vineri, 7 iunie 2013

Euro a sărit peste pragul de 4,4 lei împins de străinii care pleacă de pe pieţele emergente

Leul a pierdut 1,9% din valoare într-o săptămână în faţa euro, iar zlotul polonez şi forintul maghiar s-au depreciat cu 2,1%, şi, respectiv, 3,3%. 

Cursul de schimb a depăşit ieri pragul de 4,4 lei/euro pentru prima dată în ultimele două luni după cea mai dramatică săptămână de pe piaţa valutară de anul acesta, în care leul a pierdut aproape două procente în faţa euro. Prognozele s-au modificat acum spre  4,45 sau chiar 4,5 lei/euro la sfârşitul anului.
„Sunt puţine şanse să mai asistăm la intrări de capital la fel de mari ca în primele luni din acest an pe măsură ce randamentele titlurilor de stat au scăzut şi există aşteptări de tăiere a dobânzii-cheie. O apreciere a leului sub 4,3 lei în viitor pare limitată, iar dacă ne orientăm că­tre finalul anului, am putea asista la creşterea euro spre 4,45 lei sau chiar 4,5 lei“, spune Că­tă­lina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac.
Deprecierea abruptă a leului, care a pierdut aproape opt bani doar în şedinţele de vineri şi luni, a fost declanşată de creşterea aversiunii investitorilor faţă de activele din pieţele emergente, care a trimis la pământ toate monedele est-europene. Leul a continuat să piar­dă teren şi ieri, deşi zlotul polonez şi forintul maghiar au reuşit să recupereze o parte din deprecierea de săptămâna trecută. Analiştii spun că principalul risc pentru leu îl reprezintă contextul internaţional după ce investitorii influenţaţi de semnale recente ale băncii centrale americane privind renunţarea la strategia de cumpărare de obligaţiuni, cuplate cu datele economice din SUA, au început să-şi redistribuie capitalurile dinspre pieţele emergente către titluri de stat în dolari, al căror randament ar putea creşte.
Leul s-a apreciat anul acesta până aproape de pragul de 4,3 unităţi/euro după ce străinii au revenit pe piaţa titlurilor de stat în lei şi au cumpărat agresiv obligaţiuni pe termen lung.
Cererea de lei a crescut în acest context, ceea ce a avut un efect vizibil asupra cotaţiilor pe piaţa valutară. Finanţele au vândut de la începutul anului titluri de stat de peste 25 mld. lei, în timp ce randamentele au scăzut cu circa două puncte procentuale.
Schimbarea de direcţie de pe piaţa valutară vine în condiţiile în care cu numai câteva zile în urmă mulţi analişti se aşteptau ca leul să preseze pragul de 4,3 unităţi/euro în viitorul apropiat, deşi exista o doză de scepticism privind trecerea cotaţi­ilor sub acest nivel având în vedere grija BNR de a limita volatilitatea cursului de schimb.
„Leul s-ar putea aprecia având în vedere propunerea Comisiei Europene de a scoate România din procedura de deficit excesiv, care credem că banca centrală nu va permite întărirea leului dincolo de 4,3 unităţi/euro“, scria într-o notă publicată la sfârşitul săptă­mânii trecute de analiştii Erste.
Creşterea apetitului pentru titlurile de stat în lei a apărut după stabilizarea situaţiei pe scena politică, dar şi în contextul în care obligaţiunile în lei au fost incluse de Barcalys şi JP Morgan într-o serie de indici proprii privind titlurile emise de pieţele emergente. Includerea titlurilor în lei într-un pachet cu alte pieţe emergente are însă şi un revers, care se observă acum, şi anume, în momentul în care aversiunea la risc creşte, toate ţările din „pachet“ sunt afectate.
Deocamdată, creşterea reticenţei investitorilor faţă de pieţele emergente nu s-a reflectat şi în randamentele titlurilor de stat în lei, care au crescut doar marginal în ultimele zile. De exemplu, randamentul titlurilor pe cinci ani – cele mai căutate de străini în ultima perioadă - ajungea ieri la 4,67% pe an, faţă de 4,37% pe an în urmă cu două săptămâni.
Ministerul Finanţelor continuă să găseas­că cerere pentru emisiunile de obligaţiuni în lei, chiar dacă interesul investitorilor s-a mai diminuat faţă de începutul anului. La prima licitaţie cu titluri de stat din luna iunie, organizată ieri, Trezoreria a vândut întreaga sumă planificată, de 500 milioane de lei, la un randament de 4,66% pe an. Titlurile au scadenţă reziduală de doi ani.
Cererea din partea investitorilor a fost de două ori mai mare, dar sumele intrate pe piaţă nu au reuşit să stabilizeze cursul de schimb. Fluxurile de capital din afara ţării nu mai ajută leul inclusiv în condiţiile în care analiştii afirmă că în ultima perioadă străinii au preferat să cumpere lei direct prin acorduri bilaterale cu băncile şi au evitat piaţa valutară.
Investitorii continuă să aibă încredere în titlurile în lei după ce mai multe bănci străine, inclusiv francezii de la Société Générale, au recomandat investiţiile în obligaţiuni emise de statul român având în vedere randamentul real pozitiv şi trendul de scădere a inflaţiei.
Sursa Ziarul Financiar

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii