am solutionat un caz in care masina fusese lovita de catre un cascador care purta o casca de protectie in momentul ‚accidentului'. Pana la urma, persoana respectiva a recunoscut incercarea de inscenare a accidentului", a spus Stoicescu.
El a mentionat ca aceste accidente se intampla pe drumuri laturalnice, de regula noaptea, dupa 11-1 noaptea, uneori pe drum drept "si, de aici, iti pui intrebari cum a nimerit exact in pomul sau podul ala".
"Mai avem metode de investigare prin care supunem persoanele respective la testele poligraf si, de regula, cei care spun clar ca nu doresc sa le faca, sunt vinovati. Aceste teste sunt platite de companie, astfel incat nu ar exista motive palpabile de refuz", a precizat oficialul Omniasig.
Angajatii sunt rasplatiti pentru demascarea cazurilor grele
Conform lui Stoicescu, Omniasig investeste in resursele umane pentru depistarea fraudelor. "Salariile sunt rezonabile, uneori se acorda bonusuri pentru unele cazuri speciale prevenite de la plata, in special cand angajatul respectiv a avut o contributie deosebita, prin inventivitate, ingeniozitate, sau a gasit dovezi importante. Totusi, avem grija sa nu motivam angajatii in exces pentru fiecare frauda descoperita, pentru ca atunci s-ar putea sa inceapa vanatoarea de fraude, doar din dorinta de a raporta sume".
El a mai spus ca in ultimii doi ani compania a construit un departamentpentru depistarea fraudelor, completat cu 7 inspectori de daune speciale locali, in tara." Sunt oameni specializati din structurile fostelor institutii ale statului, politie sau alte investigatii, oameni care au experienta in domeniu. Sunt cei care se duc la fata locului, masoara, mai intreaba oamenii, aduna probe".
Ce risca cei care incearca sa fraudeze un asigurator?
"Teoretic, un dosar penal, atat pentru agenti cat si pentru asigurati. Obtinerea de drepturi de despagubire in mod necuvenit se pedepseste", a declarat Stoicescu.
"Legea mi se pare totusi prea blanda", a adaugat el.
dailybusiness
luni, 21 noiembrie 2011
Interviu cu Annely Ute Gabanyi, cercetătoare. FMI a vrut să-i sărăcească pe români înainte de '89, pentru a-i scoate în stradă
Ce-i lipseşte României pentru a ieşi din starea de periferie în care se află?
A.U.G.: Pentru a depăşi periferia internă sau pe cea externă?
Ambele.
A.U.G.: Problema e destul de complexă şi nu este exclus să contrariez cu această apreciere. După părerea mea, pe plan extern, România a păşit în noua eră de după revoluţia din 1989 lipsită de capitalul politic pe care Occidentul ar fi putut să-l acorde României pentru politica sa de autonomie dusă în perioada războiului rece. Ştiu ca se mai vehiculează în anumite cercuri teza conform căreia opoziţia României, desigur în limitele posibilului, împotriva hegemoniei sovietice în Comecon şi în Pactul de la Varşovia nu ar fi fost reală. Aceste teze de care m-am lovit curent în cadrul cercetărilor mele de peste 40 de ani au fost contrazise şi invalidate de documentele şi studiile publicate după 1989. În plus, România a pornit ca cea mai săracă rudă din fostul bloc comunist. Era săracă, chiar dacă nu avea datorii la fel ca celelalte ţări comuniste care în 1989 erau în pragul falimentului de stat.
Faptul că a ieşit din comunism fără datorii nu i-a fost de mare folos României.
A.U.G.: Ar fi putut să fie altfel. Într-o analiză făcută în februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se arăta că acest lucru era în avantajul României, creând precondiţiile pentru ca această ţară „a cărei populaţie s-a eliberat de valorile socialiste şi care tradiţional a fost educată în spiritul destinului comun cu lumea latină să se orienteze definitiv spre Vest". În aceste condiţii, susţine mai departe Bogomolov, sprijinul material şi financiar al Occidentului ar putea fi într-adevăr eficient într-o ţară care, spune el, posedă resurse economice şi naturale îndestulătoare. Din păcăte, sprijinul material şi financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci către Polonia, Ungaria şi mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, şi în privinţa susţinerii economice de către Occident există interpretări diferite.
La ce vă referiţi?
A.U.G.: Se spune curent că România ar fi vrut cu tot dinadinsul să-şi replătească datoriile pe la începutul anilor 1980. Or, de fapt, n-a avut încotro.
Vreţi să spuneţi că FMI a putut să oblige regimul Ceauşescu să-şi achite datoriile înainte ca ele să fi devenit scadente?
A.U.G.: Nu este vorba de scadenţa datoriilor. După criza polonă din 1980, statul est-european cu imense datorii la băncile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, întrebându-se dacă statele comuniste din estul Europei vor fi capabile să-şi achite datoriile contractate în decursul anilor 1970. În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceeaşi datorie o avea şi Ungaria, numai că, din cauză că această ţară avea doar jumătate din populaţia României, datoria per capita a Ungariei era dublă faţă de cea a României. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvată de băncile străine occidentale, în vreme ce România a fost nevoită să-şi achite datoriile până la ultimul ban.
De ce?
A.U.G.: Este ştiut că şi deciziile de natură economică sunt în esenţă politice. În locul unei aprecieri proprii, vă prezint răspunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brandstätter, în filmul ei „Şah Mat. Strategia unei revoluţii": „Am vrut să forţăm România să facă reforme, care în cele din urmă ar fi scos populaţia în stradă, sau să plătească datoriile, fapt care, în cele din urmă, tot ar fi scos populaţia în stradă".
Vreţi să spuneţi că FMI, prin faptul că a obligat România să-şi plătească datoriile, a forţat de fapt izbucnirea revoluţiei?
A.U.G.: Neîndoielnic, politica de austeritate la care a fost supusă populaţia României în anii 1980 a fost printre factorii decisivi care au dus oamenii la disperare şi, în final, la revoltă.
Credeţi că, forţând nota în România, regimul Ceauşescu ar fi putut cădea înainte de căderea Zidului Berlinului?
A.U.G.: Ştiţi că „repetiţia generală" pentru revoluţia română a avut loc în noiembrie 1987. Dar problema pe care o discutam în 1982-1983 era de ce România a refuzat acordul stand-by cu FMI, de încheierea căruia depindea reeşalonarea datoriilor ţării cu băncile occidentale particulare. Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universităţii Central Europene de la Budapesta, reiese clar că planul propus de către FMI pentru plata datoriilor României prevedea măsuri de austeritate atât de drastice încât a fost refuzat de conducerea de atunci a României, fiind înlocuit cu un program propriu care, deşi mai puţin sever decât cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru sărăcia şi lipsurile pe care le-au îndurat oamenii până în 1989.
Dar cum ajunsese România să aibă acele datorii?
A.U.G.: Datoriile la firme occidentale au fost contractate începând din anii 1960, când România a început să pună în practică propria strategie de dezvoltare economică, care printre altele urmărea şi reducerea dependenţei de livrările de energie şi materii prime din Uniunea Sovietică. Această strategie avea trei componente: obţinerea de petrol din ţări aflate în lumea a treia cu rezerve de petrol, în schimbul efectuării de prospecţiuni, a livrării de instalaţii de foraj şi a formării de specialişti în instituţiile de învăţământ din România; achiziţionarea de tehnologie avansată din Occident pentru construcţia de rafinării în România şi, în cele din urmă, exportul produselor rafinate cu un profit substanţial pentru România. Dar au apărut războiul dintre Iran şi Irak, apoi criza petrolului şi, în acest context, România nu a mai fost în stare să-şi achite datoriile la timp.
Deci România a primit bani din Occident pentru investiţii, i-a folosit în acest scop, dar „afacerea" în care a investit a căzut şi nu a mai putut să dea banii înapoi.
A.U.G.: Da. În principiu, fiind singura ţară din bloc care devenise membră a FMI încă în 1972, înfruntând URSS, România ar fi trebuit să fie tratată preferenţial de această organizaţie şi de către băncile occidentale.
Şi a luat vreodată bani de la FMI înainte de 1989?
A.U.G.: A luat două tranşe şi pe a treia nu a mai luat-o.
Ce-a făcut cu banii? Ce sumă a luat?
A.U.G.: Sume relativ mici. Banii mulţi au fost luaţi de la băncile private, cu termene scurte de returnare. Potrivit, însă, documentelor internaţionale pe care le-am cercetat, România nu a vrut cu tot dinadinsul să plătească aceste datorii dintr-o dată, după cum susţin analişti şi istorici români. Numai că România a fost pusă la colţ, iar poporul român a tras lozul cel mai negru. Într-un fel, acest lucru a avut partea lui bună, de vreme ce a dus la căderea regimului.
Nu a fost prea târziu?
A.U.G.: Nu ştiu dacă a căzut prea devreme sau prea târziu, dar a căzut prost: a plecat un regim anti-sovietic pentru ca să vină la putere un regim pro-sovietic. Dacă ar fi căzut şi regimul şi sistemul ar fi fost altceva, dar aşa au ajuns în fruntea ţării nişte persoane care plănuiau să menţină România într-o zonă gri, de influenţă a Uniunii Sovietice.
Până când a durat de facto regimul pro-sovietic în România?
A.U.G.: Faza grea a durat până la scoaterea generalilor complotişti, în frunte cu ministrul Apărării Nicolae Militaru numit imediat în decembrie 1989, de la posturile lor, în februarie 1990. A doua fază s-a terminat o dată cu căderea URSS, cam prin septembrie 1991, iar faza a treia a ţinut până la alegerile din 1996, când, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din acel an, au fost înlăturaţi din CSAT şi ultimii generali pro-sovietici.
Mai există şi o a patra fază a regimului pro-sovietic?
A.U.G.: Nu, chiar şi Ion Iliescu şi-a dat seama după aceea că ţara trebuie să meargă într-o direcţie pro-occidentală. Din păcate, noul preşedinte Emil Constantinescu nu şi-a putut onora promisiunea că va duce România curând pe drumul integrării euro/atlantice, România nefiind în 1997 printre acele ţări foste comuniste alese pentru primul eşalon pentru integrarea în NATO şi în UE. Abia în urma războiului din Kosovo, când România, după spusele preşedintelui Constantinescu, „s-a comportat ca o ţară NATO", ţara şi-a început negocierile de aderare la UE, iar în 2002 a primit undă verde pentru NATO. Deci, în primul deceniu după revoluţie, România, spre deosebire de celelalte state central-europene care au primit sprijin financiar şi expertiză din partea UE, a fost lăsată în derivă, aici fortificându-se cartelurile economice indigene.
Consolidarea acestor carteluri e o consecinţă a persistenţei vechiului sistem?
A.U.G.: A fost atât o consecinţă a felului în care s-a făcut schimbarea în 1989, cât şi a faptului că României i-a lipsit o perspectivă clară a integrării în sfera occidentală.
Spuneaţi că imediat după 1980 doar elita pro-sovietică din România s-a implicat în politica ţării.
A.U.G.: Această elită a fost adusă la putere printr-o lovitură de stat deghizată în răscoală populară. Oamenii ieşiseră în stradă cerând „Jos comunismul" şi s-au trezit cu „Jos Ceauşescu". A fost o mare greşeală fiindcă problema nu era doar Ceauşescu, ci comunismul ca sistem.
Totuşi, chiar şi acum, la 21 de ani de la căderea lui Ceauşescu, mai mult de jumătate din români spun că în comunism era mai bine şi că în sine comunismul era o idee bună, prost aplicată. Mai mult chiar, scriitorul Mircea Cărtărescu este de părere că „sistemul era groaznic, însă aveam stabilitate şi fiecare ştia ce-l aşteaptă în ziua următoare". De ce credeţi că această nostalgie persistă într-un fel chiar şi la nivelul elitelor?
A.U.G.: Această nostalgie persistă în toate ţările foste comuniste, însă mai ales printre dezavantajaţii şi perdanţii schimbărilor economice petrecute de atunci. Este cel puţin straniu ca un om cult precum Mircea Cărtărescu să-şi mărturisească nostalgia după un tip de stabilitate cu Securitatea la poartă şi închisoarea la colţ.
CV Anneli Ute Gabanyi , 69 de ani
Urmează cursuri de Filologie si Stiinte politice la universitatile din Cluj, Munchen, Clermont-Ferrand şi la University of Southern California.
Obţine titlul de doctor în filologie de la Universitat der Bundeswehr din Hamburg. În 1963 părăseşte Romania, stabilindu-se la Munchen.
Intre 1969 si 1987 este analist principal, apoi director al secţiei romane de cercetare la Radio Europa Libera, Munchen.
Intre 1988 si 2000 este analist principal la Sudost-Institut, Munchen, apoi analist principal asociat la Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin.
Este autoarea volumelor „Partei und Literatur in Rumanien seit 1945.
Untersuchungen zur Gegenwartskunde Sudosteuropas" (1975), „Die unvollendete Revolution. Rumanien zwischen Diktatur und Demokratie" (1990) si „Systemwandel in Rumanien.
Von der Revolution zur Transformation" (1998), aparut si in limba română in anul 1999 sub titlul „Revoluţia neterminată".
romanialibera
Tabloul complet al rezultatelor companiilor de pe Bursă după primele nouă luni: afacerile au crescut cu 25%, profiturile totale s-au majorat cu 140%
Cifra de afaceri cumulată a celor mai importante 100 de companii
care şi-au publicat până vineri rezultatele financiare pe trimestrul al
treilea a crescut în primele nouă luni cu 25,5%, la 41 mld. lei (9,7
mld. euro). Profiturile nete însumate s-au ridicat la 3,28 mld. lei (776
mil. euro), de la circa 1,35 mld. lei în perioada similară a lui 2010.
În trimestrul al treilea ritmul de creştere a afacerilor a scăzut la 24%, de la 11,6 mld. lei la 14,4 mld. lei, companiile dând primele semne că sunt afectate de încetinirea economică internaţională, determinată de criza datoriilor suverane din Europa.
Fără Petrom şi Rompetrol Rafinare, afacerile au crescut în trimestrul al treilea cu 14,5%, la 5,6 mld. lei, faţă de un ritm de creştere de 25% în primul semestru. Astfel, la nouă luni ritmul de creştere a fost de 21%.
La nivel sectorial se observă că firmele din sectorul petrolier, inclusiv cele care oferă servicii petroliere sau produc utilaje de foraj, au continuat să crească susţinut. Creşteri semnificative s-au mai înregistrat în agricultură şi industria alimentară sau în turism, sector care a fost ajutat şi de vremea bună din extra sezon. Şi companiile din construcţii au avut, în general, evoluţii pozitive.
În schimb, producătorii din industrie care se bazează mai mult pe exporturi au înregistrat creşteri mai mici, cum este cazul Azomureş sau Compa. Printre cele mai slabe evoluţii în trimestrul al treilea le-au avut companiile farmaceutice.
Campioana creşterilor la nouă luni, dar şi în trimestrul al treilea este Comcereal Tulcea (CTUL), companie care şi-a majorat afacerile de patru ori. La polul opus e Amonil (AMO) cu o scădere de peste 10 ori a vânzărilor. ziarul financiar
În trimestrul al treilea ritmul de creştere a afacerilor a scăzut la 24%, de la 11,6 mld. lei la 14,4 mld. lei, companiile dând primele semne că sunt afectate de încetinirea economică internaţională, determinată de criza datoriilor suverane din Europa.
Profiturile din trimestrul al treilea au însumat 583 mil. lei, faţă
de 2,7 mld. lei în primul semestru, în condiţiile în care deprecierea
leului faţă de euro şi dolar a început din nou să erodeze câştigurile
companiilor. Companiile cu datorii mari în valută au suferit din nou
pierderi semnificative din diferenţele de curs.
Tendinţa de încetinire din trimestrul al treilea este şi mai vizibilă
dacă se elimină rezultatele raportate de Petrom (SNP) şi Rompetrol
Rafinare (RRC), cele mai mari companii de pe bursă după cifra de
afaceri. Acestea au făcut notă discordantă faţă de tendinţa generală,
înregistrând o accelerare a creşterii afacerilor datorită creşterii
preţului ţiţeiului pe pieţele internaţionale, care a determinat şi
scumpirea carburanţilor pe piaţa locală.Fără Petrom şi Rompetrol Rafinare, afacerile au crescut în trimestrul al treilea cu 14,5%, la 5,6 mld. lei, faţă de un ritm de creştere de 25% în primul semestru. Astfel, la nouă luni ritmul de creştere a fost de 21%.
La nivel sectorial se observă că firmele din sectorul petrolier, inclusiv cele care oferă servicii petroliere sau produc utilaje de foraj, au continuat să crească susţinut. Creşteri semnificative s-au mai înregistrat în agricultură şi industria alimentară sau în turism, sector care a fost ajutat şi de vremea bună din extra sezon. Şi companiile din construcţii au avut, în general, evoluţii pozitive.
În schimb, producătorii din industrie care se bazează mai mult pe exporturi au înregistrat creşteri mai mici, cum este cazul Azomureş sau Compa. Printre cele mai slabe evoluţii în trimestrul al treilea le-au avut companiile farmaceutice.
Campioana creşterilor la nouă luni, dar şi în trimestrul al treilea este Comcereal Tulcea (CTUL), companie care şi-a majorat afacerile de patru ori. La polul opus e Amonil (AMO) cu o scădere de peste 10 ori a vânzărilor. ziarul financiar
joi, 17 noiembrie 2011
Merele impiedica formarea celulelor canceroase. Vezi si alte beneficii ale merelor
Marul tine de foame ba, mai mult, potoleste "foamea" de dulce pe care mai toti o simtim spre seara, mai ales, in perioadele cand suntem foarte stresati sau foarte obositi, spre deosebire de dulciuri care, dupa ce produc o crestere rapida a insulinei, deci o stare bine, provoaca, in scurt timp, o foame de lup.
3 tipuri de mere si beneficiile terapeutice
Studii recente de laborator au aratat ca anumite substante prezente in cantitate mare in zeama marului impiedica formarea celulelor canceroase. Persoanele care mananca mere au sanse mari sa nu fie atinse de cancer la colon, de prostata, esofagian, ovarian sau pulmonar.
Substantele nutritive continute de mere, protejeaza celulele nervoase din creier de Alzheimer si Parkinson. In cazul fumatorilor, prin continutul ridicat de flavonoide, marul protejeaza organismul de efectele nocive ale nicotinei. De asemenea, consumul regulat de mere are efecte benefice si asupra pielii.
Cele doua substante din compozitia marului, pectina si polifenolii, niste antoxidanti extrem de puternici, reduc nivelul colesterolului rau, LDL. Ca sa se obtina acest efect, se recomanda ca merele sa fie mancate cu tot cu coaja, deoarece in coaja se gasesc de sase ori mai multi antioxidanti decat in pulpa.
Marul are capacitatea de a reduce riscul bolilor respiratorii. Cine mananca macar cinci mere pe saptamana se va bucura toata viata de plamani puternici si sanatosi. Flavonidele continute in mar te feresc de bolile cardiovasculare. Se pare ca, mai ales, pe femei marul le protejeaza deosteoporoza, datorita continutului de floridzin.
Prin continutul ridicat de vitamina C, marul intareste sistemul imunitar, protejandu-te astfel de diverse boli. Merele curata dintii si intretin dantura sanatoasa, zeama merelor avand puterea de a omori peste 80% dintre bacteriile din gura.
Datorita continutului mare de antioxidanti, merele protejeaza organismul impotriva multor tipuri de boli ajutand, in acest fel, la prelungirea vietii. sanatate.bzi.ro
Comisia Europeana a decis: Stevia ribaudiana va inlocui aspartamul
Cu toate ca a patruns pe piata europeana inca de prin 2009, fiind comercializata in supermagazine alaturi de zahar si de alti indulcitori, Stevia rebaudiana este actualmente inca destul de putin utilizata. Dar acest indulcitor de origine naturala va avea cu siguranta succes pe piata gratie Comisiei Europene, care tocmai a autorizat utilizarea sa in mai multe alimente comercializate in statele Uniunii Europene.
Are doar doua calorii si este dulcele perfect
Cererea de autorizare a extractului de Stevia rebaudiana ca aditiv alimentar in alimentantie a fost depusa inca din 2007. Autoritatile au anuntat intr-un comunicat ca au adoptat, in fine, o reglementare care autorizeaza utilizarea Steviei in diverse categorii alimentare, ca urmare a primirii avizului favorabil din partea Agentiei Europene pentru Securitatea Alimentelor.
Aceasta autorizatie, care va intra in vigoare la 2 decembrie, se refera in special la iaurturi, cereale, bauturi, ciocolate sau la alti edulcoranti care vor putea contine extract de stevie. Este vorba despre produse nu doar naturale, ci si cu "zero calorii".
Acest indulcitor este extras din Stevia rebaudiana, originara din America de Sud, planta inrudita cu cele din familia Asteraceae-lor, cum ar fi musetelul sau tarhonul.
Stevia rebaudiana (Eupatorium rebaudianum), originara din regiunile nordice ale Americii de Sud, poate atinge un metru inaltime si are frunze numeroase, de 2-3 cm lungime.
De sute de ani, populatiile indigene din Brazilia si Paraguay au utilizat frunzele de stevie rebaudiana atat ca indulcitor, cat si ca remediu pentru diferite afectiuni.
Indienii Guarani din Paraguay o numeau jhee KAA si indulceau cu ea faimosul ceai de yerba mate.
In scop comercial este cultivata astazi mai ales in Brazilia, Paraguay, Uruguay, Israel, Tailanda si China, informeaza rain-tree.com.
Europenii au aflat despre stevia dulce datorita conchistadorilor, care in secolul al XVI-lea au adus-o in Spania. Datorita calitatilor sale deosebite, continand o substanta ce este de 300 de ori mai dulce decat zaharul, s-a raspandit rapid, atat pe continentul nostru, cat si in Asia.
Primul studiu despre stevia rebaudiana a fost publicat in anul 1900 de catre botanistul paraguayan Moises Santiago Bertoni.
In ultimele doua decenii, stevia dulce este utilizata pe scara larga ca indulcitor alimentar in Brazilia si Japonia.
Din frunze se extrage dulcostevina, substanta ce se poate folosi sub forma de pulbere sau lichida. In stare solida, are o putere de indulcire extraordinar de mare, cantitatea luata pe un varf de cutit inlocuind cu succes doua lingurite de zahar.
Se utilizeaza la ceaiuri, limonade, salate de fructe, dar si pentru prajituri, deoarece rezista la temperaturi inalte, de pana la 200 grade Celsius, fara a-si pierde calitatile.Forma uzuala este totusi cea lichida, deoarece pulberea trebuie pastrata cu mare atentie, ferita de umezeala.
In magazinele noastre naturiste gasim dulcostevina in forma lichida, usor de dozat, prin numararea picaturilor necesare pentru indulcire. Sunt suficiente 6 picaturi pentru un pahar de limonada de 200 de ml si 8 picaturi pentru o cana cu ceai de 300 ml.
Cu toate ca japonezii sunt entuziasmati de acest indulcitor, trecandu-l fara rezerve pe lista oficiala a aditivilor naturali, nu acelasi lucru se poate spune si despre concernele americane.
Marii producatori de indulcitori chimici, dar si aceia de bauturi racoritoare si medicamente, ce utilizeaza pe scara larga aditivi sintetici (mult hulitele E-uri), au vazut in acest produs natural o amenintare care le-ar putea scadea profiturile. Asa incat au reusit sa-si impuna punctul de vedere, iar in 1991 importul modestei plante a indienilor Guarani a fost interzis vreme de patru ani.
In final, dupa vehemente proteste publice, stevia dulce a fost permisa si in Statele Unite, limitat, doar ca supliment alimentar. Argumentul oficial fiind acela ca este nesigura(!) ca aditiv.
In tratamentele naturiste se foloseste sub forma de infuzie sau extract de pulbere uscata. Stevia rebaudiana are proprietati hipoglicemiante, hipotensive, cardiotonice si antimicrobiene.
In urma numeroaselor cercetari efectuate in diverse colturi ale lumii, stevia dulce si-a demonstrat eficienta in diabet, depresie, oboseala cronica, obezitate, hipertensiune, reducerea poftei de dulce, diminuarea dorintei de a fuma si a consuma alcool, insuficienta urinara, rani, infectii virale, candidoza, gingivite, acnee.
sanatate.bzi.ro
Sinuciderea europenilor, interviu cu Neagu Djuvara
“Din pacate, Europa de maine va apartine arabilor si
tiganilor. De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva
europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a
portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si
Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si
prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri
vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in
“rezervatii”. Iar noi, europenii de rand, stam cu bratele incrucisate
si ne vaicarim de toate ticalosiile care se petrec sub soare fara a
intreprinde nimic. Asa incat ne meritam soarta, spre rusinea noastra, a
tuturor!”
V.M.: Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?
Neagu Djuvara: Daca modelul este Imperiul Roman spre sfarsit, cand nu existau razboaie decat la periferie, intr-adevar semanam cu acesta. Dar ce ma ingrijoreaza pe mine este ca am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica, moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.
V.M.: Care sunt simptomele?
Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut nici un ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darame. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul, care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astazi nu mai are nici un ideal…
Al doilea simptom nevazut pana acum: bizareria cu marea cotitura in arta si gandire (care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu) in civilizatia occidentala a inceput intre 1905-1913, deci inainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, in sculptura, Brancusi al nostru rupe complet traditia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel in muzica, unde dodecafonia, Scoala de la Viena si Bela Bartok, toate sunt complet in ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si pana la Debussy. In toate domeniile artei si gandirii avem un viraj brutal la inceputul veacului 20. Acesta ar fi semnul ca incepem un nou Ev Mediu.
Asta inseamna ca hegemonia americana, care asigura un fel de pace mondiala, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani.
Ganditi-va ca doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid incet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nici o ambitie. De zeci de ani. Noi nu suportam un “atac” al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin sa-l umple. inliniedreapta
V.M.: Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?
Neagu Djuvara: Daca modelul este Imperiul Roman spre sfarsit, cand nu existau razboaie decat la periferie, intr-adevar semanam cu acesta. Dar ce ma ingrijoreaza pe mine este ca am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica, moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.
V.M.: Care sunt simptomele?
Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut nici un ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darame. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul, care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astazi nu mai are nici un ideal…
Al doilea simptom nevazut pana acum: bizareria cu marea cotitura in arta si gandire (care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu) in civilizatia occidentala a inceput intre 1905-1913, deci inainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, in sculptura, Brancusi al nostru rupe complet traditia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel in muzica, unde dodecafonia, Scoala de la Viena si Bela Bartok, toate sunt complet in ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si pana la Debussy. In toate domeniile artei si gandirii avem un viraj brutal la inceputul veacului 20. Acesta ar fi semnul ca incepem un nou Ev Mediu.
Asta inseamna ca hegemonia americana, care asigura un fel de pace mondiala, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani.
Ganditi-va ca doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid incet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nici o ambitie. De zeci de ani. Noi nu suportam un “atac” al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin sa-l umple. inliniedreapta
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Stramosii
