ONU se teme de o criză a nisipului. Extragerea de pe plaje ar putea fi interzisă

 Un raport publicat de ONU cere acţiuni urgente pentru a evita o "criză a nisipului", inclusiv interzicerea extragerii acestuia de pe plaje, în condiţiile în care cererea a explodat la 50 de miliarde de tone pe an, pe fondul creşterii populaţiei şi al urbanizării, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

La nivel global, nisipul este cea mai exploatată resursă naturală, după apă, însă modul în care este utilizat este în mare parte nereglementat, ceea ce înseamnă că este consumat mai rapid decât poate fi înlocuit prin procese geologice care durează sute de mii de ani, se arată în raportul Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Consumul global de nisip pentru a fi utilizat în producţia de sticlă, beton şi materiale de construcţii s-a triplat în ultimele două decenii, ajungând la 50 de miliarde de tone pe an, adică aproximativ 17 kilograme zilnic pentru fiecare persoană, afectând râurile şi liniile de coastă şi chiar ducând la dispariţia unor mici insule.

"Ne găsim acum în situaţia în care nevoile şi aşteptările societăţilor noastre nu pot fi îndeplinite fără îmbunătăţirea guvernanţei resurselor de nisip", a declarat directorul departamentului economic de la UNEP, Sheila Aggarwal-Khan. "Dacă acţionăm acum, este posibil să evităm o criză a nisipului", a adăugat ea.

La rândul său, coordonatorul echipei care a elaborat raportul, Pascal Peduzzi, a spus că impactul supra exploatării resurselor de nisip se resimte deja. De exemplu, în delta râului Mekong, cel mai lung din Asia de Sud-Est, extracţia nisipului a dus la scăderea deltei, conducând la salinizarea unor terenuri care anterior erau fertile. De asemenea, extracţia nisipului într-un râu din Sri Lanka a dus la inversarea cursului apelor, ceea ce înseamnă că apa din ocean se revarsă în interior şi odată cu ea aduce şi crocodilii de apă sărată.

Acum cererea începe să se reorienteze spre Africa unde în multe cazuri sătenii înlătură nisipul de pe plaje pentru a construi oraşe. În unele cazuri, acest proces face liniile de coastă mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice, precum furtunile mai puternice, se arată în raportul UNEP.

Printre recomandările formulate de autorii raportului se numără interzicerea extracţiei de nisip de pe plaje şi crearea unui standard internaţional pentru dragarea maritimă care poate prejudicia biodiversitatea oceanelor. De asemenea, autorii raportului au făcut un apel pentru o reducere a cererii prin reutilizarea nisipului rezultat de pe urma materialelor reciclate precum betonul în locul utilizării nisipului natural.

Sursa wall-street.ro

De ce lumea rămâne fără nisip şi ce implicaţii ar putea avea asta

 Fraser Cain, publisherul web-siteului Universe Today, unul dintre cele mai cunoscute în nişa publicaţiilor online de astronomie, a făcut un calcul cu foarte multe zerouri şi estimări şi a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci până la zece ori mai multe stele în Univers decât fire de nisip pe plajele lumii.

Un calcul hazardat. Dar nu atât din cauza incertitudinilor de ordin ştiinţific ce privesc dimensiunile Universului, cât a unei certitudini pământene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decât orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămân rapid fără nisip. Şi albiile râurilor, şi luncile, locurile uşor de explorat. Prin definiţie, deşertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.

Nisipul din deşert este modelat de vânt, prea neted pentru a fi bun în construcţii, aşa cum sunt nisipul şi pietrişul modelate de valurile oceanelor sau de curenţii râurilor. Ironic, ţările a căror principală formă de relief este deşertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violenţă, la crime, pentru a-şi proteja afacerea. Râul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh şi Golful Bengal. Trece prin oraşe indiene precum Calcutta şi Kanpur, care cresc rapid şi au un apetit vorace pentru nisip.

”Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mâlul şi nămolul“, povesteşte pentru revista Spiegel geologul Dill. ”Oamenii pescuiesc pietre acolo.“ Pietrele au ajuns o resursă atât de rară în Bangladesh încât constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker. În Maroc şi Caraibe hoţii lasă plajele despuiate. În Senegal, oamenii îşi riscă viaţa recoltând nisip direct din mare cu unelte rudimentare. Germania importă nisip pentru construcţii.

Pascal Peduzzi, om de ştiinţă elveţian şi directorul unuia dintre grupurile de mediu ale ONU, a explicat pentru BBC în luna mai că dezvoltarea rapidă a Chinei a consumat mai mult nisip în ultimii patru ani decât au folosit Statele Unite în tot secolul trecut. În Statele Unite, utilizările cu cea mai rapidă creştere includ consolidarea liniilor ţărmurilor erodate de creşterea nivelului mării şi de furtuni din ce în ce mai puternice - eforturi care, ca multe încercări de a răspunde provocărilor legate de mediu, creează probleme de mediu proprii.

În 2012, organizaţia de mediu Global Witness a demonstrat cu imagini din satelit că Singapore şi-a extins teritoriul cu 22% în ultima jumătate de secol.

Cum activitatea din construcţii din vest mai are până să-şi revină complet după criza financiară din 2007-2008, Asia este de departe cea mai mare sursă de cerere de nisip. Cifre ale Freedonia Group, firmă de cercetare a pieţei, sugerează că din cele 13,7 miliarde de tone de nisip extrase la nivel mondial pentru construcţii anul trecut, 70% au fost utilizate în Asia. Jumătate au fost folosite în China, unde guvernul estimează că a construit 32,3 milioane de locuinţe şi 4,5 milioane de kilometri de drumuri între 2011 şi 2015, notează The Economist. Ca şi Singapore, China şi Japonia şi-au extins teritoriul cu ajutorul nisipului. China a scandalizat opinia publică construind insule artificiale pe stânci contestate din Marea Chinei de Sud.

Emiratele Arabe vor să continue să crească – atât pe verticală, cu zgârie-norii lor uriaşi, cât şi în suprafaţă. Constructorii din Dubai, Qatar şi Bahrain sunt ocupaţi cu ridicarea celor mai înalte clădiri rezidenţiale şi a celor mai mari aeroporturi din lume. Dubaiul a cucerit teren din mare folosind 385 de milioane de tone de nisip pentru proiectul său îndrăzneţ Palm Island. Acum se lucrează la proiectul unui alt arhipelag artificial numit The World (Lumea). Aceste eforturi au epuizat toate resursele de nisip ale acestei ţări. Nisipul de pe terenurile de golf din Dubai este importat. Cel din deşert este atât de fin, încât mingea de golf s-ar scufunda pur şi simplu în el. Cea mai înaltă structură făcută de om, clădirea Burj Khalifa din Dubai, este construită cu nisip cumpărat din Australia.

Arabia Saudită deţine rezerve de nisip, dar a restrâns în mod repetat livrările pentru ţările învecinate, forţând macaralele de acolo să se oprească.

În Europa, în 2012 doar Germania a extras 235 de milioane de tone de nisip şi pietriş, 95% din această cantitate ducându-se în sectorul construcţiilor. Această ţară, brăzdată de râuri şi cu ieşire la mare, are nisip, dar importă acest tip de resurse naturale. Reprezentanţi ai Institutului Federal pentru Geoştiinţe şi Resurse Naturale din Hanovra spun că Germania are suficiente rezerve de nisip pentru a acoperi mii de ani de consum. Problema este că nisipul folositor nu este întotdeauna disponibil - ar putea fi într-o zonă de conservare, în păduri sau în apropierea oraşelor. ”Este într-un fel ca în cazul turbinelor eoliene: nimeni nu vrea o groapă de pietriş în curtea sa“, spune geologul Dill.

Pe măsură ce nivelurile mărilor vor creşte şi populaţiile urbane vor exploda - ONU prezice o creştere de aproape 1 miliard de persoane până în 2030 - nisipul va fi şi mai căutat.

ONU estimează consumul global la 40 de miliarde de tone pe an, dintre care 30 de miliarde de tone sunt folosite la prepararea betonului. Cantitatea ar fi suficientă pentru construirea unui zid înalt de 27 de metri şi la fel de gros care să înconjoare Pământul.

”Nisipurile sunt acum extrase într-un ritm mult mai rapid decât rata de înlocuire“, se arată într-un studiu din 2014 al ONU. Organizaţia a calculat că nisipul şi pietrişul reprezintă 85% din toate resursele naturale exploatate la nivel mondial.

Sursa Bussinessmagazin.ro

”Nisipul este ca petrolul. Este limitat“, spune şi Klaus Schwarzer, geolog la Universitatea din Kiel. ”Dacă nu suntem atenţi, vom rămâne fără nisip“, avertizează şi specialiştii de la Western Carolina University.

Care este legătura lui Vladimir Putin cu o bancă din România care a dat faliment. Actualul președinte al Rusiei, implicat în afaceri dubioase

Vladimir Putin a derulat afaceri suspecte prin intermediul unei companii din Liechtenstein, implicată în mai multe scheme de spălare de bani. O asemenea afacere a vizat și o bancă din România.

Numele lui Vladimir Putin a fost pus în legătură cu Banca Internațională a Religiilor (B.I.R.). La constituirea capitalului acestei instituții bancare au contribuit Mitropoliile Olteniei și Moldovei, Biserica Armenească, Cultul Penticostal, SNCFR, alte societăți românești și străine, dar și persoane fizice. B.I.R. a falimentat în anul 2000, iar cazul a fost cercetat de două comisiile de abuzuri ale Parlamentului României.

Apropiatul lui Vladimir Putin a fost acționar la Banca Internațională a Religiilor

În 2004, aceste comisii au întocmit un raport din care a reieșit că ”devalizarea băncii a fost rodul unei acțiuni de crimă organizată și corupție institutionalizață, pusă la cale de un grup de interese constituit din mai multe persoane, printre care avocații Arin Stănescu, Calin Andrei Zamfirescu, Flavius Baias și alții, împreună cu persoane din conducerea Băncii Naționale a României, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza și alții, precum și cu complicitatea unor magistrați de la diferite instanțe”.

Prejudiciul a fost estimat atunci la aproximativ 70 de milioane de euro. În 2008, DNA a luat o decizie controversată, în urma căreia cele 14 persoane acuzate de falimentatea B.I.R. au fost scoase de sub acuzare, procurorii argumentând că nu s-au adunat probe suficiente la dosar.

Însă, în luna mai a anului 2000, anul în care B.I.R. a falimentat, ziarul francez Le Monde a publicat, potrivit FANATIK, o amplă anchetă care viza legăturile dintre mafia rusă și cartelul columbian al drogurilor Ochoa.

Într-un articol, Le Monde a scris că Vladimir Putin a fost, pînă în martie 2000, consultant al unei companii din Liechtenstein, SPAG, firmă care ar fi folosit fonduri ale Băncii Internaționale a Religiilor pentru achiziții imobiliare în Rusia. SPAG (St.Petersburg Immobilien und Beteiligungs AG) fusese fondată de Rudolf Ritter, un apropiat al lui Putin, după cum a relatat Le Monde. Mai mult, numele lui Rudolf Ritter s-a regăsit printre acționarii persoane fizice ai B.I.R..

Un ziarist rus a afirmat că Vladimir Putin a creat compania SPAG

Ritter se afla în atenția Serviciului Secret German pentru că, prin intermediul SPAG, era implicat în operațiuni de spălare de bani în Liechtenstein, fiind omul de legătură al cartelului Ochoa. În raportul Serviciului Secret German, citat de Le Monde, s-a scris: ”Afaceriștii ruși implicați au transferat bani prin intermediul băncii românești B.I.R., în scopul achiziționării unor imobile în Rusia. Ritter este acționar majoritar la SPAG, firmă care s-a ocupat de achizițiile imobiliare”.

Despre legătura lui Vladimir Putin cu SPAG a relatat și un ziarist rus, Artur Kruglov, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă din Republica Moldova, consultat de FANATIK. Kruglov s-a referit la perioada în care Vladimir Putin a lucrat la Primăria din Sank-Petersburg, condusă de un apropiat al său, Anatoli Sobceak, unde a ocupat funcțiile de viceprimar și de șef al Departamentului de afaceri externe.

Kruglov a dezvăluit că, de fapt, Vladimir Putin a fost cel care a creat SPAG, compania care a transferat fonduri din conturile Băncii Internaționale a Religiilor. „Putin a lucrat la primăria lui Sobceak cinci ani, între 1991 și 1996. Cinci ani de fraude și scheme de corupție – materie primă, cazinouri, SPAG, împărțirea portului și a bazelor petroliere. Și el nu uita de propriile lui interese în nicio tranzacție. SPAG a fost creată tot de Putin împreună cu Vladimir Smirnov – primul președinte al cooperativei Ozero”, a declarat Artur Kruglov pentru sursa citată.

Sursa Fanatik.ro

Masacrul de la Lunca – o rană deschisă în sufletul neamului românesc

 În noaptea de 6 spre 7 februarie a anului 1941 „se scria un episod cumplit din drama românilor din nordul Bucovinei”. Deși au trecut mai mult de opt decenii de la acel eveniment tragic din istoria românilor din regiunea Cernăuți, rana din sufletul neamului românesc continuă să sângereze.

Și-n acest an românii din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și ținutul Herța s-au adunat la Lunca, nu departe de locul Masacrului, la Biserica din sat unde un sobor de preoți în frunte cu Protopopul de Herța Pavel DUMITRU au oficiat un serviciu divin și au înălțat rugăciuni întru pomenirea martirilor români secerați de gloanțele grănicerilor sovietici în lunca Prutului, la doar câțiva kilimetri de România.

Sute de români nevinovați au fost uciși la Lunca, ținutul Herța. Unii au reușit să scape, alții au fost prinși de trupele sovietice, condamnați la moarte, la diferite pedepse cu închisoarea și trimiși în gulagurile Siberiei.

Alături de comunitatea românească din Ucraina la evenimentul de comemorare a martirilor de la Lunca a fost și doamna Irina Loredana Stănculescu, consul general al României la Cernăuți, care a transmis un mesaj de compasiune românilor din nordul Bucovinei  care în iarna anului 1941 și-au pierdut ființele dragi pe malurile Prutului, în localitatea Lunca.

Istoria a lăsat urme adânci în inimile românilor din nordul Bucovinei și răni care vor sângera mereu…

BucPress

Inundaţiile provocate de revărsarea lacurilor glaciare ameninţă milioane de oameni

Schimbările climatice creează tot mai multe probleme în cele mai diverse locuri de pe glob. Inundaţiile masive cauzate de lacurile glaciare formate sau extinse ca urmare a schimbărilor climatice ameninţă milioane de persoane la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică Nature Communications. Patru ţări sunt cele mai expuse riscului: India, Pakistan, China şi Peru, notează cercetătorii care au realizat această primă evaluare globală a zonelor ameninţate de acest fenomen. Volumul lacurilor formate atunci când gheţarii se topesc din cauza încălzirii globale a crescut cu 50% în 30 de ani, potrivit unui studiu anterior din 2020, bazat pe date satelitare. Aceste lacuri sunt extrem de instabile deoarece sunt cel mai adesea îndiguite de gheaţă sau de sedimente compuse din roci poroase şi resturi. Când apa acumulată trece prin aceste bariere naturale, pot apărea inundaţii masive în aval, provocând moartea a mii de persoane. "Nu zonele cu cel mai mare număr de lacuri glaciare sau cele cu cea mai rapidă creştere sunt neapărat cele mai expuse riscului. Pericolul provine mai degrabă de la numărul de persoane care trăiesc în apropierea acestor lacuri şi din capacitatea lor de a face faţă unor inundaţii sau nu", a explicat autorul principal al studiului, Caroline Taylor, doctorand la Universitatea din Newcastle, Anglia. Astfel, mii de persoane au murit în inundaţii cauzate de revărsarea lacurilor glaciare în zonele montane înalte din Asia, însă doar un număr redus în Pacificul de Nord-Vest, chiar dacă această regiune are de două ori mai multe lacuri glaciare. Potrivit studiului, aproximativ 90 de milioane de persoane din 30 de ţări trăiesc în 1.089 de bazine lacustre glaciare, iar 15 milioane dintre acestea locuiesc la un kilometru distanţă de o zonă ce poate fi inundată. Numai în zona montană înaltă din Asia, peste nouă milioane de persoane se află pe traseul direct al unor potenţiale inundaţii cauzate de lacurile glaciare, inclusiv cinci milioane în nordul Indiei şi Pakistan. În Pakistan, care numără peste 7.000 de gheţari în lanţurile muntoase din Himalaya, s-au produs în vara anului trecut inundaţii devastatoare, care au afectat peste 33 de milioane de persoane. Cercetări recente au arătat ca jumătate din cei 215.000 de gheţari de pe Pământ şi un sfert din masa lor se vor topi până la sfârşitul secolului, chiar dacă încălzirea globală poate fi limitată la 1,5 grade Celsius, obiectivul ambiţios al Acordului de la Paris. În ultimul secol, o treime din creşterea nivelului mării la nivel global a provenit din topirea gheţarilor.

Sursa Bursa.ro