Fermierii primesc o nouă lovitură de la Guvern: anul acesta vor trebui să achite taxa pe construcţiile speciale, adică pe sere – indiferent că sunt din sticlă sau folie de plastic întinsă pe structură de lemn – pătuluri, depozite de îngrăşăminte, ferme de păsări şi animale, heleştee sau garduri.
Nivelul taxei este de 1,5% din valoarea construcţiei supuse impozitării şi poate părea mic, însă impactul său se va resimţi direct în buzunarele producătorilor şi al consumatorilor români.
Ca urmare a aplicării noii taxe, costurile fermierilor vor creşte cu circa 15%, majorare care se va duce parţial şi în preţul materiei prime, adică a grâului. La această creştere a cheltuielilor se adaugă scumpirea carburanţilor determinată de schimbarea modului de calcul al accizelor, care va genera scumpiri în lanţ nu doar la pompă, ci şi la seminţe sau îngrăşăminte.
În ultimii ani producătorii s-au împrumutat la bănci, cu dobânzi mari, au accesat fonduri europene pentru a ridica silozuri sau ferme de păsări sau porci moderne. Fermierii au folosit materiale de calitate, scumpe. Cum valoarea de inventar al bunului supus impozitării se calculează ţinându-se cont de facturile plătite la achiziţia materialelor de construcţii, şi valoarea taxei va fi pe măsură.
Președintele LAPAR, 66.000 de lei la stat pentru un siloz
Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) are o fermă în judeţul Bacău, unde a ridicat un siloz evaluat la un milion de euro, echivalentul a peste 4,41 milioane de lei. La un nivel al taxei de 1,5% din valoarea silozului, producătorul va plăti peste 66.000 de lei impozit numai pentru acesta. În total, pe fermă, costurile din aplicarea taxei pe construcţiile speciale vor creşte cu 12-15%, bani care se vor duce să acopere golurile din buget, în loc să fie reinvestiţi în tractoare sau combine care să aducă recolte mai bogate.
Mai mult decât atât, taxa pe construcţiile speciale îi va afecta mai ales pe cei care vor să facă investiţii în agricultură, iar cea mai lovită categorie vor fi tinerii. “La noi, încă se calculează impozitul pe preţurile vechi, pentru că deja avem gardul ridicat. Dar cine va face unul nou, cu materiale de calitate, va plăti şi mult mai mult la impozit”, ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ialomiţa.
Impozitul pe construcţii speciale se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor din inventar, la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se plăteşte taxa. Aceasta poate fi achitată în două tranşe.
Ce construcţii sunt supuse impozitării
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 102/2013, fermierii vor plăti taxă pentru următoarele tipuri de construcţii speciale: clădiri agrozootehnice; construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane); depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de compostare); silozuri pentru furaje sau pentru cereale; pătule pentru porumb; construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri; heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje; jgheaburi pentru piscicultură; sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării, indiferent că sunt din zidărie, beton, metal sau lemn şi sticlă; construcţie uşoară din lemn şi folie din masă plastic, dar şi alte construcţii agricole neregăsite în această listă, cum sunt gardurile.
3.000 de lei - impozitul pentru gardul din jurul fermei
De exemplu, Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ialomiţa, va plăti 3.000 de lei impozit pe gardul care împrejmuieşte ferma sa cu o suprafaţă de 3,5 hectare. În total, va da către buget, în contul taxei pe construcţiile speciale, aproape 90.000 de lei în 2014. Sursa agrointel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sper sa putem comenta impreuna