Copiii „Made in China” – noile genii ale omenirii?

China susține financiar dezvoltarea unui proiect de inginerie genetică, o inițiativă despre care vice.com scrie că ar putea crește inteligența chinezilor cu mult peste media celorlalte popoare.

La „Beijing Genomics Institute" (BGI), unul din cele mai mari centre de cercetări genetice din lume, oamenii de știință lucrează intens pentru descoperirea acelor gene umane care pot determina inteligența.

În acest scop, ei au alcătuit o bancă de informație ADN, formată din mostre colectate de la 2.000 de persoane superinteligente din întreaga lume. O consecință importantă va fi, spun cercetătorii, că la finalizarea proiectului, părinții interesați de un tratament de fertilizare artificială vor putea determina agerimea copilului lor, alegând embrionul cu cele mai multe gene „ale inteligenței".

Geoffrey Miller, un psiholog evoluționist și lector la Universitatea din New York, este una dintre cele 2.000 de persoane cu o inteligență deosebită care au contribuit cu o mostră de ADN. În cadrul unui interviu pentru Vice, acesta dezvăluie detalii despre planul Chinei de a crește IQ-ul populației cu 15 puncte.

„Orice cuplu poate beneficia de fertilizarea mai multor ovule. Apoi poți testa mai mulți embrioni și poți să analizezi care va fi cel mai inteligent. Va fi copilul cuplului, cu informațiile genetice ale amândurora, dar va fi ales embrionul cel mai inteligent. Nu e vorba de inginerie genetică sau de adăugarea unor gene noi, ci de identificarea celei mai bune combinații între genele pe care le au cei doi membri ai cuplului", afirmă Miller.

China este un lider mondial în domeniul eugeniei, având o lungă tradiție în acest domeniu. Încă din anii '90, China a început să testeze bebelușii cu ultrasunete pentru descoperirea defectelor și malformațiilor și a investit foarte mulți bani în cercetări genetice pentru a-și da seama care gene fac oamenii mai inteligenți.

Miller e convins că cercetarea genetică în China este la un nivel atât de avansat fiindcă, spre deosebire de cercetătorii din Vest, cei chinezi nu sunt „inhibați" de religie. În Vest, „avem probleme ideologice de genul: «N-ar trebui să modificăm legile naturii, n-ar trebui să ne jucăm de-a Dumnezeu.»" Chinezii, pe de altă parte, nu gândesc așa, susține Miller, ci mai degrabă spun: „Evident că ar trebui să programăm genetic bebelușii ca să fie mai sănătoși, mai fericiți și mai inteligenți!"

Merge China într-o direcție bună?, se întreabă policymic.com. Ar trebui să-i urmăm exemplul? Ar putea fi genetica ultima frontieră în încercarea de a vindeca toate bolile? Nu ar fi mai simplu dacă am evita bolile încă de la nivel embrionar, în loc să luptăm contra lor mai târziu?

Biotehnologia a ajuns astăzi unul dintre cele mai dinamice domenii de cercetare. Pornind de la genetică, microbiologie sau embriologie, știinta modificarii organismelor vii permite producerea unor medicamente superioare sau descoperirea unor tratamente pentru boli rare.

Fragmentarea ADN-ului a devenit o procedură relativ ieftină și accesibilă, deschizând perspectivele creării de medicamente personalizate, care să înlocuiască abordarea de tipul „aceeași pastilă merge la toată lumea".

Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord face lucrare de pionierat în domeniul creării de organe și cartilagii cu ajutorul imprimantelor 3D, sperând în felul acesta să rezolve cât mai rapid problema lipsei de organe pentru transplanturi.

Protezele controlate cu ajutorul minții permit pacienților care și-au pierdut membre sau au suferit accidente grave la coloană să-și recapete dexteritatea prin intermediul unor brațe robotice controlate cu ajutorul unor microcipuri implantate în creier. Cercetătorii au descoperit la șoareci gene care pot fi eliminate pentru a pune capăt obezității, iar aceste gene se găsesc și la oameni.

Roy Klabin, editorialist policymic.com, susține că deja putem produce modificări ale materialului genetic și că nu ne mai lipsește decât o hartă completă a genomului uman și informații despre care gene sunt bune și care sunt problematice. El crede, de asemenea, că în loc să alegem doar „cea mai bună variantă" dintr-un lot de embrioni, după modelul chinez, am putea face mult mai mult decât atât: terapia genetică ne-ar putea permite să eliminăm afecțiunile produse de mutații genetice în cazul tuturor indivizilor, precum fibroza chistică sau distrofia musculară, fără a mai fi nevoie de intervenții chirurgicale sau de administrarea de medicamente.

Ulterior, manipularea genetică ar putea permite îmbunătățirea inteligenței și memoriei în cazul tuturor embrionilor, fără a mai menționa schimbările la nivel estetic, precum creșterea înălțimii, a densității musculare, determinarea culorii ochilor, a lungimii părului etc.

Totuși, oricât de interesantă ar suna o asemenea perspectivă, există mai multe obiecții aduse împotriva acestui concept. Prima constă în teama că terapia genetică ar putea ajunge să reprezinte doar apanajul celor bogați. O altă obiecție e reprezentată de riscul apariției unei noi specii umane care să ne depășească cu mult datorită avantajelor genetice.

Apoi, cei care se opun acestei selecții genetice se întreabă ce s-ar întâmpla dacă guvernele ar impune programe naționale de creștere a fertilității? Sau de sporire a agresivității soldaților? Sau de scădere a gradului de religiozitate, care e influențat, parțial, de gene? Sau de creștere a tendinței de supunere din partea populației? Sau de controlare a orientării lor sexuale? E ușor de imaginat ce ar fi făcut marii dictatori din istoria omenirii cu o astfel de unealtă.

Pe de altă parte, un contraargument pertinent adus în acest context e că descoperirile sunt neutre din punct de vedere etic, diferența constând în modul cum e utilizată acea descoperire. Cu alte cuvinte, nu trebuie învinovățit cel care a descoperit focul, ci cel care hotărăște să-l folosească pentru a incendia o casă cu el.

Discuțiile despre ingineria genetică vor stârni întotdeauna controverse. În același timp, trebuie să fim conștienți de faptul că nu putem opri dezvoltarea acestui domeniu. Laboratoarele private, militare și de stat din întreaga lume continuă să exploreze genomul uman, și ar fi naiv să credem că le putem opri. Probabil cel mai bun lucru pe care îl putem face este să monitorizăm descoperirile lor și să facem presiuni pentru ca ele să fie folosite numai în scopuri pozitive.

Sursa Semneletimpului