vineri, 28 iunie 2013

Prăpastia fiscală românească

prognoza-pib

După ani de minciuni în cascadă, este greu pentru România să înţeleagă în ce hal se află. Chiar dacă o parte dintre minciuni s-au spulberat, butaforia economică pe care au susţinut-o încă mai stă ţeapănă, cam ca mortul care aşteaptă pensia în geam. Rând pe rând, şansele de ieşire din criză au dispărut iar avantajele s-au transformat în probleme. România e acum într-o situaţie asemănătoare cu cea de la începutul lui 2010, dar mult mai rea. Cifrele prevestesc dezastrul, dar nimeni dintre cei responsabili de banii publici nu îndrăzneşte să spună asta şi speră ca lucrurile să se rezolve de la sine.
Balanţa de plăţi a României pentru următorii doi ani prevesteşte un faliment aproape sigur. Dacă nu se întâmplă o miunune, rămân în suspans doar momentul şi modul prăbuşirii. Creşterea galopantă dintre 2001 şi 2008, când economia practic s-a triplat, a dus la un nivel care nu mai poate fi susţinut. Pentru că, unul câte unul, pilonii acestei creşteri s-au spulberat.
Împrumutul de la FMI nu a fost luat pentru a ajuta într-un fel statul ci doar pentru a proteja băncile de un colaps previzibil. În mare parte, banii stau nefolosiţi la BNR, unde înlocuiesc rezervele minime date înapoi băncilor şi teoretic pot fi restituiţi fără efort. Diferenţa este că acum dobânzile şi riscurile cad pe umerii contribuabililor. În cazul unui şoc, banii se evaporă iar datoria rămâne.
În momentul în care a fost luat împrumutul, România se baza pe o stagnare economică în 2009 şi pe întoarcerea la creştere în anul următor. Prognoza CNP în vigoare în momentul împrumutului încă prevedea un PIB de 216 miliarde de euro! pentru 2013, deci cu vreo 50% mai mare decât va fi în realitate.
Pe acest scenariu, România a luat cu împrumut 20 de miliarde de euro şi a promis că “după criză” îi dă înapoi, cam ca un salariat care se înhamă la mai mult decât poate duce pentru că speră la măriri nesfârşite de salarii. Cum criza nici măcar nu a început, acum va trebui să caute încă 20 de miliarde pentru a refinanţa creditul vechi şi ceva mărunţiş pentru cheltuielile curente.
Mai exact, criza încă nu a început pentru stat. Încasările au crescut în fiecare an cu excepţia lui 2009, iar cheltuielile au crescut fără excepţie. Chiar şi în anul 2010, când salariile bugetarilor scădeau, cheltuielile bugetare totale continuau să crească. Ponderea statului în economie a crescut, cu preţul falimentării companiilor, desfiinţării locurilor de muncă şi restrângerii consumului. Şi cu preţul triplării datoriei publice, de la 13% în 2008.
Datoria publică de aproape 40% din PIB nu este deloc mică, decât în falsa comparaţie cu alte datorii raportate la alte PIB-uri. Împovărătoare este nu datoria în sine, ci dobânda care trebuie plătită anual în contul ei. La o dobândă medie de 5%, România plăteşte anual 2% din PIB în contul dobânzilor, la fel de mult ca SUA sau Belgia care plătesc tot 2% pentru datorii de 100% din PIB. Numai că pentru ei încetarea de plăţi este mai departe decât pentru noi. Mai contează şi alte lucruri.
În primul rând, contează cât de des trebuie refinanţată datoria. România are scadenţe scurte, pe măsura minţilor care conduc politicile publice (asta-i un fel de regulă nescrisă a prudenţialităţii bancare, care oricum nu se prea respectă din lipsa instrumentelor fine de măsurare). Asta înseamnă că trezoreria trebuie să capete reconfirmări din partea creditorilor şi pentru o bună parte din datoria veche, în procesul numit plastic “rostogolire”. Creditorii pot accepta aceeaşi dobândă, pot pretinde alta sau pot să-şi aştepte banii înapoi. România n-ar avea o problemă să finanţeze deficitul mic de anul viitor – 3 miliarde de euro – însă devine mult mai complicat să şi refinanţeze o sumă de câteva ori mai mare.
În al doilea rând, contează şi cât din datoria privată este susceptibilă de a deveni publică. În cazul României, suma este destul de mare. Aşa cum am arătat mai sus, cele 20 de miliarde de euro luate de la FMI, CE şi BM au avut în realitate scopul de-a proteja băncile. Chiar şi destinaţia lor oficială este “protejarea balanţei de plăţi”, adică a efectelor produse de datoriile cumulate, publice şi private.
Adunate, cele două sume ajung undeva la mai mult de 20 de miliarde de euro în fiecare dintre următorii doi ani, în total aproape 50 de miliarde. Nu toţi sunt bani care trebuie restituiţi efectiv, dar pentru care România trebuie să găsească pe cineva destul de prost încât să-i prelungească încrederea. Şansele sunt mai degrabă împotrivă. Pentru că şi creditorii au acces la aceleaşi date proaste, din care iese un scoring cu multe minusuri şi nici un plus.
1. Creşterea economică nu s-a întors şi nici nu are şanse să se întoarcă. Scăderea e oricând posibilă. “Lărgirea bazei de impozitare” s-a dovedit un fiasco, la fel şi “reforma statului”. În schimb, privilegiile şi risipa sunt de aşteptat oricînd.
2. Un nou acord cu FMI este incert, dar inutilitatea lui este aproape sigură. Împrumutul n-ar face decât să lungească agonia, însă la final România ar dubla încă o dată gravitatea situaţiei în care se află.
3. Investiţiile străine au scăzut de la 9 miliarde de euro la sub un miliard. Dezinvestiţiile, adică afacerile care pleacă din ţară, valorează mai mult. Odată relocările de fabrici, scad şi exporturile, adică cealaltă mare sursă de bani.
4. Banii trimişi de românii din străinătate au scăzut de la 5 miliarde de euro la jumătate şi nu există perspective ca ele să crească. Dimpotrivă, dacă până acum muncitorii plecaţi trimiteau bani pentru familii şi pentru ca să îşi construiască case, acum îşi iau familiile cu totul şi chiar vând proprietăţile locale, indiferent de preţ. În urmă cu aproape 15 ani, aceşti oameni chiar au făcut o minune pentru balanţa de plăţi. Când toată lumea aştepta ca iminentă încetarea de plăţi externe a României, “liretele” italiene aduse în ţară cu sacoşa au adus finanţele publice pe linia de plutire. O şansă la înălţimea căreia România n-a reuşit să se ridice.
5. Băncile nu mai creditează aproape deloc – valoarea creditelor noi este mai mică decât valoarea ratelor lunare încasate. Teoretic, banii ar putea ajunge la stat ceea ce în bună parte s-a şi întâmplat până acum. Însă creşte presiunea băncilor mamă de a-şi vedea capitalul înapoi, pentru că deja şi-au pierdut răbdarea. Deja, pe partea de creditare privată, românii s-au transformat din cei mai buni în cei mai răi platnici ai Europei, cu aproape 20% credite neperformante.
6. Banii care ar fi trebuit să intre de la UE, şi despre care se presupunea că vor compensa măcar parţial celelalte scăderi, n-au mai venit. Rata de absorbţie este de numai 10%, urmează reduceri cu 25% ale sumelor alocate iar România plăteşte către UE mai mulţi bani decât încasează.
7. România are scadenţă anul acesta şi pentru 16 miliarde de euro în contul retrocedărilor batjocorite de politicieni şi funcţionari hoţi. Practic, această sumă nu mai măreşte povara pentru că bilanţul este deja pe fundul prăpastiei şi probabil că banii nu vor fi plătiţi. Însă pentru cei care ar putea să dea bani statului, e un motiv în plus să nu o facă.
Dintr-o astfel de situaţie, nu există prea multe căi de ieşire.
O cale este inflaţia şi deprecierea monedei, scenariu care a fost evitat până acum tocmai pentru salvarea băncilor. Însă şi dacă ar încerca să scape prin metoda asta, statul va avea o mare surpriză. Este atât de uşor acum ca banii să fie schimbaţi în orice monedă, în orice bancă, în câteva secunde, încât prea puţini vor putea fi taxaţi în acest fel.
O altă cale este austeritatea severă, care să aducă echilibrul bugetar în parametri. Teoretic, în România se poate tăia mult de la falsele investiţii şi de la aşa-zisele cheltuieli curente. În realitate, ar dispărea rostul existenţei pentru armatele de căpuşe care au ocupat politica şi administraţia. Armate care în 2010 au preferat să sacrifice salariaţii şi pensionarii decât să-şi vadă privilegiile atinse.
Dacă nimeni nu reuşeşte să ia o decizie la timp, a treia cale este încetarea de plăţi. Fie internă, necontrolată dar temporizată, caz în care salariile şi pensiile încep să întârzie întâi o zi, apoi două, apoi o săptămână, apoi o lună, apoi un an. Desigur, cu preţul unor violenţe de stradă cum nu s-au mai văzut. Fie externă, controlată dar subită, în care trezoreria anunţă peste noapte că nu-şi mai poate plăti datoriile (inclusiv pe cele făcute prin băncile locale). Aici ar putea exista o supapă dacă procesul ar fi temporizat suficient de bine încât să pice oarece bănci vulnerabile dar nu foarte multe şi să mute paguba cât mai mult din interiorul în afara României. Însă varianta bate exact scopul pentru care există acordul cu FMI, deci este puţin probabil să se întâmple.
În fine, există şi o a patra variantă, mai puţin tratată în economie dar mai probabilă decât toate celelalte: în vest se numeşte taxarea bogaţilor şi mai apare ca soluţie în politicile unor demagogi ca Obama sau Hollande. În România se cheamă mai simplu – japca! Când statul e sugrumat de propria prostie, e în stare să facă orice pentru a se salva pe moment, chiar dacă îşi taie craca de sub picioare: naţionalizare de valută? impozit forfetar? taxă pe scaun? arierate? razii fiscale? fumărit? impuneri? confiscări?
Sursa Riscograma

miercuri, 26 iunie 2013

Haosul din turism şi transporturi provoacă tragedii pe şosele

„A doua mare tragedie din turismul românesc, după incidentul de la Baloteşti din ’95, când un avion cu 60 de persoane s-a prăbuşit“ „Foarte mulţi transportatori lucrează la negru, de aici şi lipsa de control asupra autocarelor, defecţiuni tehnice, evaziune fiscală şi alte probleme“, spune Daniel Micu, directorul general al companiei de transport persoane Atlassib.   

La aproape 20 de ore de la tragicul accident în urma căruia 18 români aflaţi în vacanţă şi-au pierdut viaţa iar alţi 29 au fost răniţi după ce un autocar închiriat de agenţia de turism Mareea Comtur s-a răs­tur­nat într-o prăpastie în Munte­ne­gru, nici ministrul turismului Maria Grapi­ni, nici Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, nu au ieşit cu o declaraţie.
Mai mult, autorităţile nu au anun­ţat că ar fi reţinut vreun responsabil pentru acest accident. Aceasta este cea mai mare tragedie din turism din ultimii 18 ani, considerată de jucătorii din turism al doilea cel mai tragic eveniment după prăbuşirea unei aeronave Tarom cu 60 de persoane la Ba­loteşti în 1995. Cine se face responsabil de acest eveniment?
Nimeni nu îşi asumă vreo vină până acum, nicio persoană nu a fost reţinută de poliţie, iar autorităţile spun doar că au demarat ancheta. Cazul scoate la iveală situaţia haotică din turism şi transporturi de călă­tori unde licenţele sunt date prin încăl­carea legilor. Fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a acuzat dur noua conducere, afirmând că licen­ţie­rea transportului de călători se face „mafiotic“. În plus, pentru că şoferi români nu sunt aspru penalizaţi pentru încălcarea regulilor de circu­la­ţie aşa cum se în­tâmplă în Austria sau Ger­ma­­nia, frecvenţa acestor accidente este mult mai mare. România este pe locul 5 la nivel european la frecvenţa accidentelor rutiere cu victime, deşi parcul de maşini este la jumătate faţă de media UE.
Spre comparaţie, în Italia, după ce vasul de croazieră Costa Concordia a eşuat, incident ce s-a soldat cu trei morţi, 20 de răniţi şi 40 de daţi dis­pă­ruţi, căpitanul italian a fost reţinut de procurori şi ulterior a ajuns după gratii.
„Nu ştim ce s-a întâmplat. Auto­carul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiştii se aflau într-un circuit de zece zile în Munte­negru şi Croaţia“, a spus Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Ma­reea Comtur, care a vândut vacanţele turiştilor aflaţi în autocar. Pa­­sagerii aflaţi în autocarul care s-a răs­­turnat se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare.
Autocarul care s-a răsturnat apar­ţine familiei Gri­gore, care adminis­trea­­ză două companii în turism. Gre­gory Tour Serv este deţinută de Iuli­a­n­a Mihaela Grigore şi Ştefan Grigore. Firma a avut afaceri de 5,7 mil. lei  (1,3 mil. euro) şi pierderi de 515.000 lei (circa 119.000 euro), la opt angajaţi, potrivit datelor de la Finanţe. Gregory Tour Holiday, cea de-a doua firmă, este deţinută de Viorica Ioana Grigore.
Relu Fenechiu, ministrul transporturilor:
Nu a putut fi contactat de ZF şi nici nu a făcut vreo declaraţie publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Rutieră Română care eliberează licenţe de transport.
„Există o mafie a licenţierilor şi de aceea, ca ministru al transporturilor, am creat Inspectoratul de Stat pentru Con­trolul în Trans­por­tul Rutier, unde s-au reunit experţi în trans­portul rutier (...). Din păcate, ministrul Fenechiu a distrus noul sistem şi preferă să moară oameni, dar să trăiască reţele mafiote de licenţiere, control, acreditare”, a spus Anca Boagiu, fostul ministru al transpor­turilor, contactată de ZF.
Firma a raportat în 2011 o cifră de afaceri de 39.000 de lei (8.700 de euro) şi un profit de 943 de lei (211 euro), potrivit datelor de la Mi­nisterul de Finanţe. Proprietarii fir­me­lor nu au putut fi contactaţi până la închi­de­rea ediţiei. Firma Gregory Tour, care a închiriat au­tocarul ce s-a răsturnat în Muntenegru agen­ţiei de turism Mareea Comtur pentru realizarea unui circuit cultural, are o flotă de şase autocare.
„O astfel de tragedie nu a mai fost până acum. Esta a doua mare tragedie, după cea din Baloteşti, când un avion al Tarom s-a prăbuşit. Este o situaţie critică, trebuie văzut care va fi rezultatul investigaţiei“, a spus Sorin Văduvoiu, directorul general al agenţiei de turism Perfect Tour. La 31 martie 1995, un avion Airbus A310-324 al Tarom, cu destinaţia Bruxelles, se prăbuşea pe un câmp din Baloteşti la scurt timp de la decolare. Niciunul din cei 60 de pasageri, români şi străini, nu a supravieţuit. Şi Mircea Vladu, directorul agenţiei Prestige Tours, spu­ne că este o adevărată tragedie.
Şeful Autorităţii Naţionale pentru Turism: Am dispus realizarea de controale la cele două agenţii
Gregory Tour Serv şi-a luat licenţa în turism pe 26 aprilie 2010, iar Mareea Comtur pe 12 noiembrie 2009, potrivit datelor de pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Turism.
„Am dispus deja realizarea unor controale la agenţiile Mareea Comtur şi Gregory Tour pen­tru a vedea dacă respectau toate preve­de­rile în vederea comercializării de pachete turis­tice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de co­mercializarea vacanţelor. Noi nu avem com­petenţe legale pentru verificarea activităţii de trans­port“, a declarat Răzvan Filipescu, preşe­din­tele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Contactată de ZF, Maria Grapini, ministrul turismului, nu a răspuns.

Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism:
"Am dispus deja realizarea unor controale la agenţiile Mareea Comtur şi Gregory Tour pentru a vedea dacă respectau toate prevederile în vederea comercializării de pachete turistice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de comercializarea vacanţelor. Noi nu avem competenţe legale pentru verificarea activităţii de transport.“

3.109 de firme au licenţe de turism şi funcţionează ca agenţii de turism în România
În România funcţionează ca agenţii de tu­rism sau touroperatoare 3109 firme, care au luat licenţă în turism de la Autoritatea Naţio­nală pentru Turism. Anul trecut au fost retrase 201 de licenţe de turism, arată aceeaşi sursă. Agenţia de turism organizatoare sau detailistă nu poate exclude sau nu poate limita respon­sa­bilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moar­tea sau de rănirea turistului ca urmare a acţiu­nilor ori a neglijenţei ei, potrivit Ordonanţei nr. 107 din 30 iulie 1999 privind activitatea de co­mer­cializare a pachetelor de servicii. Pentru a ob­ţine o licenţă în turism, o firmă trebuie să aibă un punct de lucru şi un angajat cu brevet în turism.
Un transportator: Jumătate din piaţa de transport rutier de persoane, la negru
Cei mai mari jucători din transportul internaţional rutier de persoane sunt compania Atlassib, controlată de Ilie Carabulea, Eurolines (Touring Europabus), deţinută de Dragoş Anastasiu, Tabia Tour şi Saiz Tour România, înfiinţată în 2003, care face curse spre Spania şi este deţinută de Auto­transportes Saiz Tour S.L., cu sediul în Barcelona.
Daniel Micu, directorul ge­ne­ral al compa­niei de transport per­soane Atlassib, cel mai ma­re jucător pe piaţa de transport rutier interna­ţio­nal, cu afa­ceri de 65 mil. euro în 2011, spune că ju­mă­tate din această piaţă este la gri sau la negru.
„Foarte mulţi transportatori lucrează la negru, de aici şi lipsa de control asupra auto­ca­relor, defecţiuni tehnice, evaziune fiscală şi alte probleme“, a spus el. Întrebat de ZF la cât este evaluată această piaţă, el a spus că nu există date oficiale. „În transportul de persoane sunt norme europene legate de timpii de con­du­cere şi de odihnă. La patru ore şi jumătate de con­dus, şoferul trebuie să ia o pauză de 45 de mi­nute.“ Atlassib are  o flotă de 170 de auto­care ce operează pe 37 de linii externe. Compania transportă între 550.000 şi 600.000 de persoane anual. „Şoferii pe care îi angajăm trebuie să aibă cel puţin trei ani de experienţă de condus pe autocare de persoane. Ei conduc pe rute interne şi apoi pe rute externe. Autocarelor noastre li se fac constant revizii.“
Maria Grapini, ministrul delegat pentru turism
Nu a putut fi contactat de ZF şi nici nu a făcut vreo declaraţie publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Naţională pentru Turism.
MAE: Ancheta va fi coordonată de o unitate de parchet
Marius Mugurel Tache, comisar-şef, purtă­to­rul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că ancheta va fi coordonată de o uni­tate de parchet şi că o astfel de anchetă nu va fi făcută doar de Poliţie, dat fiind că poate fi vor­ba despre starea tehnică a maşinii. „Ne vom se­siza din oficiu în privinţa accidentului din Mun­te­negru şi vom cere şi sprijinul auto­rită­ţilor din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, pro­curor-şef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public.
Un avion al Forţelor Aeriene Române, trimis în Muntenegru
Ministrul român de externe Titus Corlăţean şi-a anulat participarea la reu­niunile din Luxem­burg pentru a pleca la Podgoriţa ca să coordo­neze la faţa locului activităţile echipei opera­ti­ve din România, în cooperare cu auto­ri­tăţile locale, pentru asistenţa victi­melor.
Ieri dimineaţă a aterizat la Podgo­riţa, în Muntenegru, aeronava C-27J Spar­tan a Forţelor Aeriene, care a trans­portat două echipe de evaluare, una medi­cală şi una consulară, în vederea recuperării cetă­ţenilor români implicaţi în accidentul ru­tier de duminică. La bord se afla şi secretarul de stat Raed Arafat. Misiunea este executată la solicitarea celulei de criză constituite la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
Declaraţiile unui pasager din autocar
Unul dintre pasagerii accidentaţi în Muntenegru a declarat, potrivit Ştirile Pro TV, că în momentul producerii accidentului şoferul era într-o depăşire la intrarea într-un viaduct şi deşi limita de viteză era de 50 km/oră, el avea în jur de 90 km/oră. „Eu mă simt relativ bine, ceilalţi sunt mult mai rău. Am lovituri destul de puternice pe corp, dar nu cu efecte majore. Am doar câteva zgârieturi, eu am căzut din autocar în timp ce se rostogolea. Şoferul a încercat să depăşească la intrarea într-un viaduct accelerând. Am început să strigăm la el să încetinească. A accelerat, a încercat să evite maşina din faţă şi a sărit peste parapet. Limita de viteză a fost de 50 km/h, iar el avea undeva pe la 90 km/h. Nu ne grăbeam, aveam timp să ajungem“, a declarat pasagerul. El a mai povestit că la locul accidentului au apărut 30 - 40 de oameni cu corzi care i-au salvat. „A fost o organizare impecabilă. Cei care n-aveau centuri de siguranţă au fost cei care au scăpat pentru că au fost aruncaţi din autocar“, a mai spus victima.
Tiberiu Niţu, procuror-general al României
„Ne vom sesiza din oficiu în privinţa accidentului din Muntenegru şi vom cere şi sprijinul autorităţilor din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, procuror-şef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public
Până la închiderea ediţiei responsabilii nu fuseseră chemaţi la audieri. Pe de altă parte, Andreea Paul, vicepreşedinte PDL, spune că până ieri seară Poliţia şi Procuratura ar fi trebuit să treacă la anchetarea celor vinovaţi.
„De ce patronul firmei de transport şi cel de turism nu sunt încă ridicaţi de Poliţie până la această oră pentru investigaţii?“

Ce spune directorul firmei care deţine autocarul implicat în accident
„Noi, ca firmă, nu am avut niciun incident până acum şi nici şoferii nu ştiu să fi avut vreun incident anterior, nici la locurile de muncă anterioare“, a declarat Ştefan Grigore, directorul Gregory Tour, citat de Mediafax. El a mai spus că firma face acest traseu din Muntenegru de cel puţin 7-8 ori anual, iar unul dintre şoferii de pe autocarul respectiv a făcut acest traseu de 20 de ori. De asemenea, autocarul avea toate verificările tehnice făcute, nefiind semnalată nicio problemă. Ştefan Grigore a spus că a fost contactat toată noaptea (duminică spre luni) de membri ai familiilor celor aflaţi în autocar, însă din păcate nu le-a putut da nicio informaţie, pentru că nici el nu a reuşit să afle nimic.
Un jurnalist din Muntenegru: Şoseaua unde a avut accidentul cu autocarul românesc este una dintre cele mai periculoase din ţară
Accidentul în care a fost implicat un autocar plin cu turişti români este unul dintre cele mai grave care au avut loc în ultimii ani în Muntenegru, a spus pentru ZF Radovan Bogojevic, un jurnalist al televiziunii muntenegrene PRVA TV.
„Am mai avut un accident de tren foarte grav în ultimii ani, dar accidentul de ieri este unul dintre cele mai terifiante. Şoseaua unde accidentul a avut loc este singura care face legătura între sudul şi nordul ţării şi se numără printre cele mai periculoase din Muntenegru. O serie de accidente de amploare au avut loc în ultimii ani pe acest drum“, a spus Bogojevic.

Sorin Supuran, director general al Autorităţii Rutiere Române:
„Autocarul implicat într-un accident în Muntenegru are licenţă de transport şi deţine documente privind legalitatea transportului şi a cursei în cauză.“


  • Accidentul s-a produs duminică după amiază la Grlo, pe o şosea dintr-o regiune montană la 30 de kilometri nord de Podgoriţa, capitala Muntenegrului. Autocarul cu 47 de pasageri a căzut într-o prăpastie după ce a încercat să facă o depăşire.
  • Pasagerii aflaţi în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare. Preţul acestui pachet de vacanţă începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenţiei Mareea, organizatoarea acestui circuit.
  • Autocarul implicat în accident, un Neoplan Tourliner, cu o capacitate de 49 plus două locuri. La an de fabricaţie, pe site-ul companiei care îl deţinea, figurează perioada 2005-2007.
Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Mareea Comtur
„Nu ştim ce s-a întâmplat. Autocarul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiştii se aflau într-un circuit de zece zile în Muntenegru şi Croaţia. Plecaseră sâmbătă din Bucureşti, fuseseră cazaţi o noapte în Belgrad, iar duminică erau în drum spre Budva (Muntenegru), unde urmau să fie cazaţi.“
Mareea Comtur este una din cele mai mari agenţii de turism de pe piaţă, cu afaceri de 14 mil. de euro anul trecut, care vinde circuite în ţară. Pasagerii aflaţi în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare. Preţul acestui pachet de vacanţă începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenţiei Mareea, organizatoarea acestui circuit.
Brokerii de asigurări: Vor fi despăgubiri record, de circa 5 milioane de euro
Accidentul rutier din Muntenegru ar pu­tea determina plata unor despăgubiri re­cord pe piaţa locală, de circa 5 milioane de euro, pentru vătămări corporale şi mora­le, consideră brokerii de asigurări.
„E posibil să vedem cea mai mare da­ună plătită în contul unei poliţe auto obli­gatorii. Despăgubirea totală pentru vătă­mări corporale şi daune morale acoperite de asigurarea RCA s-ar putea apropia de cinci milioane de euro, având în vedere numărul persoanelor decedate şi rănite. Totuşi, impactul unei daune maxime pe RCA nu va fi foarte mare. Dacă se înre­gis­trează cinci daune cu o valoare de un mi­lion de euro fiecare, practic vorbim de ace­laşi efect.“, a afirmat Cristian Fugaciu, director general al brokerului Marsh.
Asigurătorii locali nu au mai plătit pâ­nă acum o daună totală de cinci milioane de euro pe o singură poliţă RCA, cea mai mare despăgubire ajungând la circa trei milioane de euro.
Autocarul implicat în accidentul din Mun­te­negru, deţinut de compania Gregory Tour, era înmatriculat cu numărul B 123 MMJ, iar în baza de date CEDAM, care ofe­ră informaţii despre istoricul daunelor, Omni­asig apare ca fiind asigurătorul vehi­cului. Reprezentanţii Omniasig nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pen­tru a confirma informaţia. Potrivit CEDAM, pen­tru acelaşi autocar deţinut de firma Gregory Tour, a mai fost înregistrată o dau­nă la sfârşitul lunii februarie 2011, despă­gu­birea fiind achitată de Euroins în iunie 2011.
Potrivit unor informaţii din piaţă, com­paniile de asigurări încasează aproxi­mativ 3.000 de lei pentru o poliţă de asigurare RCA a unui autocar. „Dacă Omniasig este asigurătorul auto­ca­rului, cu siguranţă va putea susţine o astfel de daună, nu cred că vor exista probleme. Grupul VIG, care deţine com­pania, este un grup puternic, cu afaceri internaţionale. Oricare ar fi fost compania de asigurări care a emis poliţa, nu cred că sta­bi­litatea aface­ri­lor ar fi avut de suferit. Pe acestă piaţă e nor­mal să fii asigurat, legea obligă companiile ca­re subscriu pe RCA să se reasigure şi să trans­fere o parte din risc“, a explicat Fugaciu.
Pe de altă parte, Bogdan Andriescu, pre­şe­dintele Uniunii Naţionale a Socie­tă­ţi­lor de Intermediere şi Consultanţă în Asi­gu­rări din România (UNSICAR), con­sideră că o daună maximă pe RCA va avea ca efect înrăutăţirea şi mai mult a ratei de dau­nă, ceea ce va duce la majorarea tarifelor po­liţelor. „Un efect asupra pieţei locale,  cu sigu­ranţă, vom vedea. În primul rând va creşte gra­dul de daunalitate, iar acest lucru se va re­simţi la nivelul asiguratului, care va plăti mai mult pentru asigurare. Totodată,  asigu­rătorul va scoate din buzunar mai mult pen­tru reasigurare“, spune Andriescu.
Despăgubirile plătite pentru daune mo­rale şi vătămări corporale au crescut rapid în ulti­mii ani, ponderea ajungând la peste 18% din totalul daunelor achitate pe poliţele de răspundere civilă auto (RCA). Anul  trecut valoarea acestora s-a ridicat la 328 milioane de lei (74 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2011.

Hagiu: Şoferii de autocar în România nici măcar nu participă la cursurile de dinainte de atestat
Augustin Hagiu, consultant în trans­porturi şi care a mai deţinut funcţia de preşe­dinte al Federaţiei Operatorilor Rutieri de Transport (FORT), dar şi de consultant în cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) în 2012 pentru aproximativ şase luni, spune că în România şoferii de autocar nu sunt testaţi cum trebuie, atestatele se dau pe bandă rulantă şi totul este o afacere din care nişte „băieţi deştepţi“ câştigă sume impresionante de bani.
„Astfel de şoferi nu sunt instruiţi cum trebuie şi doar li se pune atestatul în braţe contra unei sume de bani, desigur nefiscalizate, şi acum vedem rezultatele. Sunt organizate teste în urma unor cursuri, dar aceste cursuri nu se fac, şi de multe ori şoferul nici măcar nu este în sala la examinare, dar şoferii obţin atestatul ca şi cum ar fi fost acolo. În fiecare zi se pot produce astfel de accidente din cauza acestor condiţii“, a spus Augustin Hagiu.
Pe de altă parte, oficialii Autorităţii Rutiere Române au declarat că în cazul autocarului implicat într-un accident în Muntenegru are licenţă de transport şi deţine documente privind legalitatea transportului şi a cursei în cauză.
Unul dintre pasagerii accidentaţi în Munte­negru a declarat pentru Ştirile Pro TV că în momentul producerii accidentului şoferul era într-o depăşire la intrarea într-un viaduct şi deşi limita de viteză pe acel sector de drum era de 50 km/h, autocarul circula cu 90 km/h. Viteza exactă a autocarului va putea fi comunicată doar după ce Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) va finaliza ancheta şi va analiza datele înregistrate de tahograful autocarului care înregistrează informaţii inclusiv despre viteza de rulare a acestuia.
„S-a demarat ancheta şi suntem în curs de desfăşurare. Nu avem momentan nicio informaţie, autocarul este în râpă. Din înre­gistrările de la bord nu ştim în acest moment ce se poate extrage. Vom veni cu un comunicat complet. Acum se face ancheta“, a spus Gabriel Ştefănescu, preşedintele ISCTR.
Aproape 19.000 de autobuze şi autocare erau înmatriculate în România la sfârşitul anu­lui trecut, potrivit datelor de la Poliţie, dintre care doar 2% sunt mai noi de doi ani. Cele mai multe, adică peste 35%, au o vechime mai mare de 20 de ani, având implicit standarde de si­gu­ranţă mult diferite comparativ cu cele noi. Însu­mate, cele cu o vechime mai mare de zece ani reprezintă 62% din totalul parcului de autobuze şi autocare ce transportă zilnic pasageri.
În ceea ce priveşte starea tehnică a auto­carelor utilizate în transporturi interna­ţionale, Augustin Hagiu a subliniat că acestea sunt analizate la fiecare şase luni, iar din punct de vedere tehnic nu ar trebui să existe probleme. În plus, el a subliniat că „autocarele care realizează curse ocazionale sunt foarte noi, mai noi şi decât cele din regiune“.
Comparativ, în cazul autoutilitarelor, doar 46% au o vechime mai mare de zece ani, cele mai multe, respectiv 35% având o vechime cuprinsă între şase şi zece ani. Mai mult, din totalul parcului, 5% din camioane au o vechime mai mică de doi ani, procent de peste două ori mai mare comparativ cu cel al autocarelor.
De obicei, firmele de transport sunt interesate să aibă în parc vehicule cât mai noi, acestea având nu doar costuri de exploatare mai mici, ci şi taxe mai reduse în special în Europa de Vest, dar şi şanse mai mici în cazul apariţiei unor defecte tehnice.
Vârsta medie a unui autocar sau autobuz înmatriculat în România este de peste 14 ani, în timp ce în cazul utilitarelor aceasta scade la 11 ani.

România, pe locul cinci în UE la accidentele rutiere: 2.400 de morţi anual
În România în ultimii 12 ani au murit în medie 2.483 de oameni anual în urma accidentelor rutiere, vârful fiind atins în 2008 cu 3.000 de decese. Mortalitatea pe şoselele locale a coborât cu 15% sub media multianuală în 2011, iar pentru 2012 estimările arată un nivel relativ staţionar, potrivit datelor Comisiei Europene.
România ocupă al cincilea loc în Uniunea Europeană în funcţie de numărul total de accidente rutiere, plasându-se în spatele Poloniei (4.100), Germaniei (4.000), Franţei (3.900) şi al Ciprului (3.800). Poziţia României în acest clasament este necorelată cu gradul de motorizare de pe piaţa locală.  Piaţa locală este pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte gradul de motorizare. În timp ce în Italia sunt peste 600 de maşini la mia de locuitori, iar în Germania aproape 520, în România sunt mai puţin de 250 de maşini, ceea ce înseamnă că doar unul din patru români îşi permite un automobil, faţă de unul din doi la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, numărul total de accidente din România arată o rată anuală de mortalitate de 11,1 la 100.000 de locuitori, economia locală fiind pe locul al patrulea în funcţie de acest indicator în regiune, în spatele Poloniei care are o incidenţă de 11,8 sau al Greciei cu o mortalitate de 12,8, potrivit informaţiilor dintr-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe 2013.
Sub România sunt Bulgaria (10,4), Ungaria (9,1), Cehia (7,6), dar şi economii din afara blocului comunitar precum Serbia (8,3) sau Croaţia (10,4). Gabriel Razi

Cele mai grave accidente rutiere din România
  • Accidentul rutier de la Huţani, Botoşani: În luna iunie a anului 1980 un autobuz care circula pe ruta Suceava-Botoşani s-a răsturnat de pe un pod într-o mlaştină adâncă. În urma accidentului şi-au pierdut viaţa 48 de oameni, iar alţi 35 de pasageri ai autocarului au fost răniţi. Acesta este considerat ca fiind cel mai grav accident rutier produs vreodată în România.
  • Accidentul rutier de la Scânteia, Iaşi: În luna august a anului 2009 un autobuz a fost lovit de un tren de persoane. În urma accidentului au murit 14 oameni şi alte 2 persoane au fost rănite.
  • Accidentul rutier de pe şoseaua Constanţa-Tulcea: În luna noiembrie a anului 2009 un microbuz plin de pasageri s-a lovit de un TIR care circula pe sens opus. În urma impactului au murit pe loc cinci persoane şi alte patru au fost rănite grav.
Sursa ZF

duminică, 23 iunie 2013

Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului


Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului(Achillea millefolium) 

Nu se poate sa nu o vezi! Iti iese in drum si iti sare in ochi cu frunzele acelea verzi si fine, lunguiete ca o... coada de soricel, cu florile albe si parfumate, raspandind, mai ales pe caldurile toride ale verii, un miros aromat-amarui. Alaturi de papadie, Coada-soricelului este planta medicinala cea mai raspandita de la noi din tara, fiind intalnita din campie si pana in zona montana inalta. Totodata, este si una din plantele cu cea mai indelungata "cariera medicala" de pe teritoriul Romaniei, dovezi arheologice aratand ca ea era folosita in scopuri rituale si terapeutice cu cel putin patru-cinci mii de ani in urma. Denumirea dacica a acestei plante, "chodela", a fost consemnata in tratatele lui Dioscoride (medic militar roman) si - asa cum se poate lesne remarca - este destul de apropiata de cea romaneasca din prezent. In Moldova, in nordul si in centrul Transilvaniei, precum si in nordul Olteniei, Coada-soricelului era folosita drept cicatrizant, calmant pentru "oparitura" (alergie cutanata), ca planta aperitiva. In zona de vest a Transilvaniei, era folosita in scaldatori pentru pruncii debili, ca spalaturi in "poala alba" (leucoree), ca cicatrizant dupa extractiile dentare. In Bucovina, ceaiul de Coada-soricelului se lua atunci cand tinerelor femei "nu le veneau randurile" (amenoree), pentru "schimbarea sangelui" (dezintoxicarea organismului si intarirea imunitatii), inaintea venirii toamnei. In nordul si estul Moldovei, Coada-soricelului se mai folosea intern contra "aprinderii de mate" (colon iritabil sau colita de fermentatie), extern contra "tranjilor" (hemoroizi sangeranzi) si, tot extern, pentru inchiderea rapida a ranilor. In peste o suta de afectiuni si tulburari, este consemnata folosirea Cozii-soricelului in medicina populara romaneasca si in cea europeana. Iar cercetarile facute in diverse laboratoare de medicina si farmacie ale lumii confirma, treptat, tot mai multe din aceste utilizari medicinale.

Unde gasim si cum culegem Coada-soricelului

Este o planta care iubeste in mod special lumina soarelui, de care are nevoie din abundenta, in rest, fiind foarte rezistenta la lipsa de umiditate, la conditiile de sol si la temperaturi (rezista la cele mai puternice canicule, dar si la gerul iernii). O gasim pe pajisti, prin fanete, pe marginile raurilor si ale paraielor, pe langa drumurile de tara si in locurile virane. Se culege pe vreme uscata, de preferinta in miezul zilei, cand are concentratia maxima de uleiuri volatile. Pentru cules, avem nevoie de un cutitas sau, mai bine, de o foarfeca de gradina, cu care se taie tulpina inflorita. Standardele de culegere ale plafarurilor este ca tulpina sa nu aiba mai mult de 30 de centimetri lungime (partea de tulpina neavand decat foarte putine principii active). In ce ma priveste, prefer sa culeg doar partea de inflorescenta, aproape fara codita, din doua motive: 1. Are efectele terapeutice cele mai puternice. 2. In locul taieturii, planta va lastari mai usor, dand in scurta vreme (3-5 saptamani) si mai multe flori, asigurandu-i astfel perpetuarea.
Perioada culesului incepe in iulie si dureaza pana la sfarsitul lui octombrie. Dupa culegere, planta se intinde la uscat in strat de maxim opt centimetri grosime, intr-un loc lipsit de umiditate, umbrit si bine ventilat. Se poate usca foarte bine si in buchetele, care de asemenea se atarna intr-un loc umbrit. Dintr-un kilogram de planta proaspata se obtin, dupa uscare, doua - trei sute de grame de produs lipsit de umiditate. Coada-soricelului uscata se pastreaza in pungi de hartie sau in saculeti de panza, in locuri intunecate si lipsite de umezeala.

Preparate pe baza de Coada-soricelului

Sucul de Coada-soricelului


Se obtine din planta proaspat culeasa, cu ajutorul mixerului (blenderului): in vasul mixerului se pun 50 de grame de planta foarte bine spalata si 50 ml de apa de izvor, dupa care se omogenizeaza prin mixare, iar amestecul rezultat se stoarce prin tifon. Se iau 50 ml pe zi din acest suc, pentru tratarea afectiunilor hepato-biliare, a celor intestinale si a inapetentei.
Extern sucul se foloseste sub forma de comprese aplicate pe locul afectat, pentru tratarea bataturilor, a arsurilor usoare, precum si pentru a favoriza cicatrizarea rapida a ranilor.io

Pulberea de Coada-soricelului


Se obtine prin macinarea cat mai fina cu rasnita electrica de cafea a partilor aeriene. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum doua saptamani (deoarece substantele volatile se evapora rapid). De regula, se administreaza de 4 ori pe zi cate o lingurita rasa, pe stomacul gol.

Infuzia combinata de Coada-soricelului

Se pun la macerat 3-4 linguri maruntite de Coada-soricelului, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata de Coada-soricelului, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).

Tinctura de Coada-soricelului


Are cele mai bune efecte pentru tratarea infectiilor, inflamatiilor si a leziunilor pielii, afectiuni unde este nevoie de un preparat dezinfectant, mai multe substante cicatrizante si antiinflamatoare din Coada-soricelului fiind cel mai bine extrase in alcool. Pentru obtinerea acestui preparat se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de inflorescente de Coada-soricelului, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 70 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa sa macereze vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Intern, se administreaza din acest remediu de patru ori pe zi cate o lingurita diluata in putina apa.
Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
Cataplasma cu Coada-soricelului
O mana de flori maruntite de Coada-soricelului se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si se lasa vreme de 1 ora.
Uleiul de Coada-soricelului
In jumatate de litru de ulei de masline, de samburi de struguri sau de susan, se pun 10 linguri de inflorescente de Coada-soricelului uscate si maruntite. Se lasa sa macereze la soare, vreme de 2 saptamani, dupa care se filtreaza, iar preparatul obtinut se trage intr-o sticla inchisa la culoare, care se pastreaza in locuri intunecoase si reci.

Tratamente interne cu Coada-soricelului

Hepatita - un studiu japonez din 2006 a avut drept subiect efectul hepatoprotector al sucului proaspat extras din inflorescentele si din tulpinile de Coada-soricelului. Animalele de experienta erau intoxicate cu substante care produc hepatita mortala. Dintre cele care au fost tratate cu suc proaspat de Coada-soricelului, mai mult de 40% au supravietuit, in timp ce cele din lotul martor au murit in proportie de 100%. S-a constatat ca la organismele tratate cu suc de Coada-soricelului, ficatul sufera mult mai putine modificari structurale, celulele din componenta sa au mai putine malformatii, iar tendinta spre ciroza este net diminuata. Sucul proaspat de Coada-soricelului se prepara zilnic si se administreaza imediat dupa filtrare, cate 50-60 ml, in doza unica, zilnica. Se fac astfel cure de cate 60 de zile, urmate de alte 20 de zile de pauza.
Dischinezie biliara - se administreaza infuzia combinata de Coada-soricelului, cate o jumatate de cana, cu 20-30 de minute inainte de fiecare masa. Un astfel de tratament dureaza 30 de zile si se poate relua dupa o pauza de doua saptamani. O echipa de cercetatori din cadrul Universitatii din Viena a obiectivat, prin teste de medicina experimentala, ca principiile active din Coada-soricelului au efecte coleretice (favorizeaza evacuarea bilei) foarte intense. Ele sunt de trei ori mai puternice decat anghinarea, care era pana nu demult considerata liderul in aceasta afectiune.
Colecistita - uleiul volatil continut in florile de Coada-soricelului are efecte antiinflamatoare si calmante asupra vezicii biliare. Se administreaza pulberea proaspat macinata de flori din care se ia cate o lingurita pe stomacul gol, de patru ori pe zi, in
Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
O gasim incepand cu campia si pana in varf de munte
cure de trei saptamani, cu zece zile de pauza.
Dispepsie, indigestie - se combina in proportii egale tincturi de Coada-soricelului si de anghinare (Cynara scolymus), iar din acest amestec se ia cate o lingurita diluata in apa, inainte cu 10 minute de fiecare masa. Ambele plante imbunatatesc peristaltismul tubului digestiv, amplifica secretia de sucuri gastrice, reduc senzatia de greata sau de inapetenta.
Colita, colita spastica - mai multe studii facute in Statele Unite si in Germania au pus in evidenta faptul ca anumite substante aromate si flavonoidele din Coada-soricelului reduc semnificativ inflamatia la nivelul intestinului subtire si a celui gros, ajuta la cicatrizarea epiteliilor lezate, combat eficient spasmele digestive. Se administreaza infuzia combinata, cate 2-3 cani pe zi, pe o perioada de 35 de zile, apoi se face o pauza de doua saptamani, dupa care tratamentul se poate relua, daca mai este cazul. In aceasta afectiune, efectele terapeutice ale florilor de Coada-soricelului sunt mult mai puternice in combinatie cu sunatoarea (Hypericum perforatum).
Sensibilitate la infectii - in nordul tarii exista obiceiul ca oamenii sa bea in toamna fiertura de flori de Coada-soricelului, ca sa-i fereasca de boli de plamani si de raceli de tot felul. si iata ca acest obicei este confirmat de un studiu de data foarte recenta, facut in India, care arata ca achileina, o substanta secretata de florile de Coada-soricelului, ne protejeaza de infectiile de tot felul, intr-un mod inedit. Aceasta substanta pur si simplu modifica rezistenta membranei celulare, care va deveni mai putin permeabila pentru virusi si bacterii, care astfel nu pot ataca organismul. Se utilizeaza infuzia combinata de Coada-soricelului, din care se consuma cate jumatate de litru - un litru pe zi, in cure de 30 de zile.
Amenoree (absenta patologica a ciclului menstrual) - in Bucovina femeile tinere care nu erau fertile foloseau adesea ceaiul de Coada-soricelului pentru "a le veni randurile rosii", adica pentru declansarea ciclului menstrual. Cercetatorii de la Universitatea din Padova, Italia, au confirmat de curand validitatea acestui demers terapeutic, publicand in iulie 2006 studii in care arata ca doua substante din Coada-soricelului (apigenina si luteolina) imbunatatesc raspunsul organismului la actiunea hormonilor care declanseaza ciclul menstrual si care determina amplificarea caracterelor feminine. Se administreaza pulberea proaspat macinata de flori de Coada-soricelului, cate trei lingurite pe zi, in cure de patru saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza.
Adjuvant in hemoragia interna - mai multe studii din anii '90 arata ca unii alcaloizi din componenta acestei plante favorizeaza cicatrizarea rapida a leziunilor interne si externe. Intr-unul din aceste studii, o substanta extrasa din Coada-soricelului, numita achileina, a fost administrata intravenos animalelor de experienta. Ea a redus timpul de sangerare cu nu mai putin de 32%, un rezultat foarte bun, ce sugereaza chiar o posibila utilizare a extractelor din aceasta planta in terapia de urgenta. Ca adjuvant contra hemoragiei interne, se consuma zilnic cate un litru - un litru si jumatate de infuzie combinata de Coada-soricelului.
Acneea - un studiu al unui institut medical din Washington, Statele Unite, arata ca acneea este declansata de probleme digestive si de metabolism, provocate de alimentatia moderna, de sensibilitatea la infectii cutanate, precum si de problemele hormonale. In acelasi studiu se mentioneaza faptul ca planta Coada-soricelului are atat efecte antimicrobiene (actioneaza contra bacteriilor, in special), cat si de stimulare a proceselor digestive. Adaugati la acestea efectul hormonal anterior mentionat al acestei plante si faptul ca este un dezintoxicant pentru ficat si pentru bila, pentru a intelege eficienta sa in tratarea acneei. Se fac tratamente cu o durata de 60 de zile, timp in care se ia infuzie combinata de Coada-soricelului, cate un litru pe zi, in doua reprize, dimineata si seara.

Tratamente externe cu Coada-soricelului

Rani deschise, zgarieturi - se pune o compresa cu suc proaspat sau cu tinctura de Coada-soricelului pe locul afectat, tinandu-se 60 de minute. Repetati aplicatia de mai multe ori pe zi.
Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
Parfum salbatic, dulce-amarui
Efectul cicatrizant este uluitor de rapid, rana inchizandu-se numaidecat. In prealabil se recomanda insa o dezinfectare a ranii foarte atenta, pentru a nu ramane germeni infectiosi sub tesutul cicatriceal format rapid sub actiunea plantei.
Alergie cutanata - se pun comprese cu infuzia combinata de Coada-soricelului, care se tin vreme de minimum doua ore pe zi pe locul afectat. Substantele aromatice (azulenele) din compozitia plantei au efecte anti-inflamatoare si antialergice, reduc mancarimile, usturimea si edemele.
Arsuri, arsuri cu substante chimice - mai multe studii facute in Romania in anii '70, sub conducerea profesorului A. Popovici, au pus in evidenta faptul ca uleiul de Coada-soricelului ajuta la vindecarea rapida si estetica a arsurilor cu substante chimice. Intr-unul din experimente a fost folosit chiar napalmul (substanta periculoasa, folosita, intre altele, in razboiul din Vietnam), arsurile produse de acesta fiind mult mai rapid vindecate cu ajutorul acestei plante, decat folosind un tratament obisnuit. Se aplica uleiul de Coada-soricelului, trei aplicatii zilnic pe locul afectat, pana la vindecare.
Candida vaginala - se fac spalaturi vaginale, o data pe zi, seara, cu infuzie combinata de Coada-soricelului. Substantele antiseptice continute de planta blocheaza proliferarea acestei ciuperci, reduc inflamatia si ajuta la refacerea epiteliilor lezate de infectie. Este un tratament bland, care nu perturba flora vaginala, folosit pentru prevenirea si pentru combaterea candidozelor de intensitate mica si medie.

FRUMUSETE

Transpiratia excesiva - studii facute de o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii din Iasi, in 1988, au pus in evidenta faptul ca baile generale cu extract apos de Coada-soricelului, facute de 2-3 ori pe saptamana, reduc transpiratia, previn eruptiile cutanate produse de combinatia de transpiratie si praf, mentin sanatatea pielii. Pentru a obtine aceste efecte, se pun 5 litri de infuzie combinata de Coada-soricelului la o cada de baie, in care se fac bai de 30 de minute. Procedura se repeta de 2-3 ori pe saptamana, mai ales in sezonul cald.

Precautii si contraindicatii la tratamentul cu Coada-soricelului

Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
Libera si fericita, sub cer senin
Coada-soricelului se administreaza cu prudenta la gravide, in doze nu mai mari de 5 grame pe zi. Un studiu al Universitati din Sidney, Australia, arata ca o depasire de 56 de ori a dozei normale de Coada-soricelului determina o greutate a fetusului mai redusa si o greutate a placentei mai mare decat la grupele de control, fara a aparea insa malformatii, intreruperi de sarcina sau alte efecte nedorite asupra fetusului sau gravidei. La persoanele cu sensibilitate alergica la plantele din familia Asteraceae, Coada-soricelului poate produce catar respirator si dermatita de contact.
Pe baza studiilor realizate pe animale s-a constatat ca dozele mari de Coada-soricelului potenteaza efectul sedativelor si al antihipertensivelor si, totodata, pot sa contracareze efectele anticoagulantelor.
Cercetatorii de la Universidade Federal do Parana, Brazilia, au constatat o crestere a procentajului spermatozoizilor devitalizati la sobolanii masculi tratati cu doze foarte mari (depasite de 20-50 de ori) de extract de Coada-soricelului, fara sa apara nici un fel de alte semne de toxicitate. Se recomanda evitarea dozelor foarte mari (10-20 de grame zilnic) de Coada-soricelului, pentru perioade lungi de timp. Sursa formula-us

Coada-soricelului ( Achillea millefolium )

Coada-soricelului
Denumiri populare - alunele, bradatel, coada-harcelui, coada-hartului, ciuresica, crestatea, cralnic, cravalnic, gar, garva, iarba-oilor, iarba-stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, sorocina.

Coada-soricelului creste in livezi, la marginea padurii, pe marginea drumurilor si atinge o inalţime de 80 cm, are frunzele zimţate. Emana un miros placut amarui şi aromat. Florile sunt albe spre roz, grupate cate 6-8 la varful tulpinei. Planta se culege pe soare, in perioada de inflorire, taind prima treime de la vârf.

Coada soricelului contine: ulei eteric, acizii achileic, formic, auteic, aconitic, ascorbic, folie, probionic, valerianic, palmitic, stearic, miristic, oleic, linoleic, succinic, urme de acid salicilic, cafeic, alcool etilic metilic, flavone, maltoza, zaharoza, glucoza, arabinoza, galactoza, dextine, aminoacizi, proteine, taninuri, substante anorganice cu elementele chimice fier, mangan, zinc, cupru, cadmiu, nichel, siliciu si calciu.

Proprietatile terapeutice ale acestei plante se datoreaza uleiului volatil continut, oferandu-i calitati de: expectorant, calmant gastric, intestinal, al mucoasei anorectale, antiinflamator, dezinfectant, antispasmodic al cailor biliare, decongestiv hemoroidal, regenerator de tesuturi.

Substantele sunt concentrate in inflorescenta, apoi in frunze, mai putin in tulpina sau radacina. Planta contine principii antiinflamatoare, calmante, astringente, aseptice. Elimina sau limiteaza procesul inflamator, distruge microorganismele, provoaca strangerea tesuturilor, modereaza secretiile si usureaza cicatrizarea.

Coada soricelului este recomandata ca remediu natural in tratarea si vindecarea: bolilor aparatului urinar, a constipatiei, cancerului genital, durerilor menstruale, osteoporozei, oboselii, gastritei, gingivitei, anorexiei, hemoroizilor, lipsei menstruatiei, enterocolitei, durerilor renale, chisturilor ovariene, viermilor intestinali, mancarimilor vaginale, inflamatiilor ovarelor, starilor de nervozitate.

Coada şoricelului are un efect remarcabil asupra formării globulelor roşii la nivelul măduvei osoase. Ceaiul de coada şoricelului este valoros în tratamentul congestiilor cerebrale.

In medicina populara inflorescentele de coada soricelului reprezenta un remediu natural in tratarea tenurilor uscate, arsurilor, eczemelor zemuinde, plagilor supurate ale tegumentului, ranilor, taieturilor (comprese cu seva stoarsa din planta), durerile de masea puteau fi remediate cu ajutorul frunzelor de coada soricelului pisate si usturoi (sub forma de legaturi), tusea se vindeca daca pacientul bea zilnic ceai din varfurile florale de coada soricelului.

Moduri de preparare ale plantei

Infuzia: 2 linguri de flori la 500 ml de apa clocotita sau mai concentrat 3 linguri la 500 ml de apa clocotita.

Alifia: se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca iar cand face spuma se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi. Dupa 24 de ore se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introduce intr-un borcan uscat, care se pastreaza la frigider. Se foloseşte pentru tratarea rănilor ce se închid greu şi a varicelor.

Tinctura I: florile culese pe soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla, pana la gat. Se toarna deasupra alcool de 40 grade sau tuica de fructe si se lasa la macerat 15 zile la soare sau in apropierea unei surse de caldura. Alcoolul trebuie sa acopere bine planta, pentru a nu intra in stare de descompunere. Din cand in cand se mai agita sticla.

Tinctura II: adaugati o cana de coada-soricelului proaspata la 2 cani cu votca. Lasati lichidul la macerat timp de doua saptamani inainte de a-l strecura si imbutelia intr-o sticla sterila. Aceasta tinctura este buna pentru spalarea ranilor si leziunilor.

Vin:  30-50 g planta la 1 litru de vin. Se fierb ingredientele timp de 10 minute. Preparatul se pastreaza fara a fi strecurat. Se foloseste sub forma de cataplasme, fiind un bun astringent, antiinflamator, antiseptic, calmant. Recomandat in special in tratamentul degeraturilor.

Bai de sezut: intr-un vas scu 4-5 litri de apa rece se pun 100 grame planta de coada soricelului uscata sau patru maini duble de planta proaspata. Se lasa la macerat 8-10 ore apoi amestecul se incalzeste si se adauga in apa pentru baie. Apa trebuie sa acopere nivelul rinichilor. Dupa baie, corpul nu se sterge. Se imbraca un halat gros pentru baie, se trece la pat si se transpira din abundenta timp de o oră.



Coada-soricelului poate deveni mai eficienta in tratarea problemelor de sanatate in amestec cu alte ingrediente, totul depinde de preparat si de uz

Plante: tataneasa, galbenele, nalba, cretisoara, frunze de urzica vie, musetel
Uleiuri, unturi, grasimi: ulei de masline, ulei de porumb, ulei de floarea soarelui, ulei de sambure de strugure, untura de porc, lanolina
Alcool: tuica de secara sau de fructe, votka, alcool rafinat 38-40%, vin
Produse apicole: miere, ceara de albine 


COADA-SORICELULUI PENTRU UZ INTERN 

Ceaiul preparat din florile si frunzele de coada soricelului este recomandat pentru: vindecarea durerilor menstruale, menopauzei, constipatiei, nervozitatii, cistitei, leucoreei, eliminarea viermilor intestinali, tratarea afectiunilor cavitatii bucale, calmarea tenurilor iritate, inlatura starea de tensiune readucand calmul.

Pentru instalarea menopauzei, dereglari ale ciclului menstrual se bea ceai de coada-soricelului, cate o cana pe zi. Infuzia se prepara din doua lingurite cu varf de planta la 500 ml de apa.

Dureri menstruale - se beau 2-3 cani pe zi cu infuzie din flori de coada soricelului cu o saptamana inainte de venirea ciclului. Frunzele contin o substanta alcaloida care relaxeaza musculatura intregii regiuni abdominale, regleaza circulatia sangvina si actioneaza ca un antispastic al sistemului vascular.

Menstruatie abundenta - in cazul unei singerari menstruale abundente si care se prelungeste peste perioada obisnuita, de regula se recomanda o infuzie din flori de coada soricelului. Se face o infuzie din 1-2 lingurite de flori maruntite de coada soricelului la o cana de apa clocotita si se beau pina la 3 cani pe zi.

Infectii genitale - tinctura de coada-soricelului este foarte benfica in tratarea infectiilor. 30 de picaturi de tinctura, consumate de 3 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de masa vor face minuni. Poate fi consumata ca atare, cu miere sau cu suc natural de fructe pentru a evita gustul neplacut.

Afectiuni hepatice - coada-soricelului stimuleaza secretia bilei si are rol depurativ fiind recomandat sa folositi ceaiul sau tinctura.

Problemele stomacului - in caz de indigestii frecvente sau balonare, luati inainte de masa o lingurita diluata cu apa de tinctura de coada soricelului.

Ulcer - se fierb doar frunzele de jos ( nu cele care cresc in sus),  pana scade apa la jumatate, iar apoi se ia de trei ori pe zi inainte de mesele principale cate o cana de licoare.

Viermi intestinali - se face o infuzie mai concentrata din 10 grame planta la 100 g apa.  Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol.

Hemoroizi - se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica, din care se beau doua-trei ceaiuri pe zi. Extern, pentru sangerari se foloseste alifie de coada soricelului. Se infierbinta bine 90 de grame de unt nesarat sau de untura de porc, se adauga 15 grame de flori de coada-soricelului proaspete si taiate marunt, 15 grame de frunze de zmeura taiate fin, se amesteca iar cand incepe sa sfaraie se da deoparte. In ziua urmatoare se incalzeste totul usor, se stoarce printr-o bucata de tifon si se introduce in borcane uscate, pregatite dinainte. Se pastreaza la frigider.

Tuse, bronsita - ceaiul se prepara prin infuzie din 1-2 linguri de planta la 500 g apa. Se bea in cursul unei zile.

Hemoragii nazale cauzate in special de schimbarea vremii, primavara pentru curatirea sangelui - ceaiul se prepara din doua linguri de planta la 500 g apa. Se bea in cursul unei zile.

Migrene - se beau două cani de ceai de coada-soricelului pe zi.

Cancer pulmonar - coada-soricelului in combinatie cu radacina de obligeana, macerat la rece.



COADA-SORICLULUI PENTRU UZ EXTERN 

Bai de sezut - trateaza in principal bolile specifice femeilor: mancarimi vaginale, afectiuni ale organelor genitale. Se recomanda in special in inflamatii ale ovarelor, scurgeri vaginale, alte afectiuni ginecologice. Folositi 100g de planta la doi litri de apa.

Leucoree (poala alba, scurgeri) - pentru prepararea bailor de sezut se lasa 100 g de coada-soricelului (intreaga planta) peste noapte in apa rece, a doua zi se pune pe foc pana da in clocot si se adauga la apa de baie. De regula, baile de sezut se asociaza cu ceai de coada-soricelului, cate doua-trei cani pe zi.

Dureri de dinti - aplicati pe dintele dureros un tifon umezit in care ati impachetat o lingurita cu planta uscata.

Osteoporoza - sunt eficiente baile saptamanale cu infuzie de planta insotite de un tratament intern cu ceai.

Calcaie crapate - 50 g de coada soricelului maruntita si 50 g de frunze de zmeur, se pun intr-un vas de sticla, se adaugă ulei de in, se lasa la macerat 10 zile, se strecoara si se fac aplicatii in fiecare seara. 

Acnee, boli de piele - se fac comprese cu infuzie concentrata de planta iar intern, o cana de ceai pe zi. Pentru tenurile uscate se recomanda ca dupa comprese sa se unga pielea cu alifie de coada soricelului in amestec cu galbenele sau tataneasa.

Herpes, Zona zoster - 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acoperă pentru 15 minute apoi se strecoară.  Se fac tamponări de mai multe ori pe zi. Intern se foloseşte mai mult pentru efectul de dezintoxicare al organismului şi pentru efectul antibiotic.  Se consuma 2-3 căni pe zi.

Inflamatia pielii insotita de puroi - comprese cu infuzie de coada-soricelului (doua linguri de planta la o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara).

Vindecarea ranilor - se presara pe rana pulbere de coada-soricelului sau se aplica pe piele comprese cu tinctura. In caz de arsuri, aplicati uleiul de coada-soricelului pe zona afectata. Baile sau compresele repetate cu infuzie te scapa de excesul de transpiratie si iti pastreaza pielea sanatoasa. 

Sursa leacuri-din-batrani

Stramosii

Stramosii