Translate

miercuri, 15 martie 2017

Want to Live Longer? This Study Suggests It's Time to Turn Over a New Leaf

It looks like those plant lady vibes may actually be improving your lifespan. Recent research from Harvard T.H. Chan School of Public Health and Brigham and Women's Hospital dives into the results of an eight year study covering the possible link between vegetation and life expectancy—and the data suggests it's time to turn over a new leaf. Spoiler alert: Women who live in homes surrounded by vegetation not only have lower mortality rates, but improved mental health, too.
While it's not tough to imagine how living in your own forest might be aesthetically appealing, there's more at play than just pretty surroundings. The link between greenness and mortality rates seems to be associated with a couple of things—lower levels of depression, increased opportunities for social engagement, more physical activity and less exposure to air pollution all appear to play a role. The study isn't on a small scale either; it's one of the first to take a nationwide look at the link between high levels of vegetation and health.
Peter James, one of the research associates involved in the study, acknowledged the environmental benefits of planting vegetation (mitigating the effects of climate change, for one) but pointed to the study's new findings as a potential co-benefit. He noted that the potential for improving health might be just the thing to tune everyone—from planners and policy makers to landscape architects—into the plus side of plant life.
So what does this mean for those of us living the dream in our very own concrete jungles? One idea for those willing to try on a green thumb: house plants for all. While this study doesn't delve into the specifics of plants inside the home (its focus is surrounding vegetation), it's pretty clear that there are additional benefits to an indoor garden or room-filling plant displays. Think increased productivity, cleaner air and lower blood pressure, to name a few.
In any case, an extra plant or two is sure to brighten your home—and potentially your whole outlook on life. Plus, it'll give you an excuse to try out one of these awesome shirts and rep your newly green outlook on life.
Sursa apartmenttherapy.com

marți, 14 martie 2017

ALOE DE CASA

(Aloe arborescens) 


Ne bucuram de venirea primaverii, asteptam cu nerabdare explozia mugurilor si invazia ierburilor, mangaiem cu privirile primele buchetele de violete primite in dar de Florii... Dar de la o vreme incoace, tot mai multi sunt cei ce asteapta o alta ivire miraculoasa: primele plante medicinale care sa inlocuiasca golurile ivite in farmacia de pe rafturile camarii. Adeseori, rezolvarea problemelor de sanatate urgente o gasim chiar acasa, in ghiveciul cu flori. Mai ales in perioada de criza, cand veniturile noastre sunt tot mai putine in raport cu preturile enorme ale medicamentelor, putem sa infiintam pe pervaz un plafar cu plante medicinale de camera. La loc de cinste vom pune un ghiveci cu aloe. Datorita aspectului sau suculent, ghimpos, aloe este confundata adesea cu cactusii. Dar rudele sale adevarate sunt lalelele si zambilele.

Putina istorie

In Europa, planta a fost adusa de negustorii arabi pe la 1700, dar calitatile ei terapeutice sunt cunoscute din urma cu 3300 de ani. Alchimistii antici preparau elixirul vietii lungi, cu suc de aloe concentrat prin vaporizare. La unele popoare din Orientul Apropiat, s-a pastrat pana in zilele noastre un obicei foarte vechi: un ghiveci cu aloe se atarna deasupra intrarii in casa, unde planta se dezvolta si infloreste, uneori fara sa fie udata, timp de cativa ani. Se considera ca ea are puteri magice, favorizand longevitatea si prosperitatea stapanilor casei. Denumirea plantei in cea mai veche limba semita - limba accada - este si-bu-ru, pe care arabii au transformat-o in saber, ce se traduce prin "rabdare, tenacitate". Asa se explica de ce siropul de aloe obtinut prin vaporizare se numeste sabur.
Daca vom arunca o privire in profunzimea veacurilor, putem vedea ca planta a fost folosita de Hipocrate si Paracelsus, Avicena, Karl Linne, Columb, Nefertiti si Cleopatra. Iar descrierea ei o gasim in cartea sfanta a hindusilor, in papirusul egiptean Eber, in Biblie si in Tora.

Cultivarea plantei la domiciliu

Aloe este o planta nepretentioasa, dar trebuie sa-i oferiti putina atentie ca sa va bucurati de aspectul ei superb. Prefera un sol usor, asa ca pamantul trebuie amestecat cu carbune de lemn si cu faramituri de caramida. Pentru drenare, la fundul ghiveciului se pune un strat de pietricele mici sau coji de nuca zdrobite. Deasupra se aseaza un strat subtire de rumegus de lemn stropit cu ingrasaminte, iar femeile la tara pot pune balegar uscat, amestecat cu muschi faramitat. Cand radacinile plantei vor consuma substantele nutritive din ghiveci si vor creste pana la fund, planta va primi un impuls de crestere si se va dezvolta mai bine.
In perioada de iarna, aloe se tine la 12-14 grade C, in locuri luminoase, iar vara, are nevoie de multa caldura, soare si umezire moderata. Ca sa creasca mai repede, se folosesc ingrasaminte naturale, dar daca nu doriti sa-l folositi pentru tratamente, puteti sa puneti ingrasaminte din comert pentru cactusi. Plantele tinere se muta in ghivece mai mari si li se schimba pamantul in fiecare primavara, iar plantele batrane - o data la 3 ani. Nu se dezvolta bine daca in pamant se adauga turba de balta. In conditii bune, planta se dezvolta repede si nu se imbolnaveste.
In natura se cunosc 350 de specii de aloe, majoritatea cresc in locurile cu o clima tropicala si secetoasa, in deserturile din Africa de Sud, in Somalia si Etiopia. Speciile difera mult, dupa aspectul lor: de la ierburi perene, copacei si arbusti, pana la liane.
Frunzele sunt bogate in vitamina C si microelemente. Cercetarile stiintifice au aratat ca sucul din frunze are o actiune bactericida si antiseptica. De aceea, ranile tamponate cu suc se vindeca mai repede, la fel ca si arsurile, ulcerele varicoase, abcesele si dermatozele.
In medicina populara, sucul si frunzele se folosesc in cazuri de anemie, astm bronsic, ulcer stomacal si duodenal, gastrita cronica si scaderea imunitatii. Aloe mareste efectul influentei plantelor care sunt consumate in acelasi timp cu sucul ei, de aceea in medicina populara se folosesc des preparate complexe, cu mai multe componente.


Prepararea sucului de aloe

Pentru preparatele terapeutice din aloe se aleg cele mai groase frunze, in lungime de 15 cm, din partea de jos a plantei, care are nu mai putin de 3 ani. Se taie si frunzele de la mijlocul tulpinei, daca ele sunt groase si carnoase. Frunzele se spala, se usuca si se invelesc in hartie alba, in forma de tub, cu capetele deschise, pentru circulatia aerului. Timp de 8-12 zile, frunzele se tin pe raftul de jos al frigiderului (se formeaza biostimulatori care accentueaza efectul tratamentelor).


In organismul uman, biostimulatorii maresc imunitatea, nivelul de metabolism. Frunzele biostimulate se scot din frigider, se inlatura partile stricate. Se recomanda ca frunzele sa nu intre in contact cu metale, mai bine le rupeti manual, le pisati cu o lingura de lemn si stoarceti sucul prin ciorap de dama. Sucul se prepara inainte de folosire, uneori se fierbe timp de 3 minute, ca sa poata fi pastrat 2-3 zile. Sucul se foloseste pentru tratarea arsurilor, furunculozei, ranilor si inflamatiilor.
* Problemele stomatologice si ale cavitatii bucale se diminueaza folosind gargara cu suc.
* Se poate folosi in ginecologie, sub forma de tampoane imbibate cu suc.
* Cate 5-8 picaturi puse in nas, la interval de 3-5 ore, opresc dezvoltarea rinitei acute.
* Compresele cu suc de aloe diminueaza durerile de cap, imbunatatesc cresterea parului.
* De regula, sucul se bea cate o lingurita de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.

Tratamente cu aloe

SISTEMUL DIGESTIV

Afectiuni gastrice: Se amesteca 1 lingura de aloe, 2 linguri de frunze de vita-de-vie, 4 linguri de flori de sunatoare, 1 lingura de radacina de iarba mare. Peste plante se toarna un litru de apa clocotita, se aduc pana la fierbere si se lasa pe un foc mic, 15-20 minute. Se infuzeaza pana la racire. Se beau cate 125 ml, de 3 ori pe zi, cu 5-10 minute inainte de masa.
Afectiuni ale ficatului si colecistului: 1. Se amesteca 1 lingura frunze de aloe cu 2 linguri de frunze de vita-de-vie, 4 linguri de flori de sunatoare, 1 lingura de radacina de iarba mare. Peste plante se toarna un litru de apa clocotita si se fierb pe foc mic, 15-20 minute. Decoctul se infuzeaza 2 ore, apoi se strecoara. Se beau cate 125 ml de 3 ori pe zi, in timpul mesei. 2. Un pahar de suc de varza murata se amesteca cu 2 linguri de suc de aloe proaspat stors. Se beau cate 150 ml de 3 ori pe zi, timp de 45-60 de zile.
Imbunatatirea functiilor ficatului si ale colecistului. In 750 ml de lapte fierbinte, se adauga cate o lingura de frunze de aloe tocate, frunze de visine, flori de sunatoare, radacini de urzica. Laptele se aduce pana la fierbere si se tine pe foc mic, 30-40 minute. Dupa racire, se strecoara si se storc bine plantele. Se beau cate 4 linguri, de 3 ori pe zi, dupa masa si inainte de culcare, timp de 1,5-2 luni.
Dureri in zona ficatului si colecistului. O sfecla de marime medie se curata de coaja, se taie cubulete sau se da pe razatoare si se fierbe intr-un litru de apa, 30-45 minute, apoi se strecoara. In decoct se adauga 2-3 linguri de suc de aloe si 4 linguri de tinctura de sunatoare. Se beau cate 125 ml pe zi, inainte de masa principala.
Colecistita. O lingura de pelin, o lingura de sunatoare si 2 linguri radacini de cicoare se infuzeaza 30 de minute in 3 pahare de apa clocotita, in termos. Se toaca o frunza de aloe pana se obtine o lingura de terci si se adauga in infuzia strecurata, cu miere de albine sau zahar dupa gust. Se bea fierbinte, cate 150 ml, de 3 ori pe zi, inainte de masa.

APARATUL RESPIRATOR

Raceala, tuse, bronsita: 1. Se amesteca cate o lingurita de sunatoare, radacini de papadie, flori de siminoc, musetel si frunze de rostopasca. Se infuzeaza 20 de minute, in 2 pahare de apa clocotita puse in termos sau intr-un vas acoperit bine. Se strecoara si se amesteca cu 1-2 linguri de suc de aloe. Se bea cate un pahar, de 2 ori pe zi (dimineata si seara). 2. O lamaie se taie bucatele mici, se amesteca cu 50 g miere de albine lichida, la care se adauga 4 linguri de ceai caldut de sunatoare si o lingura de suc de aloe. Amestecul se consuma de 3 ori pe zi, in timpul mesei, cate o lingura cu un pahar de apa calda. 3. O lingurita de rostopasca se amesteca cu o lingura de frunza de aloe zdrobita si o lingura de frunze de patlagina taiate marunt. Plantele se infuzeaza in 250 ml de apa fierbinte timp de 10 minute, apoi se strecoara si se bea cu inghitituri mici, cu pauze de 5-6 minute dupa fiecare inghititura.


Bronsita. Din partea de jos a plantei se desprind 4 frunze mari, se spala, se usuca si se rup bucati mici. Peste frunze se toarna o sticla de vin rosu sec. Se lasa la macerat o saptamana. Pentru tratament, se bea cate o lingura de 3 ori pe zi, dupa mesele principale, pana se termina toata cantitatea. Pentru profilaxie, se bea dupa aceeasi schema, timp de 10 zile. Urmeaza 10 zile de pauza si apoi cura se reia 10 zile.
Pneumonie. Se amesteca 7-8 linguri de muguri de mesteacan, 5 linguri de flori de tei, se pun pe foc cu 500 ml de apa fierbinte si se fierb 2-3 minute. Un kg de miere de albine se amesteca cu 200 g frunze de aloe tocate si 200 ml de ulei de masline. Ceaiul din plante se strecoara si se incorporeaza in mierea cu aloe. Se consuma de 3 ori pe zi, cate o lingura. Inainte de administrare, compozitia se amesteca bine cu lingura de lemn.
Amigdalita. Se amesteca o lingurita de salvie uscata si o lingurita de dentita (Bidens bipartitus). Amestecul se infuzeaza in 250 ml de apa clocotita, timp de o ora. In infuzia strecurata se adauga 2 linguri de aloe si 3 linguri de suc de lamaie. Se bea cald, cate 1/4 pahar de 2 ori pe zi, dupa masa. Inainte de a bea ceaiul, se ia in gura o lingurita de miere de albine si se tine pana se absoarbe aproape in totalitate, restul se inghite cu ceai.
Raceala, gripa. Se amesteca cantitati egale de flori de musetel si galbenele, frunze de salvie si eucalipt. Se infuzeaza o lingura cu varf din amestecul de plante, in 400 ml de apa clocotita, timp de 7 minute. In lichidul strecurat, se adauga o lingura de suc de aloe. Se bea cate 1/2 pahar, de 3 ori pe zi. Concomitent, se face gargara de 5-7 ori pe zi.
Sinuzita, guturai. Se picura in fiecare nara cate 2 picaturi (copii) si 4-5 picaturi (adulti) de 3-4 ori pe zi, apoi se maseaza bine nasul.

ALTE INTREBUINTARI

Astenie de primavara, intarirea organismului. Se amesteca 8 linguri de suc de aloe, un pahar de suc de lamaie, un pahar de miere de albine, 2 pahare de miez de nuca tocat marunt. Se consuma cate 1-2 lingurite, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.

Hipertensiune, colesterol, afectiuni cardiace. Se curata si se piseaza 1-2 capatani de usturoi, se amesteca cu un pahar de suc de aloe si se macereaza 3 zile. Lichidul strecurat se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, dupa-masa.
Enurezis si hipermobilitate la copii, provocate de tensiunea intracraniana marita. Se amesteca cantitati egale de aloe si fructe de rachitele, tocate in robotul de bucatarie, si miere de albine. Se lasa la macerat 2-3 zile, apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi. Tratamentul este de lunga durata: 6 luni, peste un an se poate repeta.
Furunculoza. Se bea cate o lingura suc de aloe de 3 ori pe zi, cu 15-20 minute inainte de masa (pentru curatarea sangelui).
Hemoroizi. Se cunosc mai multe retete pentru tratamente interne si externe cu aloe. 1. O lingura de suc de aloe, cate 2 linguri de urzica si sunatoare se infuzeaza in 500 ml apa clocotita, in termos, timp de 2 ore. Infuzia se strecoara si se bea cate 1/3 pahar, de 3 ori pe zi, intre mese. Ceaiul este antiseptic, trateaza crapaturile mici ale colonului, previne formarea hemoroizilor. 2. Se prepara un unguent din 20 g terci de sfecla rosie cruda, amestecata cu 2 lingurite de sunatoare pisata cu o lingura de lemn si o lingura suc de aloe. Unguentul se aplica pe locul afectat, se lasa 30 minute si se tamponeaza cu vata sau tifon steril.

RETETE DE FRUMUSETE

Prepararea produselor cosmetice la domiciliu se bazeaza pe aceleasi principii ca si in retetele pentru sanatate: se folosesc frunzele cele mai mari, de jos, care se sterg de praf, dar nu se spala, apoi se tin in frigider 7-10 zile.
Cu sucul stors se tamponeaza zilnic pielea fetei si a decolteului, sau se aplica 10 minute pe zonele unde apar riduri, dar si in cazuri de iritare a pielii sau acnee. Pentru conservare, sucul preparat se amesteca cu alcool sanitar, in proportie 8:2, si se pastreaza la frigider.
Masca din ridiche si aloe. O ridiche se spala bine, se rade pe razatoare. O lingura de salvie se infuzeaza in 200 ml apa clocotita 15 minute, se strecoara si se amesteca cu o lingura suc de aloe si 2 linguri de ridiche rasa. Toate ingredientele se amesteca bine si se aplica pe fata pentru 20 de minute, apoi se spala cu apa calduta.
Masca din aloe cu mustar. Se recomanda pentru pielea ridata si imbatranita. Jumatate de lingurita de mustar se dizolva in 5 linguri ceai din sunatoare, se amesteca cu 2 linguri suc de aloe si o lingurita de unt topit. Cu un tampon de vata se aplica amestecul pe fata si pe gat. Masca se tine cateva minute, in functie de sensibilitatea pielii. Se spala cu apa rece si se aplica apoi o crema hidratanta. Masca se foloseste o data pe saptamana.
Aloe cu smantana. O lingura de smantana se amesteca cu o lingura de suc de aloe, 1/2 lingurita de miere de albine, o lingura de ceai de sunatoare si se amesteca bine. Masca se tine 12-15 minute, apoi se spala alternativ cu apa rece si calda.
Aloe cu vinete. Se rade pe razatoare 50 de grame de vanata, se amesteca cu 2 linguri de suc de aloe, o lingura de lapte, o lingura de miere de albine lichida (sau topita in aburi). Masca se aplica in 2 etape: intai o jumatate de amestec, iar dupa ce se absoarbe, se aplica amestecul ramas. Se lasa 15-20 de minute. Masca se sterge cu un tampon de vata, fata se spala cu apa fierbinte si se tamponeaza cu o bucatica de gheata. Nu se sterge fata cu prosop, se lasa sa se usuce, apoi se unge cu crema hidratanta. Masca se aplica de 2-3 ori pe saptamana.

Forta vindecatoare a plantei se afla in miezul gelatinos
Aloe cu sfecla. O sfecla se spala bine si se fierbe timp de 2 ore. Dupa racire, se curata de coaja si se rade pe o razatoare cu orificiile mici. In terciul obtinut se adauga o lingura de suc de aloe, 3 linguri de lapte crud si 4 linguri suc de castraveti. Masca se tine pe fata 10 minute, apoi se spala cu apa calda.
Aloe cu morcov. Un morcov de marime medie se curata, se rade pe razatoarea cu orificii mici si se amesteca cu o lingura suc de aloe si 2 linguri suc de cartofi. Terciul obtinut se intinde pe tifon si se aplica pe fata. Trebuie stat in pozitia culcata, 15-20 minute, dupa care fata se spala cu apa calda.
Aloe cu dovlecei. Dovlecelul se toaca in robotul de bucatarie sau in masina de carne. Un pahar de terci obtinut se amesteca cu 100 g de lapte batut, o lingura de suc de aloe si 2 linguri de infuzie de sunatoare (40 g la 200 ml apa clocotita). Masca se aplica pentru 20 minute pe fata si pe gat, apoi se spala cu apa rece.
Gheata cosmetica. Se amesteca 150 ml de infuzie de musetel cu 3 linguri de suc de aloe si se congeleaza in forme speciale. Dimineata, fata, gatul si decolteul se freaca usor cu cubuletele de gheata.

Medicament pentru vindecarea plantelor

Aloe este un "doctor" care se foloseste nu numai pentru vindecarea oamenilor, dar si pentru tratarea plantelor. Multe plante care se inmultesc prin butasi dau radacinile mult mai repede daca se tin in solutie de suc de aloe 10% (900 ml de apa si 100 ml suc de aloe). De exemplu, la un butas de fuchsia, in apa simpla, radacinile apar in 10-12 zile, iar in solutie cu aloe - in 4-5 zile.
Daca o planta de camera se imbolnaveste sau nu se dezvolta bine, se scoate din ghiveci si se muta in pamantul in care creste aloe. Daca nu este perioada favorabila pentru mutarea florilor, se scoate un pahar de pamant din ghiveciul cu aloe si se incorporeaza in ghiveciul cu floarea bolnava. Se uda floarea cu apa calda, in care se dizolva putin permanganat de potasiu.

In fiecare primavara, eu folosesc o metoda batraneasca care stimuleaza cresterea plantelor, le protejeaza de multe boli si imi ofera posibilitatea sa culeg o roada bogata, chiar si in cel mai secetos an. Se prepara o solutie din 500 ml apa, 2-3 linguri suc de aloe, 2 lingurite de miere de albine si o lingurita suc de usturoi. Se pune cantitatea necesara de seminte intr-un saculet confectionat din tifon si se tin in mixtura lichida pana la incoltire, sau macar 5-8 ore. Semintele de rosii incoltesc mai repede, in 12 ore, iar telina in 3 zile. Ca rezultatul sa fie mai spectaculos, semintele lunguiete (bostanul, dovleceii, castravetii) se planteaza pe axa nord-sud, cu capatul ascutit spre nord.

Contradictii. Cu toate ca aloe s-a afirmat ca o planta cu efecte terapeutice multiple, trebuie sa aveti in vedere actiunile neprevazute si nedorite ale compusilor activi, in concentratie mare.
* Nu se foloseste aloe in cazuri de intoleranta la produsele de aloe, tumori de diferite etiologii, afectiuni ale ficatului, hemoroizi si hemoragii uterine (aloe favorizeaza cresterea afluxului de sange catre organele pelvisului minor).
* Consumarea unor cantitati mari de suc de aloe poate provoca inflamarea colonului si inhibarea peristaltismului intestinal.
* Inainte de folosirea plantei e bine sa va consultati cu un specialist in fitoterapie si cu medicul de familie, care va cunoaste suferintele.
sursa formula-as

joi, 23 februarie 2017

Roșii fără pesticide: Cum poate un simplu fir de cupru să ne scutească de stropiri costisitoare!

Îngrijirea roșiilor este cu siguranță o mare provocare chiar și pentru cei mai iscusiți grădinari. Atunci când alegem să aplicăm o tehnologie bio provocările cresc cu siguranță extrem de mult iar rezultatul nu se lasă prea mult așteptat: fructe sănătoase, frumoase și mai ales gustoase.

Pentru cei care vor să evite tratamentele cu zeamă bordeleză există o alternativă interesantă și foarte ușor de pus în practică: perforarea tulpinei tomatei cu un fir de cupru sau cu o monedă din acest metal. Operațiunea se poate face însă doar când planta a ajuns la ”adolescenţă” (20 – 25 cm). Aceasta metodă îi scutește pe grădinari, în mare măsură, să folosească stropirile cu soluții, care conţin cupru, indiferent de natura lor.
Să  explicăm ce este cu acest fir de cupru. Acesta poate fi luat de la vechile cabluri telefonice sau alte surse în funcție de opțiunile fiecărui grădinar. Se desface sârma din învelişul său, se freacă bine cu glasspapier, ca să fie îndepărtat stratul protector, după care este secţionat în câte bucăţi este nevoie.

Aşadar: cu  puţin înainte de transplantarea roşiilor la locul definitiv (sau după ce au atins o înălţime de 20 – 30cm) luăm atâtea bucăţele de sârmă de cupru cât ne sunt necesare adică în funcție de câte plante avem. Lungimea firului trebuie să fie de circa 3 – 4  cm şi o grosime a firului cam cât a unui ac de cusut mai grosuţ. Firul îl trecem, transversal, prin tulpina plantei la o înălțime de cel mult 3 cm (dupa unii chiar și 5 cm) de la bază, puţin mai jos de prima frunză adevărată.
“Mustățile” rămase se dau în jos, spre rădăcină, de-a lungul tulpinii şi nu împrejurul ei. Profilactic semănăm pe brazdă, sau printre plante, muştar alb sau crăiţe. Se  pare, ca fitoftorei nu-i place vecinătatea acestor plante şi nu va mai avea ce căuta la roşiile noastre! Rănile se refac repede de aceea această metodă este recomandată în detrimentul celei cu moneda de cupru are provoacă o rană mai mare.
Cum ajută acest truc roșiile? Cuprul este un element, care intră în componenţa multor substanţe fito-sanitare indicate în lupta cu ciupercine de tot felul, dăunătoare, fireşte.
Cum funcţioneză? Seva plantei ajunge la frunze dinspre rădăcini spre ultimul etaj al plantei  prin tulpină. Așadar seva întâlnește în ”drumul” ei firul de cupru iar trecând prin zona cu pricina, vrând-nevrând se produce o reacţie chimică între sevă şi cuprul din fir. Astfel, molecule de cupru ajung în sistemul circulator al tomatei. Moleculele de cupru îşi vor face treaba cum ştiu ele mai bine în colaborare cu celulele roşiei. Se  vor ”împrieteni” şi vor lupta umăr la umăr împotriva ciupercilor fitoftoroase şi nu numai. Şi, astfel, roşia primeşte din scutul cuprului în lupta cu ciupercile.

Dudul Alb beneficii pentru sanatate

Dudul alb are o viaţă scurtăcreşte rapid. Este un copac mic de dimensiuni medii, care creşte pânăla 10–20 m. Specia este nativă din nordul Chinei şi este larg cultivată şi naturalizată în altă parteÎnRomânia, dudul alb este foarte răspândit la câmpie şi la deal, dar este cultivat şi de-a lungul drumurilor.
Beneficii:
Unii dintre compuşii aflaţi în dude ajută la încetinirea descompunerii zahărului din intestine,ceea ce duce la un nivel stabil de zahăr în sânge. Dudele albe conţin cantităţi bogate de vitaminaC,carotene,pectine,fibre,zahăr invert şi răşină-ingredient folosit pentru tratarea de amigdalita. Aceste micuţe fructe mai conţin, de asemenea şi antioxidanţi care pot reduce tensiunea arterială şiprevin bolile de inima.
Potrivit unui studiu efectuat de Universitatea dinTexas, dudele albe sunt bogate în resveratrol, un fenol valoros în tratamentul mai multor tipuri de cancer şi al bolilor de inimaDeşi dudul alb ajută întratarea multor boli, capacitatea  de a reducezahărul din sânge este considerată cea mai bună. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge sunt asociate cu diabetul zaharat, inflamatiile şi obezitatea.
Din fericire pentru noi această plantă poatescădea nivelul de zahăr şi astfel previne instalarea acestor boli grave.
Ceaiul din frunze de dud este renumit pentru tratarea bolilor de ficat, durerilor reumatice şi înameliorarea diabetului. Faceţi o infuzie din 2 linguriţe de frunze mărunţite şi 250 ml de apă clocotită.Se consumă 2-3 căni pe zi. Acest ceai este indicat şi în diaree, gastrită şi ulcer gastric şi duodenal.
Fruzele de dud au o acţiune favorabilă asupra muschiului inimii, acţionând direct asupra terminatiilornervoase. Un studiu realizat în Japonia a constat  frunzele de dud pot ajutăla scădereacolesterolului şi reduc riscul de acumulare a plăcilor în artere. Pentru sănătatea inimii tale încearcăun ceai din frunze de dud alb.
Calmează durerile de dinţi în combinaţie cu cuisoarele.
Frunzele de dud pot fi cea mai bună varianta în ceea ce priveşte unele probleme ale pielii, cum ar fisemne lăsate de acnee sau roşeaţaTotodată ajută la întinerirea pielii pentru a o face mai luminoasăşi o tratează pe cea uscată şi sensibilăDetoxifică pielea, lăsând-o moale şi strălucitoare.
200 de grame de dude(fructe) consumate dimineaţă pe stomacul gol îţi detoxifică organismul în 10 zile.
Dudele albe pot fi consumate chiar şi de diabetici.
Sursa Sanatatea.ro

joi, 16 februarie 2017

THE BENEFITS AND USES OF RABBIT MANURE ( Beneficiile folosirii bilutelor facute de iepuri)

Anyone who comes to the rabbitry and my homestead will see our many gardens. I have been asked many times what is your secret. You must use miracle grow they say. I just chuckle, thinking they just opened up a can of worms, and worms love rabbit manure! And now they are going to hear it! Now they get to discuss all about rabbits any there purpose on the homestead, the conversation will start about the many benefits and uses of rabbit manure, but more will come. I am determined to spread the word of raising rabbits, and all the many benefits that go with it. That’s how I came up with our slogan – Raising Meat Rabbits To Save The World!
Rabbit manure is one of the best manures for your organic gardens! It will increase poor soil by improving soil structure and also improving the life cycle of the beneficial microorganisms in the soil. Rabbits are very good at producing an excellent source of manure. It is rich in many nutrients and very simple to use. One doe and her offspring will produce over one ton of manure in a year.
Rabbit manure is packed with nitrogen, phosphorus, potassium, and many minerals, lots of micro-nutrients, plus many other beneficial trace elements such as calcium, magnesium, boron, zinc, manganese, sulfur, copper, and cobalt just to name a few.
N – P – K VALUES – Rabbit= N- 2.4 P- 1.4 K- .60, Chicken=N- 1.1 P-.80  K- .50, Sheep=N- .70 P- .30K-.60, Horse=N- .70 P-.30 K- .60, Steer=N- .70 P-.30 K-.40, Dairy Cow=N- .25 P-.15 K-.25  As you can see by the nutrient values of farm manures and how they measure up and rabbit manure really shines! Rabbit manure also doesn’t smell as strong as other manures making it easy to use.
Nitrogen(N)- Rabbit manure is higher in nitrogen than sheep, goat, pig, chicken, cow or horse manure. Plants need nitrogen to produce a lush green growth. Nitrogen helps plants grow greener and stronger helping the plant reach its full potential. This is great for all those quick growing salad greens! Great for the early growth of tomatoes, corn, and many other vegetables.
Phosphorus(P)- Rabbit manure is also higher in phosphorus than the other manures. It helps with the transformation of solar energy to chemical energy. Which in turn helps with proper plant growth. Phosphorus also helps plants to withstand stress. Phosphorus in the soil encourages more and bigger blossoms helping with flowering and fruiting also great for root growth.
Potassium(K)- Potassium helps with fruit quality and reduction of disease plants will not grow without it. Plants use potassium as an enzyme to produce proteins and sugars.They also uses potassium to control water content.
More than just the awsome NPK values of rabbit manure it is loaded with a host of micro-nutrients as well as organic matter that improves soil structure, drainage, and moisture retention. Vegetable gardens, pastures, and flower gardens all will benefit from using rabbit manure. It helps retain soil moisture and soil structure.
Rabbit manure is one of the few fertilizers that will not burn your plants when added directly to the garden and can be safely used on food plants.
Grab a handful from under the hutch and use it as is, or work it into the topsoil. Rabbit manure at first glance many seem to be less powerful than commercial fertilizers but in reality they are better and healthier for your garden providing food and nourishment for your plants as well as earthworms and other beneficial animals and microorganisms in your soil. So why use chemical additives that are know to kill all soil life. Some manures have to be aged so they do not harm your garden, Bunny Berries can be used fresh as is. This is also a very organic way to add nutrients back to you soil.
HOW TO USE-
Use It As Is – “Bunny Berries” – Because rabbit manure is dry,odorless,and in pellet form makes it suitable for direct use in the garden. It can be applied any time of the year and helps give your plants a boost during the growing season or as a storehouse of nutrients when applied in the late fall and winter. Because it is considered a cold manure there is no threat of burning plants and roots. So use it as a top- dressing, mulch around plants, bury in the ground under transplants or just working it into the soil right from the rabbit. This is the easiest way to use your Super fertilizer! Grab a handful and add it to your garden today. The Berries are a time release capsule of goodness for your soil. This is the way i use it the most in my gardens, so the next time you find yourself knee deep in rabbit poop just add it to your garden!
Compost It – Composting rabbit manure is an easy process and the end result will be ideal fertilizer for gardens plants and crops. I only compost the rabbit manure/urine/shaving mix i get from my drop pans in the stack a hutch setup. Simply add to your compost bin or pile and add in equal amounts of dry straw or shaving to the manure (Unless like me you only compost the shaving/poop mix-the shaving have all ready been added plus the urine starts the heat up fast!) you can also mix in your usally composted materials grass clippings, leaves ,kitchen scraps. Mix with a pitchfork and keep the pile moist not saturated you may have to cover it with a tarp. It will take any were from a few months to a year depending on how often you turn it. I have heard some of my composting friends complaining that their compost pile will not heat up. The poop/urine/shaving mix is the best compost activator i have seen. Add it, turn it, and it will heat up! If you can get your hands on even a small bucket of this mix every now and then you and your compost pile will be in nitrogen heaven as far as composting rabbit manure goes rabbit manure is nitrogen on steroids it will get your pile hot and breaking down at accelerated rates .Those friends with the cold compost piles are usally here on cage cleaning day with buckets and shovels. Now if i could just figure out to have them do all the cleaning chores!
Manure Tea – “Bunny Brew” – Rabbit manure tea is the colored water that manure has been steeped in and is full of nutrients making a concentrated liquid organic garden fertilizer! The nutrients from the manure dissolve easily into the water were it can be added to sprayers or watering cans. To make the tea, put a heaping shovel full of rabbit manure in a burlap bag or porous cloth with the four corners tied together. Put the bag in a 5 gallon bucket and fill with water. Allow it to seep in the warm sunshine for a week. Remove the bag and suspend it above the bucket until it stops dripping. You can speed up the process by putting manure directly into the bucket with the water and let it sit for 3 days, stirring daily. Then put some burlap over the top of another empty bucket (making a strainer) and pour thru the cloth to strain out the solids. Suspend the solids in the makeshift strainer above the bucket until it stops dripping. In both processes the solids will not have released all their nutrients to the tea, and they will still be a beneficial soil amendment (put into the garden or compost pile). If you have many plants, you may want to use a big barrel by using the ratio of 1 part manure to 5 parts water. To use the Tea, dilute it until it is about the color of kitchen tea, which should be about one cup of the concentrated manure tea to a gallon of water. Use it to dip every new plant before you transplant them. Dip only the root ball, until bubbles stop coming to the surface (also do this to trees and shrubs before transplanting). Also wet furrows before planting, and fill holes with it before you plant trees or shrubs. Wait until it is all absorbed into the soil allowing all the nutrients to permeate the nearby soil of the plant you are planting. Making and using manure tea is a great way to give your garden crops the extra boost they need for optimal health and growth. Give once a week as a fertilizer and throw out your miracle grow! Experience will tell how often to use and how much. Now that you know how to make bunny brew, you can use it all the time to give your plants that extra boost!
Growing worms- I am not going to go into this in to much detail in this post as i am writing up a post on benefits of raising worms and rabbits together for sustainability. Although fresh rabbit manure is considered one of the best organic garden fertilizers it is also the best worm feed and bedding. You can grow and raise worms directly in the rabbit droppings under cages, or hutches, or making boxes and adding the manure to those. Rabbit manure along with wasted feed makes some of the best worm feed there is. When properly cared for red worms eliminate unsightly manure piles, odor and fly problems. The best worm to use is the red worm or red wiggler(Eisenia fetida). You should have about 200 to 400 worms per square foot of surface area. To start off add bedding material to the bed. Bedding could be any combination of carbon material-shredded paper,decomposing leaves, hay, straw, peat moss, ect. Remember that worms cannot eat dry rabbit manure so maintain moisture level so the bedding is damp. Worms do not like salt and rabbit urine contains salt so you must remember to remove wet urine spots regularly adding them to the compost or directly to the garden. Keep adding a thin layer of your carbon material of choice to cover the surface of the bedding and loosen the bedding occasionally with a fork do not use a shovel(worms do not like being cut in half).The rabbits and worms will do the rest. You can remove and harvest worms and replace bedding every 3 to 4 months, if the worms are doing their job. Join The Rabbit Revolution! Subscribe to our blog and get the updates as they are posted. The Benefits Of Raising Worms With Rabbits For Sustainability will be a good one! I been working on this one for a long time!
Making Methane- This is something I will be experimenting with this summer with a 55 and 30 gallon barrel the 30 gallon nesting inside the 55 gallon barrel with a slurry of rabbit manure, shavings and urine mix being anaerobic composted to make methane. I will be trying to run a lawnmower engine hooked to a alternator to charge my battery bank stay tuned for this one! I will be posting the information on making and using this unit soon!
Hope this answers all you questions on rabbit manure and its benefits as well if you have any question or other ideas please let me know I will post them or add them to this post!
sursa riseandshinerabbitry.com

Vermicultura

Nu, nu este o gluma. Chiar se intampla, si este bine ca se intampla. Vermicultura, caci astfel se
numeste stiintific cresterea ramelor, are principalul rol de a interveni in reciclarea deseurilor si
producerea ingrasamintelor organice - biohumusul . Tehnologia se bazeaza pe capacitatea
taratoarelor de a se hrani cu deseuri organice care de multe ori polueaza mediul.
Suntem siguri ca pescarii vor fi primii entuziasti in domeniu, cu toate astea viermicultura trebuie luata
foarte in serios si privita ca o metoda fiabila, suta la suta ecologica, de a scapa de deseurile care pe zi
ce trece sunt tot mai multe si afecteaza grav mediul inconjurator. In lume tehnologia este folosita pe
scara larga in agricultura, si in special in legumicultura, unde calitatea solului este foarte
importanta.
Va redam in continuare un scurt articol al doamnei Larisa Cremeneac, din cadrul Institutului National
pentru Zootehnie si Medicina Veterinara din Republica Moldova.
"Vermicultivarea este o metoda biologica de prelucrare a deseurilor organice cu ajutorul
vermiculturii (ramelor). Ea se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a folosi in calitate de
hrana diverse genuri de deseuri organice din agricultura, industria alimentara, de la abatoare,
industria lemnului, deseurile menajere, transformindu-le in ingrasaminte organice pretioase -
biohumus (biocompost, vermicompost).
La etapa actuala in Moldova se acumuleaza anual mai mult de 30 mln tone de deseuri organice
(V.Garaba, 2000).
Un rol special apartine deseurilor acumulate in localitatile rurale,care se caracterizeaza prin continutul
in ele a unei parti considerabile de substante organice extrem de pretioase pentru agricultura. In
localitatile rurale o pondere mare in volumul deseurilor organice o au cele animaliere. Din lipsa de
mijloace pentru evacuarea deseurilor si necunoasterea consecintelor depozitarii lor in apropierea
surselor de apa, in ograzile proprii, locuitorii de la sate contribuie la poluarea apelor freatice si a
solurilor cu compusi ai azotului (nitriti, nitrati, nitozoamine si amoniac), bacterii patogene si alte toxine.
In legatura cu aceasta este necesar de mentionat ca prelucrarea deseurilor organice menajere, din
agricultura si din diverse ramuri ale industriei, este o problema actuala si de perspectiva.
Una dintre caile de solutionare a acestei probleme este vermicultura, care este un bun transformator
al deseurilor organice in biohumus. In calitate de transformator al deseurilor organice serveste rama,
Hibridul rosu de California, care foloseste in procesul de nutritie diverse genuri de deseuri organice,
care au trecut etapele procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare depinde de tipurile
dejectiilor folosite in calitate de substrat nutritiv pentru rame. Pentru dejectiile vitelor mari cornute
perioada de fermentare alcatuieste 5 - 7 luni, cailor - 5 - 6, ovinelor - 3 - 4, porcinelor - 10 - 11,
pasarilor - 14 - 16 luni.
Dejectiile iepurilor pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv imediat dupa colectare, fiind supuse
stropirii abundente, in caz daca contin o cantitate sporita de urina. Un substrat excelent pentru rame
este cel care contine celuloza. In calitate de celuloza pot servi paiele, deseurile vegetale si rumegusul
din lemn (cu exceptia celui obtinut din lemnul speciilor de conifere). Aceste adaosuri sunt amestecate
cu dejectiile in proportie de 1:3 si sunt supuse procesului de fermentare pentru a regla nivelul aciditatii
active si continutului de azot amoniacal. Activitatea vitala a ramelor este asigurata de anumite conditii
ale substratului nutritiv (temperatura, aciditare, umiditate, cantitatea azotului amoniacal).
Temperatura optima pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de catre rame constituie + 20...
+ 25 grade. La temperatura de + 14... +18 grade are loc oprimarea activitatii de reproducere, iar la
+7... + 12 grade ramele nu se inmultesc, iar la temperaturi mai scazute ele cad in hibernare.
Cresterea sau scaderea esentiala a temperaturii influenteaza negativ atat asupra reproducerii cat si
asupra gradului de prelucrare a deseurilor organice. O importanta deosedita pentru activitatea
normala a ramelor are umiditatea substratului nutritiv, care trebuie sa constituie 70 - 80 % (adica,
atunci cand se strange in pumn, apa sa curga printre degete). Micsorarea nivelului umiditatii conduce
la scaderea greutatii corporale si activitatii de prelucrare a substratului.
O alta conditie, care influenteaza procesul de prelucrare a deseurilor organice, este mentinerea
aciditatii active (pH), care trebuie sa constituie 7 - 8 unitati. Devierea aciditatii active a substratului
nutritiv cu o unitate de la cea optima nu provoaca schimbari esentiale, in modul de viata si activitate a
ramei.
Sporirea aciditatii pana la 5 - 6 unitati si lipsa aeratiei in substratul nutritiv conduce la micsorarea
numarului de indivizi tineri si a greutatii corporale a ramelor mature.
Pentru a regla nivelul aciditatii active a substratului nutritiv pina la nivelul optim se recomanda la cel
cu mediu acid de adaugat creta sau var, iar la cel bazic - sol cu aciditatea marita sau turba. Cantitatea
de azot amoniacal, dupa ce s-a terminat procesul de fermentare, trebuie sa oscileze de la 4,0 pina la
17,0 mg/kg.
Tehnologia vermicultivarii nu este un proces copmlicat, daca se iau in consideratie conditiile expuse
mai sus. In procesul viermicultivarii trebuie sa se respecte urmatoarele etape:
a) pregatirea substratului nutritiv;
b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor, gramezilor;
c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei in sectoare
noi;
d) colectarea biohumusului si pregatirea lui pentru utilizare sau pastrare.
Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiile animalelor, dupa fermentare. Dejectiile care
nu au fost supuse fermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitate de substrat
nutritiv. Dupa fermentare substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Daca aceasta nu este
posibil, atunci pentru a determina calitatea substratului nutritiv se foloseste testul "50 rame", care
consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza o cantitate anumita de substrat nutritiv, pregatit pentru
viermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature.
Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si
active, atunci substratul nutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci cand ramele au
parasit substratul sau sunt pasive, pregatirea substratului trebuie continuata, pana la momentul cand
rimele nu vor parasi mediul de trai. A doua etapa a tehnologiei viermicultivarii este formarea lojelor si
sectoarelor in care se plaseaza substratul nutritiv.
Pentru gospodariile mari, dimensiunile sectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, in care
grosimea substratului nutritiv trebuie sa fie de 25 - 35 cm (vara) si 35 - 45 cm (iarna). Sectoarele se
impart in loje, dimensiunile constituind 1 m latime si 2 m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din
25 loje.
Sectoarele pot fi situate la suprafata solului, pe suprafete asfaltate, putin inclinate, sau pe suprafete
de pe care a fost inlaturat stratul afanat. Sectoarele de asemenea se pot situa in santuri cu
adancimea de 40 - 50 cm, betonate, avand aceleasi dimensiuni. Inainte de plasarea substratul nutritiv
pe fundul sectorului se asterne un strat de 5 cm paie. Pentru gospodariile mici (particulare sau de
fermieri) se pot practica gramezile de dejectii (gunoi de grajd, baligar), care au fost supuse
fermentarii, cu latimea 1 m, iar lungimea 2 si mai multi metri.
Grosimea substratului nutritiv nu trebuie sa depaseasca 50 cm. Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la
1 tona de substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joaca un rol important in procesul de
prelucrare a deseurilor organice. Locul ales trebuie sa fie situat intr-o zona accesibila pentru a folosi
deseurile organice, sa fie putin inclinat pentru a da posibilitate apei de a se scurge in timpul stropitului
si ploilor abundente. Daca conform testului "50 rame" substratul este calificat benefic pentru
vermicultivare, in el se plaseaza ramele.
Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent. Plasarea ramelor se efectueaza ziua,
deoarece sub influenta luminii ele se ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic
de prelucrare a deseurilor organice trebuie de tinut cont de respectarea cerintelor expuse mai sus.
Daca intr-o loja au fost plasate 30 - 100 mii indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni.
Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesara reamplasarea ramelor in loje noi.
Acest proces decurge astfel: timp de 14 zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei
(sectorului) se adauga substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substrat nutritiv si
se inlatura impreuna cu el, plasandu-se in alte loje (gramezi) cu substrat nutritiv.
Aceasta operatie se repeta de 3 - 4 ori pana cand este inlaturata cea mai mare parte din populatia de
rame. Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci din polietilena sau este administrat in
stare bruta pe campuri. Pe parcursul a 6 luni, cat dureaza procesul de prelucrare, substratul trebuie
permanent stropit. Stropirea trebuie efectuata dimineata sau seara, cand diferenta de temperaturi nueste mare.
In perioada calda a anului (din martie pana in octombrie) in sectoarele sau lojele noi hrana
suplimentara se adauga regulat, o data la 2 saptamani, prima administrare a ei fiind efectuata la o
luna dupa plasarea ramelor. In perioada rece a anului, sectoarele, lojele sau gramezile de deseuri
organice in care se afla veirmicultura se acopera cu paie, rogojini sau panza de sac.
Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus. In
conditiile climaterice din Moldova tehnologia vermicultivarii poate fi practicata la aer liber si formarea
sectoarelor noi poate fi efectuata de doua ori, in lunile aprilie si octombrie.
Scopul principal al vermicultivarii este prelucrarea completa a deseurilor organice, obtinerea
biohumusului si ameliorarea situatiei ecologice.
In calitate de directie auxiliara este obtinerea adaosului proteic pentru ratia de hrana a animalelor.
Asadar, tehnologia propusa poate fi aplicata in orice tip de gospodarii (ferma, gospodarii particulare si
de fermieri), nu necesita cheltuieli mari si poate fi organizata in aer liber."


sursa surviving-home.blogspot.ro

Stramosii

Stramosii