marți, 26 martie 2013

Vechile planuri de hegemonie germana in Romania, activate de fundatiile politice ale Angelei Merkel


Planificatorii si politicienii germani au urmarit sa faca din Romania un “satelit” subordonat economiei germane, plan care a fost pus in practica, intr-o prima etapa, prin acordurile economice romano-germane din 1918 si din 1939. Planurile de hegemonie germana asupra economiilor sud-est europene nu s-au stins, scrie dr. Klaus Thorner, lector la Institutul pentru Stiinte Politice II, Universitatea Oldenburg.
Angela Merkel si Traian BasescuAngela Merkel si Traian Basescu
S-au schimbat doar metodele prin care Germania isi pune in aplicare viziunea de dominatie, demonstreaza Thorner in textul pe care il reproducem integral in continuare:
Eforturile depuse de fundatiile germane Konrad-Adenauer si Hanns Seidel in România pentru a promova un partid crestin democrat ar trebui sa fie privite cu mare scepticism de publicul român. Aceste demersuri continua traditia dezastruoasa a influentei germane in România. Inca din momentul recunoasterii independentei Romaniei, in 1879, politicile germane au urmarit, cu succes, sa previna o dezvoltare economica separata a Romaniei si industrializarea tarii. Planificatorii si politicienii germani au vazut in România doar un spatiu complementar, dependent, care are potentialul de a completa cu materii prime ieftine, produse agricole si forta de munca economia germana si, daca este posibil, o piata monopolista, dominata de produse industriale germane. Exemple in acest sens sunt tratatele germano-române din 1918 si 1939. Dupa invazia germana si ocuparea României din perioada primului razboi mondial, guvernul de la Bucuresti a fost nevoit sa semneze, la 07 mai 1918, un tratat de supunere.
Prin acesta, partea germana a obtinut monopol pe exploatarea româneasca de petrol si alte marfuri (cum ar fi mangan, carbune si aur) si garantia aprovizionarii Germaniei cu produse agricole. In plus, guvernul român a trebuit sa fie de acord cu exploatarea si instituirea unui control german asupra Cailor Ferate Romane, a drumurilor si a porturilor de la Dunare. Obiectiv strategic major la Marea Neagra, portul Constanta a fost declarat zona libera germana.
Nu in ultimul rând, Reich-ului german a preluat tezaurul de aur al Guvernului roman. A fost primul moment istoric in care Imperiul German si-a asigurat o putere hegemonica totala in Romania.
Acordul economic germano-român din martie 1939 a avut un efect similar. Pe baza acestui contract, intreaga economie româneasca pe termen lung a fost montata, formata si conditionata in “marele laborator” german. Romania a fost nevoita sa furnizeze materii prime si produse agricole si sa se abtina de la dezvoltarea unei industrii proprii a bunurilor finite, cu valoare adaugata mare. Acordul prevedea ca intr-o perioada de cinci ani, cota Germaniei in comertul exterior al Romaniei sa ajunga la 45%, in timp ce extractia de materii prime si productia agricola sa raspunda la necesitatile economiei germane. In plus, acordul mai prevede, printre altele, si o participare germana la capitalul bancilor autohtone si expansiunea retelei de transport a Romaniei in conformitate cu planurile puterii vest-europene. Conceptul unei Mari Economii Germane, avand ca sateliti subordonati sau total dependenti state precum Romania, a fost creat inca din anii 20 ai secolului trecut. In aceasta perioada, mai multe institute germane de cercetare implicate in designul conceptului, clamau o restructurare a agriculturii Sud-Est europene dupa interesele marii puteri si si formarea unui puternic curent pro-german in randul elitelor tarilor sud-est europene, pentru a atinge aceasta tinta.
Mostenitorii aceastei traditi sunt astazi fundatiile Konrad-Adenauer-Stiftung si Hanns Seidel. Amandoua ofera, de asemenea, burse pentru studentii români, astfel incât sa formeze o elita care va lucra, in cele din urma, pentru interesele germane in România. Din consiliul de administratie al Konrad-Adenauer-Stiftung fac parte, printre altii, fostul cancelar Helmut Kohl si actualul cancelar german Angela Merkel. Presedintele Fundatiei, Hans-Gerd Pöttering, a fost lider al Partidului Popular European din Parlamentul European in perioada 1999-2007 si presedinte al Parlamentului European intre 2007 si 2009. Astfel, fundatia Uniunii Crestin-Democrate (CDU), partidul Angelei Merkel, are traditie in a exercita un influent lobby pentru interesele germane in UE. Hans Seidel este fundatia oficiala a Uniunii Crestin-Sociale (CSU), partidul bavarez geaman al celui condus de Merkel si care imparte puterea cu acesta in Bundestag. Trebuie mentionat ca Baden-Württemberg Bavaria va deveni, in curand, landul cu cea mai puternica miza in comertul german cu sud-estul Europei si, prin urmare, cu România.
CSU se erijeaza in protectorul germanilor Sudeti si simpatizeaza cu alte organizatii revizioniste de “etnici germani”, cum ar fi svabii de la Dunare si sasii. Coordonarea centrala a grupurilor stramutate de svabi de la Dunare este reglementata de CDU din Baden-Württemberg, in special in orasul Ulm. In acest mic oras se afla Muzeul Central al svabilor de la Dunare. Si tot in acest orasel de la malul fluviului sunt coordonate, in ultimii ani, o varietate de activitati legate de vechile planuri de hegemonie germana in sud-estul Europei, inclusiv in Romania. Este vorba despre deschiderea unor Birouri ale Dunarii, a unei Academii a Dunarii, organizarea periodica a unui Festival al Dunarii si crearea unui Consiliu al oraselor de la Dunare si un asa-numit Centrul de Sud al Competentelor in Industrie si Comert. Scopul acestor activitati este acela de a promova expansiunea economica germana in sud-estul Europei, inclusiv prin extinderea influentei la Dunare si extinderea retelei de transport din Europa de Sud Est la Marea Neagra in interesul exporturile germane.
Un reper major pentru extinderea german este aplicarea unei strategii a Dunarii la nivelul UE, pregatita vreme de ani de zile – in mare parte de Germania – care urmeaza a fi adoptata in urmatoarele sase luni, cand Ungaria va ocupa presedintia UE. In acest scop, oficialii UE au alocat resurse financiare semnificative care vor fi utilizate pentru expansiunea comertului la Dunare si extinderea retelei de transport in sud-estul Europei. In lumina celor prezentate mai sus, eforturile actuale ale fundatiilor Konrad-Adenauer si Hanns-Seidel in România, se concentreaza pe ofensiva economica germana si reinstituirea hegemoniei germane in sud-estul Europei. Cel putin atât timp cât Germania refuza sa plateasca datoriile sale din relatiile de clearing din anii 30, România ar trebui sa se apere impotriva tuturor încercarilor germane de influenta in politica si economie.

Klaus Thorner este lector la Institutul pentru Stiinte Politice II, Universitatea Oldenburg si doctor in stiinte politice din anul 2000. Nascut la 29 Martie 1964 in Oldenburg (Niedersachsen), Germania, Thorner si-a finalizat studiile in stiinte politice si sociale in anii 90, la Universitatea din Oldenburg. Colaboreaza cu www.german-straine-policy.com. Este coautor al mai multor lucrari de specialitate, printre care “Cazul Iugoslavia” - Hamburg, 1997, “Goldhagen si stanga germana” -  Berlin, 1997, “Niciodata din nou razboi fara noi - Kosovo si noua geopolitica germana” - Hamburg, 1999. Este autorul cartii « Intregul Sud-Est este hinterlandul nostru - Planurile germane pentru Europa de Sud-Est 1840-1945” - Freiburg 2008.
Sursa corectnews

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii