Discursul ţinut miercuri de Ben Bernanke, preşedintele băncii centrale a SUA (Fed), care a pregătit terenul pentru încheierea politicii de expansiune monetară în cea mai mare economie a lumii şi pentru sfârşitul erei banilor ieftini, a produs o undă de şoc pe pieţele internaţionale, bursele şi aurul primind o lovitură puternică, în timp ce dobânzile interbancare şi randamentele la obligaţiuni au sărit brusc pe majoritatea pieţelor.
Pe fondul turbulenţelor şi al creşterii primelor de risc, statul nu a reuşit ieri să se mai finanţeze de pe pieţele externe pentru prima dată din luna august a anului trecut, respingând ofertele băncilor, leul şi-a continuat deprecierea, iar bursa de la Bucureşti a scăzut cu circa 1%. Bursele din Germania şi Franţa se corectau pe parcursul zilei cu 3,5%. Aurul a scăzut cu peste 6% şi a spart pentru prima dată în ultimii ani pragul de 1.300 de dolari/uncie (157,6 lei/gram) în timp ce cursul BNR a sărit la 4,534 lei/euro după ce pe parcursul zilei ajunsese la 4,55 lei/euro, aproape de maximul anului.
„Raliul burselor a fost susţinut până acum de expansiunea monetară din SUA şi mai puţin de cea reală din economie, iar acum sunt aşteptări ca expansionismul monetar al Fed să se încheie. Cred că în următoarea perioadă va fi volatilitate pe cursul de schimb şi pieţele de acţiuni şi o tendinţă mai degrabă descendentă“, spune Andrei Rădulescu, analist la Broker Cluj.
Sursa Ziarul Financiar
Cei mai mulţi brokeri şi analişti de pe bursă se aşteaptă ca cel puţin pe termen scurt corecţiile de pe bursa de la Bucureşti să continue după ce Ben Bernanke, şeful Fed (banca centrală a SUA n.red.), a spus explicit într-un discurs recent că ar putea să retragă treptat achiziţiile de obligaţiuni care susţineau creşterea celei mai mari economii a lumii, cea a SUA.
„Raliul burselor a fost susţinut până acum de expansiunea monetară din SUA şi mai puţin de cea reală din economie, iar acum sunt aşteptări ca expansionismul monetar al Fed să se încheie. Punctul de turnură pe burse cred că a avut loc în luna mai, când bursa americană a atins maximele şi Bernanke a lăsat să se înţeleagă pentru prima dată că ar putea opri expansionismul monetar. Acum a spus explicit acest lucru, însă investitorii deja au inclus în preţuri o parte a acestor aşteptări“, spune Andrei Rădulescu, analist la firma de intermediere Broker Cluj.
Bursa de la Bucureşti se corecta pe parcursul zilei de ieri cu 1%, în timp ce unele SIF-uri coborau cu până la 2%. Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) înregistrau un declin de 2% pe cel mai ridicat rulaj din piaţă, de 2,3 mil. lei.
Bursele europene se resimţeau de asemenea cu cea din Franţa şi Germania pierzând fiecare câte 2,5%, în timp ce bursa spaniolă şi italiană se corectau de asemenea cu 2,2% şi respectiv 1,9%.
„Bursele europene scad pentru că sunt aşteptări ca politica banilor ieftini din SUA să conducă la o creştere a costului finanţării şi la nivelul băncilor europene care nu şi-au revenit încă. La scăderile de astăzi (ieri - n.red.) cred că au contat însă mai mult ştirile negative din China legate de industria prelucrătoare care a arătat contracţie. În ultima perioadă am asistat în China şi la o creştere a dobânzilor interbancare şi se vorbeşte de o criză de lichiditate. Indicele bursei din Shanghai este la minimele ultimelor şase luni“, a precizat Rădulescu.
Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a speriat investitorii din întreaga lume anunţând că instituţia ar putea începe spre sfârşitul anului să retragă unul dintre cele mai agresive programe de stimulare din istoria ei deoarece economia creşte îndeajuns de puternic. Unii analişti cred însă că în spatele optimismului se ascunde ceva sumbru, frica de o nouă criză alimentată de sutele de miliarde de dolari înjectate de Fed în pieţe şi economie.
Fed estimează că economia americană, cea mai mare la nivel mondial, va creşte cu 3-3,5% anul viitor, când rata şomajului ar urma să coboare la 6,5%, nivelul stabilit de instituţie ca ţintă pentru frânarea programului prin care achiziţionează, începând cu septembrie, obligaţiuni şi bonuri de trezorerie de 85 mld. dolari pe lună, scrie Bloomberg.
„Dacă datele vor fi conforme cu aceste estimări, Fed apreciază că ar fi potrivit să tempereze ritmul achiziţiilor spre sfârşitul acestui an. Dacă în continuare datele confirmă aşteptările, vom continua să reducem treptat ritmul în prima jumătate a anului viitor, punând capăt achiziţiilor cam pe la mijlocul anului“, a spus Bernanke. În urma acestor comentarii bursele de acţiuni din întreaga lume au scăzut accentuat, costurile de finanţare ale ţărilor au urcat – bonurile de trezorerie americane au atins maximul ultimelor 15 luni, mai multe valute din Europa de Est, printre care leul şi forintul, s-au depreciat pe fondul renunţării investitorilor străini la obligaţiunile denominate în monedele regionale, iar cotaţiile materiilor prime precum petrolul şi aurul şi-au pierdut din valoare.
Programul de ajustare cantitativă al Fed a alimentat revenirea pieţelor financiare şi a ajutat economia americană să crească în pofida tăierii cheltuielilor bugetare, încetinirii economice din China şi recesiunii din zona euro, notează Bloomberg. În prezent, după patru ani de creştere economică, rata şomajului din SUA este de 7,6%. Bernanke a încercat să amortizeze impactul comentariilor sale spunând că Fed nu are „un plan fix“ pentru a pune capăt achiziţiilor. De asemenea, dacă economia nu se îmbunătăţeşte conform aşteptărilor, „noi vom asigura sprijin adiţional“, a precizat Bernanke.
Dobânzile nu vor începe să crească înainte de 2015
Majoritatea analiştilor intervievaţi de agenţia Thomson Reuters anticipează că Fed va începe să reducă din septembrie programul de ajustare cantitativă, într-un prim pas cu 10-25 miliarde dolari.
De când Fed a scăzut dobânda de politică monetară la aproape zero în 2008, balanţa contabilă a băncii a crescut de aproape patru ori, la nivelul record de aproximativ 3.300 miliarde dolari. Banca şi-a reafirmat intenţia de a nu majora dobânda până când şomajul nu ajunge sub 6,5%, iar rata inflaţiei aproape de 2,5%. Majoritatea oficialilor nu cred că Fed va începe să ridice dobânda înainte de 2015.
Unde şoc pe pieţe
Speculaţiile că îmbunătăţirea economiei îi va determina pe oficialii Fed să reducă achiziţiile de obligaţiuni au declanşat luna trecută cea mai mare creştere a yieldurilor titlurilor de trezorerie cu scadenţa la zece ani de după septembrie 2010. Echivalentul a aproape 2.000 miliarde de dolari s-a evaporat de pe pieţele de obligaţiuni din întreaga lume de când Bernanke a declarat membrilor Congressului pe 22 mai că Fed ar putea lua în considerare reducerea achiziţiilor „în următoarele câteva şedinţe“ dacă apar semne de îmbunătăţire sustenabilă a condiţiilor de pe piaţa muncii.
Anunţul lui Bernanke a trimis unde de şoc pe Wall Street, unde acţiunile au scăzut puternic miercuri. Indicele Standard & Poor’s 500 a închis în coborâre cu 1,39%, iar Dow Jones Industrial Average a pierdut 1,35%, în timp ce piaţa Nasdaq a scăzut cu 1,12%. Indicii principalelor burse europene au coborât cu până la 2,5%. Totodată, a scăzut şi valoarea titlurilor americane de trezorerie pe piaţa secundară, împingând în sus costurile de finanţare. Astfel, randamentul mediu al titlurilor de trezorerie cu maturitatea la 10 ani a crescut la 2,35%, maximul ultimelor 15 luni. Cotaţia aurului a pierdut joi aproximativ 85 de dolari din valoare, ajungând la 1.288 dolari uncia, minimul ultimilor doi ani. Preţul aurului a scăzut cu 2%, la 21,18 dolari uncia, cel mai redus nivel de după toamna anului 2010, potrivit The Guardian.
Motivul real al retragerii programului de stimulare al Fed: teama de o nouă bulă a activelor care s-ar putea sparge
Rezerva Federală americană va începe să frâneze programul de achiziţie de active nu pentru că nivelurile şomajului şi inflaţiei sau orice altceva o permit, ci pentru că banca centrală se teme că umflă o bulă care se va sparge dacă va continua pe acest drum, apreciază analiştii băncii Nomura.
„Fed nu va frâna programul deoarece economia este prea puternică, pentru că inflaţia este stabilă sau deoarece nu avem şomaj. Niciuna din aceste condiţii nu se va vedea timp de mulţi ani”, spune Bob Janjuah, analist la Nomura, citat de CNBC. Adevăratul motiv este că Fed se teme tot mai mult că umflă bule speculative alimentate de datorii care pot pune în pericol stabilitatea financiară, a explicat el.
Fed are două obiective de bază, respectiv menţinerea stabilităţii preţurilor şi reducerea şomajului prin crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, cel mai vizibil rezultat al programului de achiziţi de obligaţiuni este creşterea burselor de acţiuni. De când Fed a anunţat în septembrie a treia rundă de ajustare cantitativă, indicele S&P 500 a crescut cu peste 12%. În schimb, îmbunătăţirile de pe piaţa muncii au fost modeste. Rata şomajului este de 7,6%, faţă de ţinta Fed de 6,5%. De asemenea, inflaţia se situează la 1,4%, obiectivul băncii centrale fiind de 2,5%. Mai rău, economia va creşte cu mai puţin de 2% în cel de-al doilea trimestru, potrivit estimărilor analiştilor, după un avans de 2,4% în primul.
De asemenea, cu cât ajustarea cantitativă şi politica monetară relaxată continuă mai mult, cu atât cresc şi riscurile. Unul dintre acestea este că, în căutarea randamentelor mari, investitorii insistă pe anumite active, creând astfel bule care ar putea deveni evidente prea târziu, scrie The Wall Street Journal.
În 2003, preşedintele Fed Alan Greenspan şi un anume guvernator al Fed numit Ben Bernanke au citat riscurile deflaţioniste pentru a justifica menţinerea dobânzilor la 1% pentru un întreg an, cu toate că avansul economic accelera la aproape 4%. Acesta a fost „păcatul originar” din cauza căruia a apărut bula imobiliară în SUA, al cărei colaps a produs criza financiară globală din 2008.
