ANCHETĂ: MAFIA USTUROIULUI DIN CHINA – dezvăluiri complete! Este tratat chimic SĂ NU ÎNCOLȚEASCĂ și se cultivă cu PESTICIDE CARE-I OTRĂVESC PE ROMÂNI!

Din evidențele ANAF și cele ale Institutului Național de Statistică reiese că în ultimii doi ani au fost aduse din China doar 210 tone (210.000 de kilograme) de usturoi. Agrointeligența – www.agrointel.ro a aflat însă că importurile legumei chinezești sunt de cel puțin opt ori mai mari – peste 1.700 de tone de usturoi care au ajuns în România au avut origine chinezească. Produsul asiatic este tratat chimic cu substanțe nerecomandate și chiar interzise în UE.

Usturoiul chinezesc care ajunge mai ales în supermarketurile și hipermarketurile românești, dar nu numai, este unul controversat din punct de vedere al sănătății produsului. Este tratat cu pesticide, gazat cu inhibitori de creștere, interziși în UE și SUA. Mai mult, pentru a ascunde originea sa, și pentru a nu speria cumpărătorii, multe importuri sunt trecute mai întâi prin spațiul comunitar, de unde apoi este adus în România ca și cum ar fi un produs din Uniunea Europeană.

Datele APIA contrazic cifrele statistice oficiale

Concret, datele de la intrarea în țară aflate în posesia Autorității Vămilor și ale Administrației Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), raportate la Institul de Statiscă, relevă că în anul 2015 au ajuns în România doar 26 de tone de usturoi chinezesc. Anul următor, au mai fost importate, oficial, alte 187 tone din China.

Însă, conform reglementărilor europene, firmele care fac importuri de usturoi trebuie să declare și la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) țara unde este crescut usturoiul care ajunge în România. Asta pentru statele din afara spațiului comunitar, pentru restul – importurile sunt considerate schimburi intracomunitare.

Din datele de aici, de la APIA, rese că în ultimii doi ani au intrat în țară aproape 1,7 milioane de kg (1.700 de tone) de usturoi care a fost crescut în China.

Tratat chimic să nu încolțească

Gheorghe Vlad, producător de legume din zona București-Ilfov, ne-a explicat că usturoiul din China este tratat chimic și este nepotrivit pentru consum. Asta pentru simplu fapt că dacă este lăsat mai multe zile la soare, spre exemplu, el nu dă semn că încolțește. “Produsele de acest gen importate din acest stat din Asia este unul gazat, trata chimic, asta pentru a rezista cât mai mult. Nu trebuie analize, se poate observa cu ochiul liber prin simplu fapt că acest usturoi nu încolțește”, stabilește sigur acesta.

Cu toate acestea, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a refuzat să ne precizeze oficial, până în acest moment, dacă a verificat loturile de usturoi din China pentru a ne transmite dacă leguma este sigură pentru consum sau nu. Reprezentanți ai instituției ne-au precizat că în ultimii doi ani au fost testate anumite loturi, însă nu s-a putut ajunge la vreo concluzie pentru că leguma din China nu are rădăcini, acestea fiind îndepărtate.

China și iar China

În anul 2015, APIA a emis licențe de import usturoi în cadrul contigentelor tarifare și în afara contingentelor tarifare (ímporturi din țări din afara UE – n.r.) pentru o cantitate de 995 de tone, ni s-a transmis din partea instituției. “În perioada 1 ianuarie 2016-1 decembrie 2016, APIA a emis licențe de usturoi în cadrul contingentelor tarifare și în afara contigentelor tarifare pentru cantiatea totală de 783 tone”, ne-au mai precizat reprezentanții agenției.

Toată cantitatea de usturoi importată în România în anul 2015 a avut ca țară de origine China. “În anul 2015, dintre operatorii economici mai sus menționați, doar Dar International a importat cantitatea de 66,51 de tone de usturoi având ca țară de origioe India, Deco Frucht a aimportat cantitatea de 60 de tone de usturoi cu origine Turcia, diferența de cantitate având ca țară de origine China”, ni s-a transmis din partea APIA.

Prețul sub cel din UE și șansa de a importa cantități mari din China sunt motivele pentru care usturoiul chinesc este prezent în Europa și implicit în România.

Traseul

În total, în 2015 au fost importate 3.250 de tone de usturoi din toată lumea, iar anul acesta, până la 1 decembrie, au intrat în țară 4.500 de tone din acest produs. Datele ne-au fost oferite de Institul de Statistică. Valoarea importurilor de la 1 ianuarie 2015 și până la 1 decembrie 2016 este de 16, 2 milioane de euro.

Ca un studiu de caz. În supermarketurile Lidl se găsește usturoi la legătură adus din Italia, de la firma Malvi Cervati S.a.s. Numai că legumă este crescută în China, conform etichetei legăturii de usturoi.

Se folosesc pesticide care au ucis oameni

Printre pesticidele folosite în China pe culturile de usturoi, conform unor rapoarte ale autorităților din Statele Unite, se regăsesc parathion și phorate. Acestea sunt două substanțe care au un efect devastator asupra corpului uman. Astfel, pentru ATSDR (Agency for Toxic Substanes and Disease Registry), instituție aflată în subordinea Departametul de Sănătate din Statele Unite, parathionul este un pesticid foarte toxic care este folosit în culturile de usturoi.

Mai mult, reprezentanții Pesticide Action Network (PAN), o asociație de profil tot din Statele Unite, consideră că parathionul este unul dintre cele mai periculoase pesticide. Acest produs a otrăvit, afectând sănătatea, peste 650 de agricultori din 1966 și până acum din Statele Unite. Dintre aceștia, 100 de fermieri otrăviți au și murit.

De altfel, acest produs este interzis chiar și în Uniunea Europeană din 2003 prin Regulamentul 304 din anul respectiv privin importul și exportul de pesticide.

Însă, cum pesticidele sunt folosite în China, usturoiul ajunge în Europa ca bun pentru consum pentru simplu fapt că leguma are îndepărate “mustățile”, rădăcinile care ar proba folosirea sau nu a unor pesticide periculoase, ne-a explicat un specialist de la ANSVSA.

Mai mult, Gheorghe Vlad, ne-a precizat că produsul din China este tratat cu inhibitori de creştere care au la bază hormoni sau diverse substanţe chimice. Asta pentru a putea fi depozitat pe perioade lungi.

Usturoiul chinezesc ajunge în supermarketurile și hipermarketuri

Leguma condiment ajunge în special în marile magazine:

Mega Image
– Susține că oferă usturoi românesc

Cora
-Oferă usturoi chinezesc

Profi
-Oferă usturoi chinezesc

Lidl
-Oferă usturoi chinezesc

Penny Market
-Oferă usturoi din România, Spania sau China.

Bere facuta in casa

Etapele necesare producerii a 23 L de bere cu ajutorul Kitului de Bere:

• Se dizolva 1 kg de zahar in 3 litri de apa fierbinte;
• Se igienizeaza recipientul de fermentare (galeata alba) cu o solutie de Metabisulfit de Potasiu 1 lingura la 1 L de apa rece;
• Se monteaza caneaua de plastic la Recipientul de fermentare
• In apa in care s-a dizolvat zaharul, se dizolva si Maltul si drojdia ce se gaseste in capacul cutie cu Malt;
• Solutia astfel obtinuta se transfera in Recipientul de fermentare;
• Se mai adauga 19-20 L de apa curata;
• Se lipeste Termometrul Banda pe exteriorul Recipientului de Fermentare. Temperatura optima de fermentare este de 24-28 grade;
• Se monteaza capacul recipientului in care se monteaza Minifierbatorul. In Minifierbator se pune putina solutie de Metabisulfit de Potasiu;
• Se lasa la fermentat;
• Dupa ce nu mai ies bule prin Minifermentator se trece la a etapa imbutelierii;
• Cu ajutorul canelei se umplu sticlele cu bere;
• Cu ajutorul masurii de plastic se adauga putin zahar, necesar refermentarii berii in sticla;
• Sticlele se capseaza cu ajutorul Aparatului de Capsat;
• Se lasa la maturat cel putin 2 saptamani, timp in care are loc o refermentare a berii in sticla.

Kitul de bere este compus din: Recipentul de Fermentare, Metabisulfitul de Potasiu, Minifierbatorul, Termometrul Banda, Capsele, Aparatul de Capsat, Masura de plastic.

Vezi necesarul aici

Vinificatie vin rosu sau alb aromat

Echipamentele si produsele necesare vinificarii si etapele acesteia:

• Un Zdrobitor model ENO 3 MANUAL SMALTO sau ENO 3 SMALTO cu motor;
• Zdrobitorul se pune pe o Cada de 500 L, unde se aduna mustuiala. In mustuiala se aplica tratamentul cu Dioxid de Sulf si apoi se incorporeaza Enzima de Maceratie.
• Pentru o buna fermentare se foloseste Drojdia Selectionata
• Mustuiala se lasa la macerat 1-3 zile la vinurile Albe Aromate si 3-5 zile la Vinurile Rosii;
• Mustuiala macerata si partial fermentata se muta apoi in Teascul Manual TM, cu ajutorul unei galeti;
• Cu ajutorul Teascului Manual TM se face stoarcerea, mustul rezultat adunandu-se intr-o Cada de 100 L;
• Din Cada de 100 L, cu ajutorul Electropompei, mustul se muta in Cisterna de Inox unde va continua sa fermenteze;
• Dupa fermentare se face primul pritoc si se va indeparta drojdia.
• In cazul Vinului Alb Aromat se face bentonizarea cu ajutorul Bentonitei DERITON. Dupa bentonizare se face al doilea pritoc, in urma caruia se indeparteaza bentonita;
• Se incepe operatiunea de filtrare a vinului cu ajutorul Filtrului COLOMBO si al Placilor Filtrante AF;
• Filtrarea se face Medie, Fina si Sterila. Vinul, rezultat in urma filtrarii, se poate consuma ca atare sau se poate imbutelia;
• Imbutelierea se poate face:
  • la Bag-In-Box cu ajutorul Echipamentului Umplere BIB (cu pistol dozator si cantar), Punga BAG-IN-BOX cu vin se pune intr-o Cutie de Carton adecvata;
  • la Sticla cu ajutorul Monoblocului de Umplere si a unui Dopuitor Manual. In cazul imbutelierii la sticla se foloseste un Dop de Pluta.
  •  Vedeti aici de ce aveti nevoie

Incalzirea locuintei | Puterea Calorica a Lemnului

Lemnul de foc este o sursa comuna de energie pentru incalzire prin ardere in sobe, seminee, centrale termice sau pentru utilizare la prepararea mancarii in cuptoare de restaurante/pizzerii sau la gratar.

Ca putere calorica, esentele tari, nerasinoase sint cele care au randamentul cel mai bun. In ordinea descrescatoare a utilizarii lor si a puterii calorice tipurile de lemn utilizate pentru ardere conventionale sunt:

• Fag, stejar, carpen – 4,1 kWh/kg sau 2100 kW/mc
• Artar, Mesteacan – 4,2 kWh/kg sau 1900 kW/mc
• Plop, Salcie – 4,1 kWh/kgsau 1200 kW/mc
• Pin – 4,4 kWh/kg sau 1700 Kw/mc
• Molid, Brad 4,5 kWh/kg sau 1500 kW/mc

Puterea calorica depinde mult de umiditatea lemnului, evident, cel uscat avand o putere mai mare, in acest sens existand 3 clase diferite pentru umiditate:

• >35% – ( lemnul de esenta tare pierde pana la 40 % din randament)
• 20% – 35 %
• < 20 %

De retinut :

• umiditatea lemnului uscat industrial nu ramane la nivelul de 8 % cit folosesc fabricile de mobila in productie, lemnul absorbind inapoi umiditate din aer
• depozitarea e recomandat sa fie facuta protejat de ploaie sau zapada, in zone ventilate, aerisite
• centralele moderne permit alimentarea cu lemn debitat la dimensiuni impuse care asigura autonomie pana la 36 de ore
• semineele care au in constructie serpentine pentru circuitul de incalzire asigura pe linga caldura directa si o sursa suplimentara de incalzire a caloriferelor, iar un sistem semineu + pompa de circulatie + centrala termica + unitate de control comandata de termostat poate asigura confortul termic, comutand automat intre echipamente in functie
• lemnul se comercializeaza in general la pret / metru ster. Un metru ster echivaleaza aprox 0,7 mc. Depinde cel mai mult de lungimea elementelor.
• pt o centrala de 35 kW consumul mediu este de 9 kg/h, adica 1 mc=1,4 metri steri asigura 83 ore de functionare.
• Un Camion Saviem poate transporta cam 10-12 metri steri de lemn, sa aveti grija sa nu platiti pret de metru cub si sa vi se livreze metru ster.
• 
  
• 

CREȘTEREA ALBINELOR: Lucrări OBLIGATORII în luna DECEMBRIE!

Prima luna de iarna calendaristica se manifestă de obicei cu ninsoare, vânt, viscol, îngheţ şi umiditate crescută. Deşi luna decembrie este o perioadă de inactivitate în ciclul biologic al albinelor, apicultorul are posibilitatea să-şi orienteze mai mult acţiunile către activităţi de atelier, activităţi de informare si perfectionare în apicultură sau activităţi de dezvoltare prin valorificarea a produselor apicole obţinute în sezonul anterior, achiziţionarea de noi materiale necesare pentru sezonul următor.
Cu toate acestea, în anumite perioade ale lunii apicultorul trebuie să aibă în vedere şi o serie de activităţi ce ţin de stupină:
– Supravegherea şi controlul modului cum iernează familiile de albine o data la 2-3 saptămâni, prin controale auditive (ascultare) pentru perceperea şi interpretarea zumzetului albinelor şi aprecierea resturilor găsite (pe foaia de control a stupului sau în urma preluării cu ajutorul unei sârme îndoite în unghi drept). Experienţa ne va ajuta în aprecierea cat mai corectă a zumzetului si deci a stării de sănătate a familiilor de albine.
– Intervenţiile în stup se vor face în spaţii încălzite numai atunci când se constată lipsa rezervelor de hrană, îmbolnăvire sau alte stări anormale care nu pot fi înlăturate în condiţii de stupină.
– Mortalitatea exagerată în urma analizei foii de control arată faptul că familia de albine fie a iernat cu prea multe albine vârstnice fie ca urmare a uzurii organismului cauzată de boală.
– Prezenţa albinelor mucegăite, umede arată că în stup există o ventilaţie precară.
– Albinele cu abdomenul umflat şi petele de diaree la urdiniş sau pe scandura de zbor arată că în stup sunt provizii de calitate proastă sau condiţiile de iernare sunt nefavorabile neliniştind albinele şi sporind consumul de hrană. Această situaţie poate crea premiza apariţiei nosemozei.
– Prevenirea deranjării şi neliniştirii albinelor de păsări de curte, ciocănitori, piţigoi.
– Înlesnirea şi supravegherea unor zboruri spontane de curăţire ale albinelor în ferestrele calde ale lunii (când temperatura depăşeşte 13-14ºC) după ce vatra a fost curaţită de zăpadă şi albina moartă de la urdiniş a fost îndepărtată, pot fi ridicate capacele şi salteluţele stupilor pentru ca razele soarelui să încălzească direct podişoarele. În limita posibilităţilor stupii umbriţi pot fi mutaţi în locuri însorite.
– Îndepărtarea fără zgomot a zăpezii şi a gheţii formate pe scândurelele de zbor şi pe capacele stupilor.
– Protejarea stupinei contra curenţilor reci de aer prin perdele, garduri realizate din diverse materiale anterior.
În atelierul stupinei se vor face o serie de lucrări necesare pregătirii sezonului următor:
– reparaţii ale elementelor componente ale stupului;
– depozitarea în condiţii sigure a surplusului de corpuri, caturi, rame, faguri.
– curăţirea, răzuirea resturilor de ceară şi propolis cu dalta apicolă şi cuţite speciale precum şi dezinfectia materialului apicol prin metoda flambării sau metoda chimică cu diverse substanţe dezinfectante.
– pregătirea ramelor prin însarmare, aprovizionarea cu faguri artificiali.
– pentru apicultorii profesionişti care vor să-şi dezvolte stupina este importanta stabilirea unui plan judicios conceput, realist pentru sezonul apicol următor în funcţie de care se va stabili necesarul de materiale şi echipamente apicole de achizitionat .
– participarea la cursuri şi conferinţe, procurarea de materiale de documentare (reviste, cărţi).

Plantări în livadă: de ce nu se prind pomii fructiferi. 10 greșeli de evitat!

Plantarea pomilor fructiferi necesită mare atenție și mai ales informare în prealabil astfel încât fiecare puiet pe care l-ați pus în pământ să se prindă și să devină un pom sănătos și productiv. Pentru a vă asigura că, deși fără experiență, pomii se prind de la prima încercare, trebuie să țineți cont de anumite reguli. 

Cele mai frecvente greșeli pe care le fac pomicultorii atunci când vine vorba despre plantarea pomilor fructiferi încep de la săparea gropilor până la primele tăieri care se fac la puietul de abia plantat. Pentru a evita astfel de greșeli, vă facem un top al acestora pentru a putea să le evitați pe viitor:

1.Nu săpați groapa pentru pomi de pe o zi pe alta! 

Un punct foarte important atunci când plantezi pomi fructiferi este să ții cont de săparea gropilor. Cu cât sunt săpate cu câteva luni înainte, cu atât mai bine, deoarece se sterilizează locul unde vei pune pomul fructifer. Orice carte de specialitate în acest domeniu recomandă săparea gropilor din luna august pentru plantările de toamnă.

2. Nu faceți gropi mici!

Pentru a se prinde bine pomul și a avea loc să își dezvolte rădăcinile cum trebuie, aveți nevoie ca gropile să fie mari. Mărimea gropilor este variabilă în funcţie de gradul de mobilizare al terenului, și anume de la 30x30x30cm în teren desfundat, până la 60x60x40cm în teren nedesfundat. Când se sapă groapa, pământul de la suprafață se pune într-o parte a gropii, iar cel de la fund în cealaltă.

3. Nu plantați pomul fără să fasonați rădăcinile!

Trebuie să țineți cont că pentru a avea pomi buni de plantat aceștia au nevoie să fie fasonați la rădăcină. Așadar, se înlătură părțile vătămate sau se netezesc rădăcinile fiecărui pom în parte cu 3-4 cm. Rădăcinile foarte subțiri, mai subțiri de 3 mm adică se scurtează la 7-8 cm, se suprimă de la bază dacă sunt uscate la plantare.

Astfel, fasonarea nu ajută neapărat la scurtarea rădăcinii, cât la păstrarea pomilor cât mai sănătoși și bogați. Dacă achiziționați pomi fructiferi prin curier, aceștia trebuie să stea cu rădăcinile în apă cam 1-2 ore pentru rehidratare.

4. Nu cumpărați material săditor fără să vă informați despre pepiniera/furnizorul respectiv! 

Este indicat ca materialul săditor să fie procurat  din pepiniere consacrate, recunoscute oficial şi controlate, care garantează autenticitatea, calitatea şi sănătatea pomului. Trebuie să fie aleși pomii cu rădăcinile cât mai dezvoltate și intacte, cu lemnul ramurilor copt și muguri bine formaţi, preferându-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipaţi, la care se poate forma scheletul pomului și implicit intrarea timpurie pe rod.

Efectul plantării unor astfel de pomi constă în formarea rapidă a coroanelor  și  începutul fructificării  încă din anul 2 sau 3, obţinându-se o producţie însemnată de  fructe încă din anul 4 de la plantare.

5. Nu plantați dacă pământul este înghețat! 

Trebuie să știți că perioadele de plantare sunt: primăvara devreme sau toamna târziu înainte ca pământul să inghețe și iarna, atunci când solul nu este acoperit de zapadă, nu este înghețat și temperaturile sunt de cel puțin 2-3 grade Celsius.

Cel mai bine este să plantați pomii toamna fiindcă acum au suficientă rezervă pentru apă, orele de frig la care sunt expuși determină fructificarea în anul următor dacă pomul este în vârsta de 2-3 ani, în plus faptul ca este expus la temperaturi joase, călește pomul iar primăvara veți fi siguri dacă acesta s-a prins sau nu și daca trebuie înlocuit.

6. Nu plantați pomii prea adânc, dar nici prea superficial!

Pomii nu trebuie să fie plantați prea adânc, caz în care aceștia cresc greu, nu se dezvoltă cum trebuie lăstarii, ci apar niște rozete mici de frunze. Dacă sunt plantați mai la suprafață se riscă uscarea lor în condiții de secetă.

La pomii altoiți pe puieți din semințe, regula generală este ca după așezarea pământului în groapă, coletul să fie situat la nivelul solului. Pomii altoiți pe portaltoi vegetativi se pot planta puțin mai adânc decât au fost în pepinieră, pentru a realiza o zonă mai mare de înrădăcinare a portaltoiului, dar punctul de altoire să rămână totuși cu câțiva centimentri (2-3 cm) deasupra solului pentru a evita o eventuală trecere a altoiului pe rădăcini proprii.

7. Nu adăugați îngrășământ pe bază de azot!

Aceasta provoacă arsuri rădăcinilor. Dacă nu aveți pământ prea bogat, puteți adăuga cel mult gunoi de grajd bine fermentat, vechi de 3-5 ani.

8. Nu uitați să udați pomul, imediat după plantare!

În copcă se toarnă 1-2 găleți de apă care va drena granulele de pământ între rădăcinile pomului și va elibera aerul prevenind apariția mucegaiului. După ce apa a pătruns în sol, se trage tot pământul în jurul pomului sub formă de mușuroi spre a proteja pomul de îngheț.

9. Nu plantați pomii prea aproape unul de celălalt!

Distanțele de plantare sunt de 3,5 – 4,5 m minim între rânduri și între pomi pe rând pentru a asigura spațiul de lumină necesar. Pentru nuci sunt necesari 8 m, de exemplu, distanțe de plantare. Nu se recomandă plantarea în văi înguste, cu curenți de aer puternici, în zone cu înghețuri târzii de primăvară frecvente. De asemenea se recomandă folosirea a cel puțin 2-3 soiuri din aceeași specie  pentru o mai bună polenizare chiar dacă s-au creat soiuri autocompatibile.

10. Nu lăsați pomii fără să le aplicați tăieri imediat după plantare!

Tăierile impulsionează prinderea și puterea de creștere. trebuie știut că în momentul scoaterii puietului din pepinieră, sistemul radicular se rănește mai mult sau mai puțin. Astfel rădăcinile rănite nu pot susține coroana, motiv pentru care plantele nu se prind. Așadar volumul coroanei se reduce cel mai ușor tot înainte de plantare. Această operațiune se face după regulile tăierilor generale. În consecință, ramurile mai slabe se lasă mai scurte iar cele mai viguroase, mai lungi. Ramurile rănite, bolnave, încrucișate sau crescute în interior se elimină de la inel. Tăierile se fac de la inel sau la mugurii cu orientare spre exterior.

Dispozitiv de curatat rama cu miere

Dispozitiv de curatat rama cu miere