Daca covorul de sub arboretul padurilor este atat de important pentru viata padurii, tot atat de importante sunt plantele ierboase pentru livada.
Intervalele dintre randurile de pomi, arate sau erbicidate, lucrate cu cazmaua, sunt impotriva naturii. In nici o padure nu vom vedea nici macar un metru patrat de teren lipsit de vegetatie sau litiera. Trebuie sa lucram dupa modelul padurii.
In livada se planteaza urzica, care de cateva ori pe an se coseste si se lasa pe sol sub forma de mulci. Se mai planteaza specii de plante ierboase pe care multi le considera buruieni (morcovul salbatic, salnicul, spanac salbatic, coada soricelului, papadia.
Pirul este o planta acaparatoare care trebuie eliminate chiar si intr-o gradina biologica.
Se mai cultiva pe randurile din livada trifoi sau tufe de anin pentru ca fixeaza azotul atmosferic in sol.
Din randul plantelor sanitar face parte si vetricele (tanacetum vulgare) care impiedica atacul paduchilor de frunza. O alta planta benefica este condurasul urcator (tropaeolum majus) care prezinta marele avantaj ca se autoinsamanteaza. Cu cat se va urca mai mult in pom cu atat mai bine.
Daca plantele amintite mai sus au efect de indepartare a daunatorilor, sunt si plante care protejeaza pomii impotriva bolilor .
Astfel, hreanul plantat printre piersici previne atacul de basicare a frunzelor. De asemenea, hreanul previne unele boli la visin.Hreanul odata plantat se inmulteste singur.
Atat impotriva bolilor, cat si a daunatorilor, isi manifesta actiunea usturoiul. Mirosul lui nu este agreat de sobolani.
Cel mai bine este ca odata cu plantarea pomilor langa fiecare pom sa se insamanteze cate o tufa de hrean, vetrice, condurasi si usturoi.
Actiunea repelenta este un rezultat al mirosului plantelor, dar mai ales al faptului ca resturile vegetale apartinand acestor plante putrezesc la baza pomilor si substantele specifice plantelor-sanitar sunt absorbite de radacina pomilor si intra in circuitul acestora. De aceea actiunea acestor plante nu este imediata ci dupa 1-2 ani.
Sursa Paradisulmeu
Folosirea plantelor sanitar
Prin cultivarea unor valoroase plante sanitar ca vetricea (tanacetum vulgare), pelinul,tataneasa(symphytum officinale), urzica, usturoiul,hreanul, vom fi in masura sa preparam cele mai bune plamadeli, fie sub forma de extracte, infuzii sau fierturi.
Plamadeala semifermentata de urzica se poate folosi pentru combaterea paduchilor de frunza si chiar a mustei morcovului. De asemenea plamadeala de urzica este foarte buna ca ingrasamant pentru toate culturile.
Pentru protejarea plantelor se cultiva printre randuri usturoi, galbenele, craite.
Pelinul
Pelinul ocupa un loc important in agricultura biologica. Pentru combaterea paduchilor de frunza la pomi si arbusti fructiferi se foloseste infuzia de pelin preparata din iaba intreaga aflata in pragul infloririi. Doza este de 200-300 g de pelin in stare uscata pentru 10 l de apa . Infuzia dureaza o jumatate de ora. Se stropesc partile de plante afectate de paduchi . In caz de atac puternic, se uda solul din jurul plantei cu aceasca infuzie.
De asemenea , daca in timpul zborului albilitei verzei , se stropesc plantele decateva ori cu infuzie de pelin, fluturele va fi indepartat.
Coada calului
Cine doreste sa aiba plante sanatoase trebuie sa stropeasca cu infuzie de coada calului atat plantele, cat si solul de sub ele, pana la 7 ori pe an. Aceasta infuzie are actiune preventiva , ea intareste peretii celulari ai plantelor si intarzie infectia.
In pomicultura preparatul este recomandat pentru prevenirea atacului de rapan si monilioza.
De 3 ori pe an se stropesc si plantatiile de capsun si zmeur cu aceasta infuzie pentru a preveni atacul de fitoftorioza( arsura tulpinilor de zmeur).
Ceapa, usturoiul, hreanul
Cel mai bine este atunci cand folosim cele 3 plante la prepararea de plamadeli cu apa de ploaie.
Se foloseste impotriva fainarii la diferite plante de cultura, prin stropiea repetata la interval de cateva zile. Nu se va stropi in orele de arsita.
Cu infuzia de hrean se poate preveni atacul de moniloza la visin. Se stropeste in plina floare, cu o infuzie cu concentratia de 3%.
Protejarea fertilitatii solului
Pana acum stiam ca inainte de insamanare un teren se ara adanc sau se desfunda cu cazmaua. Aceasta inseamna nu numai consum mare de energie , dar si deranjarea vietii din sol. Intoarcerea straturilor ar insemna distrugerea a numeroase vietuitoare, un regres in evolutia solului.
Un teren intelenit natural se razuieste cu sapa sau se ara foarte superficial cu plugul. Terenul eliberat se grapeaza si se insamanteaza cu ingrasaminte verzi (mazare furajera, fasole oloaga, mazariche). Datorita adancimii diferite de inradacinare a speciilor, solul se afaneaza si se imbogateste cu azot. Iarna aceste plante degera dar solul ramane tot anotimpul rece acoperit.
Terenul destinat legumiculturii se mai tine peste iarna semanat cu secara, rapita de toamna, trifoi.
Primavara devreme, mulciul se strange prin greblare si se trece la semanat sau plantat. Se trece apoi la reacoperirea solului folosindu-se diferite material vegetale , inclusive resturile de peste iarna.
In ceea ce priveste sporirea fertilitatii , este o greseala sa incorporam gunoi la 20-40 cm adancime, mai ales in stare insuficient fermentata. Descompunerea gunoiului se realizeaza in conditii aerobe, asa incat, la adancime au loc doar procese de putrefactie cu formare de substante inhibatoare pentru cresterea plantelor. Gunoiul ca si compostul se incorporeaza intotdeauna superficial.
O fertilitatea durabila, plante sanatoase si rezistente se obtin numai prin mentinerea unei vieti intense si bogate in sol. Atacul bolilor si daunatorilor este, de cele mai multe ori, rezultatul unui sol aflat in dezordine ( lipsa unor elemente nutritive, dezechilibru intre elemente, seceta, exces de umiditate, poluare ).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sper sa putem comenta impreuna