Translate

miercuri, 26 iunie 2013

Haosul din turism şi transporturi provoacă tragedii pe şosele

„A doua mare tragedie din turismul românesc, după incidentul de la Baloteşti din ’95, când un avion cu 60 de persoane s-a prăbuşit“ „Foarte mulţi transportatori lucrează la negru, de aici şi lipsa de control asupra autocarelor, defecţiuni tehnice, evaziune fiscală şi alte probleme“, spune Daniel Micu, directorul general al companiei de transport persoane Atlassib.   

La aproape 20 de ore de la tragicul accident în urma căruia 18 români aflaţi în vacanţă şi-au pierdut viaţa iar alţi 29 au fost răniţi după ce un autocar închiriat de agenţia de turism Mareea Comtur s-a răs­tur­nat într-o prăpastie în Munte­ne­gru, nici ministrul turismului Maria Grapi­ni, nici Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, nu au ieşit cu o declaraţie.
Mai mult, autorităţile nu au anun­ţat că ar fi reţinut vreun responsabil pentru acest accident. Aceasta este cea mai mare tragedie din turism din ultimii 18 ani, considerată de jucătorii din turism al doilea cel mai tragic eveniment după prăbuşirea unei aeronave Tarom cu 60 de persoane la Ba­loteşti în 1995. Cine se face responsabil de acest eveniment?
Nimeni nu îşi asumă vreo vină până acum, nicio persoană nu a fost reţinută de poliţie, iar autorităţile spun doar că au demarat ancheta. Cazul scoate la iveală situaţia haotică din turism şi transporturi de călă­tori unde licenţele sunt date prin încăl­carea legilor. Fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a acuzat dur noua conducere, afirmând că licen­ţie­rea transportului de călători se face „mafiotic“. În plus, pentru că şoferi români nu sunt aspru penalizaţi pentru încălcarea regulilor de circu­la­ţie aşa cum se în­tâmplă în Austria sau Ger­ma­­nia, frecvenţa acestor accidente este mult mai mare. România este pe locul 5 la nivel european la frecvenţa accidentelor rutiere cu victime, deşi parcul de maşini este la jumătate faţă de media UE.
Spre comparaţie, în Italia, după ce vasul de croazieră Costa Concordia a eşuat, incident ce s-a soldat cu trei morţi, 20 de răniţi şi 40 de daţi dis­pă­ruţi, căpitanul italian a fost reţinut de procurori şi ulterior a ajuns după gratii.
„Nu ştim ce s-a întâmplat. Auto­carul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiştii se aflau într-un circuit de zece zile în Munte­negru şi Croaţia“, a spus Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Ma­reea Comtur, care a vândut vacanţele turiştilor aflaţi în autocar. Pa­­sagerii aflaţi în autocarul care s-a răs­­turnat se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare.
Autocarul care s-a răsturnat apar­ţine familiei Gri­gore, care adminis­trea­­ză două companii în turism. Gre­gory Tour Serv este deţinută de Iuli­a­n­a Mihaela Grigore şi Ştefan Grigore. Firma a avut afaceri de 5,7 mil. lei  (1,3 mil. euro) şi pierderi de 515.000 lei (circa 119.000 euro), la opt angajaţi, potrivit datelor de la Finanţe. Gregory Tour Holiday, cea de-a doua firmă, este deţinută de Viorica Ioana Grigore.
Relu Fenechiu, ministrul transporturilor:
Nu a putut fi contactat de ZF şi nici nu a făcut vreo declaraţie publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Rutieră Română care eliberează licenţe de transport.
„Există o mafie a licenţierilor şi de aceea, ca ministru al transporturilor, am creat Inspectoratul de Stat pentru Con­trolul în Trans­por­tul Rutier, unde s-au reunit experţi în trans­portul rutier (...). Din păcate, ministrul Fenechiu a distrus noul sistem şi preferă să moară oameni, dar să trăiască reţele mafiote de licenţiere, control, acreditare”, a spus Anca Boagiu, fostul ministru al transpor­turilor, contactată de ZF.
Firma a raportat în 2011 o cifră de afaceri de 39.000 de lei (8.700 de euro) şi un profit de 943 de lei (211 euro), potrivit datelor de la Mi­nisterul de Finanţe. Proprietarii fir­me­lor nu au putut fi contactaţi până la închi­de­rea ediţiei. Firma Gregory Tour, care a închiriat au­tocarul ce s-a răsturnat în Muntenegru agen­ţiei de turism Mareea Comtur pentru realizarea unui circuit cultural, are o flotă de şase autocare.
„O astfel de tragedie nu a mai fost până acum. Esta a doua mare tragedie, după cea din Baloteşti, când un avion al Tarom s-a prăbuşit. Este o situaţie critică, trebuie văzut care va fi rezultatul investigaţiei“, a spus Sorin Văduvoiu, directorul general al agenţiei de turism Perfect Tour. La 31 martie 1995, un avion Airbus A310-324 al Tarom, cu destinaţia Bruxelles, se prăbuşea pe un câmp din Baloteşti la scurt timp de la decolare. Niciunul din cei 60 de pasageri, români şi străini, nu a supravieţuit. Şi Mircea Vladu, directorul agenţiei Prestige Tours, spu­ne că este o adevărată tragedie.
Şeful Autorităţii Naţionale pentru Turism: Am dispus realizarea de controale la cele două agenţii
Gregory Tour Serv şi-a luat licenţa în turism pe 26 aprilie 2010, iar Mareea Comtur pe 12 noiembrie 2009, potrivit datelor de pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Turism.
„Am dispus deja realizarea unor controale la agenţiile Mareea Comtur şi Gregory Tour pen­tru a vedea dacă respectau toate preve­de­rile în vederea comercializării de pachete turis­tice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de co­mercializarea vacanţelor. Noi nu avem com­petenţe legale pentru verificarea activităţii de trans­port“, a declarat Răzvan Filipescu, preşe­din­tele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Contactată de ZF, Maria Grapini, ministrul turismului, nu a răspuns.

Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism:
"Am dispus deja realizarea unor controale la agenţiile Mareea Comtur şi Gregory Tour pentru a vedea dacă respectau toate prevederile în vederea comercializării de pachete turistice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de comercializarea vacanţelor. Noi nu avem competenţe legale pentru verificarea activităţii de transport.“

3.109 de firme au licenţe de turism şi funcţionează ca agenţii de turism în România
În România funcţionează ca agenţii de tu­rism sau touroperatoare 3109 firme, care au luat licenţă în turism de la Autoritatea Naţio­nală pentru Turism. Anul trecut au fost retrase 201 de licenţe de turism, arată aceeaşi sursă. Agenţia de turism organizatoare sau detailistă nu poate exclude sau nu poate limita respon­sa­bilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moar­tea sau de rănirea turistului ca urmare a acţiu­nilor ori a neglijenţei ei, potrivit Ordonanţei nr. 107 din 30 iulie 1999 privind activitatea de co­mer­cializare a pachetelor de servicii. Pentru a ob­ţine o licenţă în turism, o firmă trebuie să aibă un punct de lucru şi un angajat cu brevet în turism.
Un transportator: Jumătate din piaţa de transport rutier de persoane, la negru
Cei mai mari jucători din transportul internaţional rutier de persoane sunt compania Atlassib, controlată de Ilie Carabulea, Eurolines (Touring Europabus), deţinută de Dragoş Anastasiu, Tabia Tour şi Saiz Tour România, înfiinţată în 2003, care face curse spre Spania şi este deţinută de Auto­transportes Saiz Tour S.L., cu sediul în Barcelona.
Daniel Micu, directorul ge­ne­ral al compa­niei de transport per­soane Atlassib, cel mai ma­re jucător pe piaţa de transport rutier interna­ţio­nal, cu afa­ceri de 65 mil. euro în 2011, spune că ju­mă­tate din această piaţă este la gri sau la negru.
„Foarte mulţi transportatori lucrează la negru, de aici şi lipsa de control asupra auto­ca­relor, defecţiuni tehnice, evaziune fiscală şi alte probleme“, a spus el. Întrebat de ZF la cât este evaluată această piaţă, el a spus că nu există date oficiale. „În transportul de persoane sunt norme europene legate de timpii de con­du­cere şi de odihnă. La patru ore şi jumătate de con­dus, şoferul trebuie să ia o pauză de 45 de mi­nute.“ Atlassib are  o flotă de 170 de auto­care ce operează pe 37 de linii externe. Compania transportă între 550.000 şi 600.000 de persoane anual. „Şoferii pe care îi angajăm trebuie să aibă cel puţin trei ani de experienţă de condus pe autocare de persoane. Ei conduc pe rute interne şi apoi pe rute externe. Autocarelor noastre li se fac constant revizii.“
Maria Grapini, ministrul delegat pentru turism
Nu a putut fi contactat de ZF şi nici nu a făcut vreo declaraţie publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Naţională pentru Turism.
MAE: Ancheta va fi coordonată de o unitate de parchet
Marius Mugurel Tache, comisar-şef, purtă­to­rul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că ancheta va fi coordonată de o uni­tate de parchet şi că o astfel de anchetă nu va fi făcută doar de Poliţie, dat fiind că poate fi vor­ba despre starea tehnică a maşinii. „Ne vom se­siza din oficiu în privinţa accidentului din Mun­te­negru şi vom cere şi sprijinul auto­rită­ţilor din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, pro­curor-şef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public.
Un avion al Forţelor Aeriene Române, trimis în Muntenegru
Ministrul român de externe Titus Corlăţean şi-a anulat participarea la reu­niunile din Luxem­burg pentru a pleca la Podgoriţa ca să coordo­neze la faţa locului activităţile echipei opera­ti­ve din România, în cooperare cu auto­ri­tăţile locale, pentru asistenţa victi­melor.
Ieri dimineaţă a aterizat la Podgo­riţa, în Muntenegru, aeronava C-27J Spar­tan a Forţelor Aeriene, care a trans­portat două echipe de evaluare, una medi­cală şi una consulară, în vederea recuperării cetă­ţenilor români implicaţi în accidentul ru­tier de duminică. La bord se afla şi secretarul de stat Raed Arafat. Misiunea este executată la solicitarea celulei de criză constituite la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
Declaraţiile unui pasager din autocar
Unul dintre pasagerii accidentaţi în Muntenegru a declarat, potrivit Ştirile Pro TV, că în momentul producerii accidentului şoferul era într-o depăşire la intrarea într-un viaduct şi deşi limita de viteză era de 50 km/oră, el avea în jur de 90 km/oră. „Eu mă simt relativ bine, ceilalţi sunt mult mai rău. Am lovituri destul de puternice pe corp, dar nu cu efecte majore. Am doar câteva zgârieturi, eu am căzut din autocar în timp ce se rostogolea. Şoferul a încercat să depăşească la intrarea într-un viaduct accelerând. Am început să strigăm la el să încetinească. A accelerat, a încercat să evite maşina din faţă şi a sărit peste parapet. Limita de viteză a fost de 50 km/h, iar el avea undeva pe la 90 km/h. Nu ne grăbeam, aveam timp să ajungem“, a declarat pasagerul. El a mai povestit că la locul accidentului au apărut 30 - 40 de oameni cu corzi care i-au salvat. „A fost o organizare impecabilă. Cei care n-aveau centuri de siguranţă au fost cei care au scăpat pentru că au fost aruncaţi din autocar“, a mai spus victima.
Tiberiu Niţu, procuror-general al României
„Ne vom sesiza din oficiu în privinţa accidentului din Muntenegru şi vom cere şi sprijinul autorităţilor din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, procuror-şef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public
Până la închiderea ediţiei responsabilii nu fuseseră chemaţi la audieri. Pe de altă parte, Andreea Paul, vicepreşedinte PDL, spune că până ieri seară Poliţia şi Procuratura ar fi trebuit să treacă la anchetarea celor vinovaţi.
„De ce patronul firmei de transport şi cel de turism nu sunt încă ridicaţi de Poliţie până la această oră pentru investigaţii?“

Ce spune directorul firmei care deţine autocarul implicat în accident
„Noi, ca firmă, nu am avut niciun incident până acum şi nici şoferii nu ştiu să fi avut vreun incident anterior, nici la locurile de muncă anterioare“, a declarat Ştefan Grigore, directorul Gregory Tour, citat de Mediafax. El a mai spus că firma face acest traseu din Muntenegru de cel puţin 7-8 ori anual, iar unul dintre şoferii de pe autocarul respectiv a făcut acest traseu de 20 de ori. De asemenea, autocarul avea toate verificările tehnice făcute, nefiind semnalată nicio problemă. Ştefan Grigore a spus că a fost contactat toată noaptea (duminică spre luni) de membri ai familiilor celor aflaţi în autocar, însă din păcate nu le-a putut da nicio informaţie, pentru că nici el nu a reuşit să afle nimic.
Un jurnalist din Muntenegru: Şoseaua unde a avut accidentul cu autocarul românesc este una dintre cele mai periculoase din ţară
Accidentul în care a fost implicat un autocar plin cu turişti români este unul dintre cele mai grave care au avut loc în ultimii ani în Muntenegru, a spus pentru ZF Radovan Bogojevic, un jurnalist al televiziunii muntenegrene PRVA TV.
„Am mai avut un accident de tren foarte grav în ultimii ani, dar accidentul de ieri este unul dintre cele mai terifiante. Şoseaua unde accidentul a avut loc este singura care face legătura între sudul şi nordul ţării şi se numără printre cele mai periculoase din Muntenegru. O serie de accidente de amploare au avut loc în ultimii ani pe acest drum“, a spus Bogojevic.

Sorin Supuran, director general al Autorităţii Rutiere Române:
„Autocarul implicat într-un accident în Muntenegru are licenţă de transport şi deţine documente privind legalitatea transportului şi a cursei în cauză.“


  • Accidentul s-a produs duminică după amiază la Grlo, pe o şosea dintr-o regiune montană la 30 de kilometri nord de Podgoriţa, capitala Muntenegrului. Autocarul cu 47 de pasageri a căzut într-o prăpastie după ce a încercat să facă o depăşire.
  • Pasagerii aflaţi în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare. Preţul acestui pachet de vacanţă începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenţiei Mareea, organizatoarea acestui circuit.
  • Autocarul implicat în accident, un Neoplan Tourliner, cu o capacitate de 49 plus două locuri. La an de fabricaţie, pe site-ul companiei care îl deţinea, figurează perioada 2005-2007.
Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Mareea Comtur
„Nu ştim ce s-a întâmplat. Autocarul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiştii se aflau într-un circuit de zece zile în Muntenegru şi Croaţia. Plecaseră sâmbătă din Bucureşti, fuseseră cazaţi o noapte în Belgrad, iar duminică erau în drum spre Budva (Muntenegru), unde urmau să fie cazaţi.“
Mareea Comtur este una din cele mai mari agenţii de turism de pe piaţă, cu afaceri de 14 mil. de euro anul trecut, care vinde circuite în ţară. Pasagerii aflaţi în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare. Preţul acestui pachet de vacanţă începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenţiei Mareea, organizatoarea acestui circuit.
Brokerii de asigurări: Vor fi despăgubiri record, de circa 5 milioane de euro
Accidentul rutier din Muntenegru ar pu­tea determina plata unor despăgubiri re­cord pe piaţa locală, de circa 5 milioane de euro, pentru vătămări corporale şi mora­le, consideră brokerii de asigurări.
„E posibil să vedem cea mai mare da­ună plătită în contul unei poliţe auto obli­gatorii. Despăgubirea totală pentru vătă­mări corporale şi daune morale acoperite de asigurarea RCA s-ar putea apropia de cinci milioane de euro, având în vedere numărul persoanelor decedate şi rănite. Totuşi, impactul unei daune maxime pe RCA nu va fi foarte mare. Dacă se înre­gis­trează cinci daune cu o valoare de un mi­lion de euro fiecare, practic vorbim de ace­laşi efect.“, a afirmat Cristian Fugaciu, director general al brokerului Marsh.
Asigurătorii locali nu au mai plătit pâ­nă acum o daună totală de cinci milioane de euro pe o singură poliţă RCA, cea mai mare despăgubire ajungând la circa trei milioane de euro.
Autocarul implicat în accidentul din Mun­te­negru, deţinut de compania Gregory Tour, era înmatriculat cu numărul B 123 MMJ, iar în baza de date CEDAM, care ofe­ră informaţii despre istoricul daunelor, Omni­asig apare ca fiind asigurătorul vehi­cului. Reprezentanţii Omniasig nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pen­tru a confirma informaţia. Potrivit CEDAM, pen­tru acelaşi autocar deţinut de firma Gregory Tour, a mai fost înregistrată o dau­nă la sfârşitul lunii februarie 2011, despă­gu­birea fiind achitată de Euroins în iunie 2011.
Potrivit unor informaţii din piaţă, com­paniile de asigurări încasează aproxi­mativ 3.000 de lei pentru o poliţă de asigurare RCA a unui autocar. „Dacă Omniasig este asigurătorul auto­ca­rului, cu siguranţă va putea susţine o astfel de daună, nu cred că vor exista probleme. Grupul VIG, care deţine com­pania, este un grup puternic, cu afaceri internaţionale. Oricare ar fi fost compania de asigurări care a emis poliţa, nu cred că sta­bi­litatea aface­ri­lor ar fi avut de suferit. Pe acestă piaţă e nor­mal să fii asigurat, legea obligă companiile ca­re subscriu pe RCA să se reasigure şi să trans­fere o parte din risc“, a explicat Fugaciu.
Pe de altă parte, Bogdan Andriescu, pre­şe­dintele Uniunii Naţionale a Socie­tă­ţi­lor de Intermediere şi Consultanţă în Asi­gu­rări din România (UNSICAR), con­sideră că o daună maximă pe RCA va avea ca efect înrăutăţirea şi mai mult a ratei de dau­nă, ceea ce va duce la majorarea tarifelor po­liţelor. „Un efect asupra pieţei locale,  cu sigu­ranţă, vom vedea. În primul rând va creşte gra­dul de daunalitate, iar acest lucru se va re­simţi la nivelul asiguratului, care va plăti mai mult pentru asigurare. Totodată,  asigu­rătorul va scoate din buzunar mai mult pen­tru reasigurare“, spune Andriescu.
Despăgubirile plătite pentru daune mo­rale şi vătămări corporale au crescut rapid în ulti­mii ani, ponderea ajungând la peste 18% din totalul daunelor achitate pe poliţele de răspundere civilă auto (RCA). Anul  trecut valoarea acestora s-a ridicat la 328 milioane de lei (74 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2011.

Hagiu: Şoferii de autocar în România nici măcar nu participă la cursurile de dinainte de atestat
Augustin Hagiu, consultant în trans­porturi şi care a mai deţinut funcţia de preşe­dinte al Federaţiei Operatorilor Rutieri de Transport (FORT), dar şi de consultant în cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) în 2012 pentru aproximativ şase luni, spune că în România şoferii de autocar nu sunt testaţi cum trebuie, atestatele se dau pe bandă rulantă şi totul este o afacere din care nişte „băieţi deştepţi“ câştigă sume impresionante de bani.
„Astfel de şoferi nu sunt instruiţi cum trebuie şi doar li se pune atestatul în braţe contra unei sume de bani, desigur nefiscalizate, şi acum vedem rezultatele. Sunt organizate teste în urma unor cursuri, dar aceste cursuri nu se fac, şi de multe ori şoferul nici măcar nu este în sala la examinare, dar şoferii obţin atestatul ca şi cum ar fi fost acolo. În fiecare zi se pot produce astfel de accidente din cauza acestor condiţii“, a spus Augustin Hagiu.
Pe de altă parte, oficialii Autorităţii Rutiere Române au declarat că în cazul autocarului implicat într-un accident în Muntenegru are licenţă de transport şi deţine documente privind legalitatea transportului şi a cursei în cauză.
Unul dintre pasagerii accidentaţi în Munte­negru a declarat pentru Ştirile Pro TV că în momentul producerii accidentului şoferul era într-o depăşire la intrarea într-un viaduct şi deşi limita de viteză pe acel sector de drum era de 50 km/h, autocarul circula cu 90 km/h. Viteza exactă a autocarului va putea fi comunicată doar după ce Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) va finaliza ancheta şi va analiza datele înregistrate de tahograful autocarului care înregistrează informaţii inclusiv despre viteza de rulare a acestuia.
„S-a demarat ancheta şi suntem în curs de desfăşurare. Nu avem momentan nicio informaţie, autocarul este în râpă. Din înre­gistrările de la bord nu ştim în acest moment ce se poate extrage. Vom veni cu un comunicat complet. Acum se face ancheta“, a spus Gabriel Ştefănescu, preşedintele ISCTR.
Aproape 19.000 de autobuze şi autocare erau înmatriculate în România la sfârşitul anu­lui trecut, potrivit datelor de la Poliţie, dintre care doar 2% sunt mai noi de doi ani. Cele mai multe, adică peste 35%, au o vechime mai mare de 20 de ani, având implicit standarde de si­gu­ranţă mult diferite comparativ cu cele noi. Însu­mate, cele cu o vechime mai mare de zece ani reprezintă 62% din totalul parcului de autobuze şi autocare ce transportă zilnic pasageri.
În ceea ce priveşte starea tehnică a auto­carelor utilizate în transporturi interna­ţionale, Augustin Hagiu a subliniat că acestea sunt analizate la fiecare şase luni, iar din punct de vedere tehnic nu ar trebui să existe probleme. În plus, el a subliniat că „autocarele care realizează curse ocazionale sunt foarte noi, mai noi şi decât cele din regiune“.
Comparativ, în cazul autoutilitarelor, doar 46% au o vechime mai mare de zece ani, cele mai multe, respectiv 35% având o vechime cuprinsă între şase şi zece ani. Mai mult, din totalul parcului, 5% din camioane au o vechime mai mică de doi ani, procent de peste două ori mai mare comparativ cu cel al autocarelor.
De obicei, firmele de transport sunt interesate să aibă în parc vehicule cât mai noi, acestea având nu doar costuri de exploatare mai mici, ci şi taxe mai reduse în special în Europa de Vest, dar şi şanse mai mici în cazul apariţiei unor defecte tehnice.
Vârsta medie a unui autocar sau autobuz înmatriculat în România este de peste 14 ani, în timp ce în cazul utilitarelor aceasta scade la 11 ani.

România, pe locul cinci în UE la accidentele rutiere: 2.400 de morţi anual
În România în ultimii 12 ani au murit în medie 2.483 de oameni anual în urma accidentelor rutiere, vârful fiind atins în 2008 cu 3.000 de decese. Mortalitatea pe şoselele locale a coborât cu 15% sub media multianuală în 2011, iar pentru 2012 estimările arată un nivel relativ staţionar, potrivit datelor Comisiei Europene.
România ocupă al cincilea loc în Uniunea Europeană în funcţie de numărul total de accidente rutiere, plasându-se în spatele Poloniei (4.100), Germaniei (4.000), Franţei (3.900) şi al Ciprului (3.800). Poziţia României în acest clasament este necorelată cu gradul de motorizare de pe piaţa locală.  Piaţa locală este pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte gradul de motorizare. În timp ce în Italia sunt peste 600 de maşini la mia de locuitori, iar în Germania aproape 520, în România sunt mai puţin de 250 de maşini, ceea ce înseamnă că doar unul din patru români îşi permite un automobil, faţă de unul din doi la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, numărul total de accidente din România arată o rată anuală de mortalitate de 11,1 la 100.000 de locuitori, economia locală fiind pe locul al patrulea în funcţie de acest indicator în regiune, în spatele Poloniei care are o incidenţă de 11,8 sau al Greciei cu o mortalitate de 12,8, potrivit informaţiilor dintr-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe 2013.
Sub România sunt Bulgaria (10,4), Ungaria (9,1), Cehia (7,6), dar şi economii din afara blocului comunitar precum Serbia (8,3) sau Croaţia (10,4). Gabriel Razi

Cele mai grave accidente rutiere din România
  • Accidentul rutier de la Huţani, Botoşani: În luna iunie a anului 1980 un autobuz care circula pe ruta Suceava-Botoşani s-a răsturnat de pe un pod într-o mlaştină adâncă. În urma accidentului şi-au pierdut viaţa 48 de oameni, iar alţi 35 de pasageri ai autocarului au fost răniţi. Acesta este considerat ca fiind cel mai grav accident rutier produs vreodată în România.
  • Accidentul rutier de la Scânteia, Iaşi: În luna august a anului 2009 un autobuz a fost lovit de un tren de persoane. În urma accidentului au murit 14 oameni şi alte 2 persoane au fost rănite.
  • Accidentul rutier de pe şoseaua Constanţa-Tulcea: În luna noiembrie a anului 2009 un microbuz plin de pasageri s-a lovit de un TIR care circula pe sens opus. În urma impactului au murit pe loc cinci persoane şi alte patru au fost rănite grav.
Sursa ZF

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii