vineri, 27 iunie 2014

Anomalia statistică a şomajului: De ce are România şomaj de 7% şi Spania de 26% când în ambele doar unu din trei locuitori lucrează


Autor: Adelina Mihai

„Când oamenii stau acasă şi lucrează pământul pentru că nu mai au unde să se angajeze înseamnă că ne întoar­cem în Evul Mediu.“ 


România are o rată a şomajului de doar 7% la o populaţie de 20 de mili­oane de persoane din care 6 milioane lucrează cu sau fără forme legale, în timp ce în Spania şomajul este de 26%, în contextul în care aproape o treime din popu­laţia Spa­niei (14 din 46 de milioane de persoane) are statut de salariat.
În Polonia, unde tot 31% din popu­laţia stabilă lucrează, şomajul este de peste 10%, în timp ce în Italia, care are o rată mai mică a populaţiei angajate, de 28% din totalul locuitorilor, şomajul depăşeşte 12%, potrivit datelor cen­tralizate de ZF pe baza informaţiilor din 2013 publicate de Eurostat. Cum se explică şomajul scăzut din România, care cuprinde doar 700.000 de oameni, în contextul în care 2,6 milioane de persoane apte de muncă nu sunt nici şomeri, dar nici salariaţi?
„Criza a făcut ca mulţi oameni să re­nunţe să îşi mai caute un loc de mun­că, iar această situaţie i-a scos şi din ca­te­goria salariaţilor, dar şi din categoria şomerilor, de aceea şomajul este scăzut în statistici. Însă aceste statistici sunt în­şelătoare, rata şomajului este scăzută pentru că mulţi oameni lucrează în agricultura de subzistenţă, abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta, lucrează o bucată de pământ sau au o grădină. În ritmul ăsta, în care oa­menii stau acasă pentru că nu au unde să lucreze, pare că ne întoarcem în Evul Mediu“, a explicat analistul economic Aurelian Do­chia.
Bogdan Hossu, liderul confedera­ţiei sindicale Cartel Alfa, ex­plică situa­ţia prin faptul că „cei care sunt înregis­traţi ca şomeri şi nu mai primesc indemnizaţie sunt ra­diaţi după şase luni din registrul de şo­meri dacă în acest interval nu trec cel pu­ţin o dată pe la agenţia pentru ocupare.“
România este o anomalie în faţa că­reia toţi guvernanţii în­chid ochii pentru a avea pace socială: 3 milioane de anga­ja­ţi cu forme legale de la privat susţin din taxe salariile a 1,2 milioane de bugetari, pensiile a peste 5 milioane de per­soane şi plăţile pentru ajutoare sociale. Şi, paradoxal, salariul mediu la stat e mai mare decât cel din privat.
Rezultatele publicate în această săptămână de către INS în „Cer­-cetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)“ pentru primul trimestru al acestui an au readus în atenţie structura de piramidă inversată pe care se bazează economia româ­nească: într-o ţară cu o populaţie de 20 de milioane de persoane din care aproape jumătate (9 milioane) sunt apte de muncă, numărul de salariaţi care lucrează legal este de puţin peste 4 milioane, iar alte 2 milioane sunt angajaţi „la negru“, nu îşi plătesc contribuţiile nici la pensie, nici la sănătate şi nici la şomaj.
Pe lângă aceştia, Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale „Cartel Alfa“, a mai spus că „există aproximativ trei milioane care fac parte din populaţia activă care intră în diverse categorii: patroni (nesalarizaţi), lucrători pe cont propriu, liber profesionişti, lucrători familiali sau agricultori“.
„Rata şomajului este o capcană statistică în măsura în care definiţia nu este prea bine înţeleasă şi apare o discrepanţă semni­ficativă între amploarea fenomenului lipsei locurilor de muncă şi numărul relativ mic de şomeri înregistraţi“, mai spune Hossu.
În Germania, la o populaţie de 80 de mili­oane de persoane din care jumătate sunt apte de muncă (39,5 milioane de oameni), ca angajaţi sunt înregistrate peste 35 de milioane de per­soane, ceea ce înseamnă că rata de angajabilitate este de 44%, cea mai mare din Uniunea Eu­ropeană. „Există şi diferenţe de natură culturală, în sudul Europei, dar se aplică şi în cazul României, tinerii preferă să fie întreţinuţi de părinţi încă un an sau doi până îşi găsesc un loc de muncă conform aşteptărilor. În Germania însă, tinerii ştiu de pe băncile şcolii locul în care vor lucra imediat după absolvire, pentru că sistemul lor educaţional este axat pe pregătirea profesională a tinerilor conform nevoilor din eco­nomie. Iar multe ţări încearcă să copieze acest model“, a mai spus analistul economic Au­relian Dochia, managing director al firmei Concept – Economic and Business Consulting. În schimb, spune el, dacă în Germania tinerii nu pierd timpul după absolvire pentru căutarea unui loc de muncă, în Spania absolvenţilor le este foarte greu să se angajeze pentru că populaţia deja salariată nu poate fi concediată foarte uşor din cauza legilor care îi protejează de acest pericol.
În Spania, rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 40% în 2013, dublă faţă de cea la nivel naţional, potrivit Eurostat. Spaniolii tineri îşi găsesc cu greu un loc de muncă din cauză că salariaţii mai vârstnici sunt greu de restructurat ca urmare a politicilor de protecţie socială. AFP/Mediafax Foto

„Problema de fond este că foarte puţini locuitori sunt contribuabili“
Întrebaţi de ZF despre diferenţa dintre populaţia aptă de muncă şi numărul de salariaţi raportaţi în buletinele lunare (de 4,3 milioane de persoane) şi şomajul scăzut de 7%, reprezen­tanţii Institutului Naţional de Statistică, instituţia care calculează aceste date conform stan­dardelor internaţionale şi care le raportează la Eurostat, au răspuns:
„Numărul de 4,3 milioane de salariaţi provine din cercetarea lunară privind câştigurile salariale, care nu cuprinde numărul salariaţilor din unităţile mici cu mai puţin de 4 salariaţi şi nici forţele armate sau cei asimilaţi acestora şi are sferă de cuprindere şi perioadă de referinţă diferite faţă de Ancheta forţei de muncă în gospodării“, au transmis reprezentanţii INS.
Cea mai gravă problemă este că, dintre cei 4,3 milioane de angajaţi care lucrează legal, un sfert sunt bugetari, astfel că taxele plătite de cei de la privat întreţin atât angajaţii de la stat, cât şi pensiile a 5,3 milioane de persoane şi diversele ajutoare sociale acordate de stat, plătite din încasările contribuţiilor „privaţilor“ la buget. „Numărul de persoane înregistrate ca şomeri (aproximativ 730.000) se calculează ca procent raportat la totalul populaţiei active, indiferent dacă o parte din această populaţie activă fie lucrează la negru, fie este plecată din ţară. Pe românii plecaţi din ţară temporar la muncă nu-i regăsim în sistem dacă nu sunt plecaţi prin intermediul agenţiilor de ocupare. Practic, numărul de salariaţi raportat în buletinele lunare (4,3 milioane) reprezintă salariaţii înregistraţi oficial cu contracte de muncă (înregistraţi în Revisal sau salariaţi bugetari). Problema de fond o constituie faptul că doar aceştia sunt contribuabili la sistem, ceea ce reprezintă extrem de puţin raportat la totalul populaţiei“, a adăugat Bogdan Hossu de la Cartel Alfa.
El a mai spus că există o diferenţă de aproximativ două milioane între numărul de persoane care se declară într-un raport/acord de muncă şi numărul oficial de contracte de muncă raportat de buletinele statistice, iar concluzia ar fi că în jur de două milioane de români lucrează într-o formă sau alta la negru.

De ce avem două rate ale şomajului
În prezent, în România există două rate ale şomajului, una calculată de INS şi una calculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). INS calculează şomajul pe baza datelor culese din anchetele făcute în gospodării şi include şi persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani care îndeplinesc simultan 3 condiţii: nu au loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni la momentul realizării anchetei.
Cealalată rată a şomajului din România, publicată de ANOFM, este calculată exclusiv pe baza declaraţiilor făcute de şomeri la agenţiile pentru ocupare, care pot primi sau nu indemnizaţie de şomaj. 
Între cele două rate ale şomajului există o diferenţă de 2-3 puncte procentuale în fiecare lună (rata ANOFM fiind mai mică), ceea ce se transpune într-un număr lunar de 200.000 – 300.000 de şomeri “ascunşi“ (care vor să lucreze, dar care nu se înregistrează la ANOFM), număr care rezultă numai din diferenţe de metodologii de calcul.
„Oamenii au ieşit din evidenţele oficiilor pentru şomaj, mulţi nu s-au încadrat, a trecut mai bine de un an de zile de când au tot încercat să se angajeze şi de aceea nu mai au nici statut de angajat, nici de şomer, stau acasă pentru că nu au unde să lucreze“, a spus doctorul în economie Adina Mihăilescu, care lucrează în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române.
Ea a mai precizat că o problemă mai mare există în rândul tinerilor, cea mai ridicată rată a şomajului fiind în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani care au terminat şcoala şi care vor să se angajeze.
„Mulţi tineri lucrează în «probe» la angajatori, dar nu sunt angajaţi pentru că este prea mare povara fiscală, iar aceştia sunt rulaţi în economie şi în statistici pentru că nu au contracte de muncă, nu iau nici şomaj şi nici nu mai sunt în evidenţele şcolii“, a mai spus Mihăilescu.
O altă observaţie este, potrivit lui Bogdan Hossu, că gradul de ocupare mult mai mare din alte state arată şi faptul că în România instituţiile statului menite să combată evaziunea fiscală de pe piaţa muncii nu funcţionează. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, evaziunea fiscală din piaţa muncii costă anual statul circa 4 mi­liarde de euro.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.06.2014

Sursa ZF

marți, 17 iunie 2014

A intrat în vigoare noua lege a zilierilor. Care sunt prevederile

Nici-o persoană fizică nu mai poate angaja zilieri. Asta prevede noua lege care intră în vigoare de astăzi. Asta înseamnă că oricine vrea să îşi construiască o casă fără să apeleze la o firmă de construcţii sau să recolteze culturile cu ajutorul zilierilor va risca amenzi usturătoare.
Potrivit noii legi a zilierilor, persoanele juridice trebuie să cumpere un nou model de Registru de evidenţă al zilierilor, document ce trebuie trimis lunar către inspecţia muncii. Acest registru costă 80 de lei.
În ceea ce priveşte domeniile de activitate în care pot fi angajaţi zilierii, printre acestea se numără cele de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste sau cele de organizare a expoziţiilor.
Plata zilierilor se poate face inclusiv electronic, la sfârşit de săptămână.
Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mică de 5 lei pe oră, valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.
În primele cinci luni ale anului, ITM Braşov a eliberat 160 de registre de evidență a zilierilor către 84 de agenți economici în care au fost înregistrați aproape 3.000 de zilieri. Cei mai mulţi au lucrat în domeniul agriculturii și silviculturii.
Sursa ro.stiri.yahoo.com

luni, 16 iunie 2014

R.I.P. independenta politica a BNR

Astazi (p)arlamentul Romaniei legifereaza subjugarea politicii monetare intereselor politice. BNR nu a fost nicioadata independenta politic dar acest lucru era mai greu de dovedit. Numirea celui mai politic consiliu de administratie cu persoane care nu au nicio legatura cu politica monetara si singurul merit este apartenta politica arata ca Romania urmeaza drumul deschis de Ungaria anul trecut: politica monetara devine un instrument al statului “pe fata”. Atunci si CE si FMI si pietele financiare au penalizat decizia guvernului ungar de a schimaba conducerea BNH cu una politica. Din pacate, desi nu ar avea niciun efect, in cazul Romaniei aceleasi institutii tac.
Mult mai rau este ca nici partidele politice din opozitie nu au incercat sa-si impuna candidati care sa merite un loc in board-ul BNR. Au intrat in jocul politic si cu siguranta intrebarile din comisiile parlamentare de astazi nu o sa fie intrebari care sa testeze aptitudinile de “monetaristi” ale celor propusi si sustinuti de clasa politica.
Din pacate acest lucru se intampla cu acordul domnului Guvernator MI care a condus aceasta institutie in ultimii 24 de ani si care va conduce acest consiliu. Chiar daca nimeni nu o sa intrebe este bine sa stim exact care este rolul politicii monetere. Politica monetera are un rol simplu in economie: sa nu destabilizeze situatia economica. Pentru a nu destabiliza economia in Romania, dar si in tarile din jur, banca centrala trebuie doar sa mentina preturile cat mai stabile.
Dupa 24 de ani preturile au crescut cel mai mult in Bulgaria urmate de Romania. Dar, preturile din Bulgaria sunt stabile din 2000. Polonia a avut preturi oarecum stabile din anii 90 dupa un soc initial al liberalizarii preturilor in 1990 iar Ungaria a reusit sa mentina cele mai stabile preturi pe toata perioada 1990-2013.
Independenta bancii centrale este de o importanta vitala pentru economie. Acest indicator ne arata ca in trecut politica monetara din Romania nu a fost independenta iar deciziile de azi din parlament ne asigura ca nu va fi independenta nici in urmatorii 5 ani.
Sursa Florin Citu

joi, 5 iunie 2014

Greenpeace avertizează că pe piaţa din România ar putea exista ceai chinezesc contaminat cu pesticid

Momentan, studiul s-a făcut în China, dar produsele au fost exportate şi în Europa


Mai mulţi producători de ceai chinezesc comercializează produse care conţin pesticide în cantităţi ce depăşesc nivelul maxim admis de Uniunea Europeană, avertizează Greenpeace. Specialiştii organizaţiei au făcut această descoperire în urma unui studiu recent pe piaţa chineză. Fiind, însă, vorba de mărci vândute pe piaţa europeană, astfel de produse s-ar putea regăsi şi pe rafturile supermarketurilor din România, avertizează reprezentanţii Greenpeace România. Aceştia recomandă atenţie maximă la cumpărarea unor astfel de produse.

Lipton-ul din China, un ceai cu pesticide
China este cel mai mare produ­cător de ceai din lume, dar este şi ţara unde se folosesc cele mai multe pesti­cide, avertizează Greenpeace. Potrivit sursei, deşi susţine că intenţionează să diminueze cantitatea de pesticide folosită la nivel naţional cu 20%, până în 2015, şi că a extins gestionarea ecologică a dăunătorilor pentru le­gume, fructe şi ceai, Ministerul chinez al Agriculturii nu se ţine de cuvânt.
Recent, Greenpeace a cumpărat mai multe cutii cu pliculeţe de ceai Lipton, produse şi vândute în China, de către două magazine din Beijing. Mostrele, care includeau ceai verde, ceai oolong, ceai de iasomie şi ceai negru, au fost trimise la un laborator independent pentru testarea conţi­nutului de pesticide reziduale„Am ales aleatoriu o selecţie de produse Lipton de pe piaţa chineză, iar rezultatele au fost foarte grave. Se pune un mare semn de întrebare despre siguranţa produselor Lipton şi pe alte pieţe. Fiind cea mai bine vândută marcă de ceai, Lipton profită de faptul că măsurile pentru controlul pesticidelor sunt slabe în China, totul pe socoteala consumatorilor chinezi”,spune Wang Jing, Campaigner Greenpeace pentru agricultură sustenabilă.
Potrivit acestuia, Lipton şi-a luat angajamentul de a minimiza agrochi­micalele toxice în produsele sale, dar în China face exact opusul. “Fie nu au nici cea mai mică idee despre ce se pulverizează în culturile de ceai, fie, pur şi simplu, nu le pasă”.
În urma testelor, s-a descoperit că toate mostrele Lipton conţineau pesti­cide în cantităţi care depăşeau nivelul maxim admis în Uniunea Europeană, cum ar fi Bifenthrinul, despre care oamenii de ştiinţă susţin că poate afecta negativ producţia de hormoni masculini. Folosirea unora dintre pesticidele detectate este interzisă în producţia de ceai, de către Ministerul chinez al Agriculturii, inclusiv Metho­mylul, care este foarte toxic, la fel şi Dicofolul şi Endosulfanul, care pot afecta fertilitatea, avertizează repre­zentanţii Greenpeace.

Alte mărci de ceai chinezesc, descoperite cu probleme
Potrivit acestora, Lipton se alătură topului ruşinos al celor nouă mărci de ceai chinezesc, despre care Green­peace a aflat că vând ceai contaminat cu pesticide, companii de top ale Chinei, printre care şi mărcile China Tea, Tenfu Tea şi China Tea King, produse de ceai exportate în Japonia, SUA şi Europa. Potrivit raportului Greenpeace, lansat pe 11 aprilie, în urma testărilor s-a descoperit că mostrele preluate conţineau cel puţin trei tipuri de pesticide, cel mai grav caz a fost o mostră în care au fost de­tectate 17 tipuri de pesticide. Pesticide care pot afecta fertilitatea, fetuşii sau pot provoca afecţiuni genetice.
Greenpeace solicită companiei Lipton şi altor companii producătoare de ceai, care îşi desfăşoară activitatea în China, să reducă drastic cantitatea de pesticide folosite, să înceteze com­plet folosirea pesticidelor interzise, cu grad mare de toxicitate şi să stabi­lească un sistem de control al lanţului de aprovizionare şi o trasabilitate eficientă a produselor, care să asigure reducerea folosirii de pesticide şi îndeplinirea condiţiilor legale.

Ceai cu pesticide, şi în România? Posibil.
Rezultatele studiilor Greenpeace făcute asupra produselor de ceai fabri­cate şi comercializate în China ridică întrebări şi în privinţa produselor importate în România, în contextul în care şi ceaiul Lipton se găseşte pe rafturile supermarketurilor din ţara noastră.
Întrebaţi dacă au pus la punct un studiu similar celui din China şi pe piaţa românească sau dacă au în plan un astfel de proiect, reprezentanţii Greenpeace România infirmă faptul, dar avertizează că există posibilitatea ca şi pe piaţa românească să existe ceai tratat cu pesticide este mare. “Studiul pe care noi l-am publicat pe site-ul nostru a fost făcut de Green­peace doar în China. S-au făcut controa­le pe produ­sele din ceai doar acolo, pentru că este o ţară mare producă­toare de ceai. În România, avem în derulare multe campanii, însă, fiind puţini, doar şapte oameni, nu avem încă în monitorizare o campanie pe pesticide. Totuşi, dacă luăm în calcul că producătorii de ceai din China im­portă în Europa astfel de produse, deci şi în România, sigur că putem găsi la rafturi ceai cu pesticide. Recomandăm cumpărătorilor să veri­fice la raft pro­dusele pe care intenţio­nează să le cum­pere, să vadă unde au fost fabricate, de unde sunt importate cutiile cu ceai şi mărcile producă­toare”, spune Irina Bandrabur, purtător de cuvânt al Greenpeace România.

Fructele şi legumele importate, vândute în afara sezonului, risc crescut de contaminare cu pesticide
Reprezentanţii Greenpeace Ro­mânia atrag atenţia că nu doar plicu­leţele cu ceai ar putea conţine pesti­cide, ci şi legumele şi fructele im­portate din străinătate. “În funcţie de ţara de origine, fructele pot fi supuse unui tratament cu un număr mare de diferite pesticide. Cel mai bine este să cumperi fructe şi legume produse local, în sezonul specific. Noi am dat o listă cu ţări în care am găsit produse tratate cu pesticide, iar cei interesaţi o pot consulta pe site-ul nostru. Cel mai bine ar fi ca românii să cumpere produse autohtone, pentru că astfel stimulăm şi producătorii locali”, mai spune Irina Bandrabur.
Potrivit specialiştilor Greenpeace România, o modalitate de a evita pesticidele este consumul de produse organice. Din acest motiv, bebeluşii şi copiii mici ar trebui hrăniţi numai cu produse organice, avertizează Green­peace România.
Aceştia mai spune că o mare atenţie ar trebui acordată şi perioadei de recoltare, deoarece multe fructe şi legume cultivate în mod conven­ţional, cum ar fi ardeii şi roşiile, sunt tra­tate cu pesticide şi alte chimicale mai intens la începutul perioadei de recol­tă decât la câteva săptămâni după începerea sezonului. Acest pro­cedeu accelerează coacerea, astfel încât, în funcţie de vreme, sunt fo­losiţi mai mulţi sau mai puţini agenţi activi.
Consumatorilor li se mai reco­mandă să clătească întotdeauna fructele şi legumele cumpărate cu apă călduţă. Prin această metodă pot fi eliminate măcar o parte din pesticide. “Spălaţi-vă mâinile după decojirea citricelor, bananelor sau a fructelor mango. Altfel, contaminanţii din coaja fructelor pot fi ingeraţi cu uşurinţă. Totodată, este recomand­abil să îndepărtaţi frunzele exterioare ale salatei şi ale verzei”, mai spun specia­liştii Greenpeace România.
Sursa timpolis

Stramosii

Stramosii