Guvernul Sloveniei este al doilea după cel al Bulgariei care se prăbuşeşte în ultimele două săptămâni din cauza scăderii nivelului de trai şi a politicienilor corupţi

Guvernul Sloveniei, prima ţară fost-comunistă care a intrat în zona euro, a devenit al doilea din tot atâtea săptămâni, după cel din Bulgaria, care s-a prăbuşit sub presiunea furiei populaţiei faţă de austeritate şi politicieni.

Parlamentul sloven a votat pentru demiterea premierului Janez Jansa şi a coaliţiei sale de guvernare în contextul în care populaţia protestează încă din noiembrie contra măsurilor de austeritate împlementate într-o economie în recesiune şi din cauza unui scandal de corupţie şi fraudă în care sunt implicaţi mai mulţi politicieni, inclusiv premierul.

Guvernul lui Jansa este demis la doar un an după ce a preluat conducerea în timpul celei mai severe crize economice şi politice din cei 22 de ani de independenţă ai fostei republici iugoslave. Partidul Democratic condus de Jansa şi-a pierdut credibilitatea în ianuarie, când fostul premier nu a reuşit să justifice în faţa procurorilor provenienţa unor active personale de peste 210.000 euro pe care nu le-a declarat şi pentru care nu a plătit taxe.

La fel ca în Bulgaria, străzile oraşelor din Slovenia au fost inundate cu protestatari, exasperaţi de şomajul ridicat, aflat la maximul ultimilor 14 ani, şi de scăderea standardelor de viaţă din cauza reducerilor de cheltuieli guvernamentale, notează agenţia Thomson Reuters. În prezent rata şomajului depăşeşte 12%. Protestele au continuat şi luna trecută, acestea fiind unele dintre cele mai ample manifestaţii din Slovenia de când ţara şi-a obţinut inde­pendenţa în 1991.

Noul guvern va fi condus de un expert financiar

Conducerea interimară a guvernului va fi asigurată timp de un an de Alenka Bra­tusek, expert financiar şi liderul principalului partid din opoziţie, existând şi posibilitatea extinderii mandatului său până la alegerile din 2015. Astfel, Bratusek ar putea deveni prima femeie premier din Slovenia, dacă va reuşi să formeze o coaliţie responsabilă cu sta­bilizarea finanţelor statului şi să evite solicitarea unui bailout financiar extern. Parla­mentul va vota propunerea de cabinet a lui Bratusek cel mai probabil la sfârşitul lunii martie.

Bratusek, se opune puternic austerităţii şi şi-a stabilit ca priorităţi creşterea eco­nomică şi crearea de locuri de muncă, scrie EUobserver. Citându-l pe Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Eco­no­mie, ea compară austeritatea cu un "me­dicament medieval". "Îi iei sânge pacien­tului, iar dacă starea lui nu se îmbunătăţeşte, îi iei mai mult sânge. Prioritatea noastră este creşterea economică şi noi locuri de muncă, care să aducă bunăstare pentru toată lumea. Nu va exista un scenariu ca al Greciei pentru Slovenia", a afirmat premierul interimar în faţa parla­mentarilor.

Un posibil bailout din partea UE ar merge mai ales în sistemul bancar

Sistemului bancar sloven a acumulat credite neperformate de şapte miliarde de euro, iar statul trebuie să ramburseze o datorie de două miliarde euro scadentă la mijlocul acestui an. În plus, economia slovenă a scăzut anul trecut cu 2%, potrivit datelor Comisiei Europene, iar datoria publică a crescut de la 16% din PIB la intrarea în zona euro la 48% din PIB în 2012.

Guvernul va fi nevoit să sprijine băncile de stat, ceea ce ar putea majora datoria publică la 59% din PIB la sfârşitul lui 2013, conform estimărilor agenţiei de evaluare financiară S&P. În consecinţă, noul guvern va trebui să reformeze sistemul bancar, să crească flexibilitatea forţei de muncă, să vândă anumite active ale statului şi să majoreze Taxa pe Valoare Adăugată în vederea reducerii deficitului bugetar pentru a evita ca Slovenia să devină a şasea ţară din zona euro care cere un bailout internaţional.

Slovenia, o ţară cu doar două milioane de locuitori care a aderat la UE în 2004 şi a intrat în zona euro în 2007, contribuie cu doar 0,4% la PIB-ul agregat al uniunii monetare, însă dacă va avea nevoie de bailout va acutiza temerile că liderii europeni nu reuşesc să stopeze criza datoriilo. Potrivit estimărilor, ajutorul financiar pentru Slovenia s-ar putea ridica la cinci miliarde euro, fonduri care ar fi utilizaţi în principal pentru reconsolidarea sistemului bancar.

De asemenea, noul guvern va trebui să înfiinţeze o "bancă rea" - o agenţie de stat pentru consolidarea datoriilor - pentru a revitaliza sistemul financiar al ţării. Planul privind înfiinţarea "băncii rele", unde ar fi transferate toate creditele neperformante înainte de recapitalizare şi de a vinde creditorii locali, a fost propus de fostul premier, iar iniţial partidul lui Bratusek şi social-democraţii s-au opus proiectului în parlament, însă acesta a fost aprobat în final.

Bulgaria, scânteia care va aprinde Europa?

Cu doar o săptămână în urmă premierul bulgar Boiko Borisov a şocat întreaga scenă politică anunţând demisia întregului guvern sub pretextul că el nu poate fi premier într-un stat în care poliţia bate populaţia. Demisia a venit după ce timp de două săptămâni cele mai mari oraşe ale ţării au fost blocate de ample proteste de stradă îndreptate la început contra facturilor exagerat de mari la energie electrică, apoi contra guvernului, austerităţii şi a politicienilor în general. Manifestaţiile au continuat şi după ce Borisov şi-a anunţat demisia, ţinta loc fiind monopolurile din sectorul utilităţilor.

Până acum nicio formaţiune politică nu şi-a asumat responsabilitatea formării unui guvern interimar, iar pentru a pune capăt unei crize politice care ar putea afecta stabilitatea economică a ţării preşedintele Rosen Plevneliev a stabilit data de 12 mai pentru organizarea de alegeri anticipate, scrie agenţia Thomson Reuters. Indiferent ce partid va câştiga alegerile, acesta se va confrunta cu presiunea de a creşte standardul de viaţă în cel mai sărac stat din UE. Salariul mediu net este de aproximativ 300 de euro, iar pensiile sunt mai puţin de jumătate din această sumă. Preţurile la electricitate, deşi sunt printre cele mai scăzute din UE, ajung să fie aproape cât o pensie.

Sursa ZF