România, campioană în UE la viteza cu care se împrumută

Datoria publică a crescut - potrivit metodologiei de calcul ESA utilizată de Comisia Europeană - până 30,3% din PIB, după ce în 2008 se situa la doar 13%. La sfârşitul lunii iulie, potrivit metodologiei cash, datoria se cifra la aproape 40% din PIB. La viteza de creştere a datoriei, România a bătut toate ţările Europei. Până în august 2011, nivelul datoriei s-a triplat, ajun­gând la 39,41%. La 30 decembrie 2010, datoria publică totală era de 194,45 miliarde de lei. La 30 iunie, când datoria urcase deja peste pra­gul de 200 de miliarde de lei, 46,01% din total era dat de creditele în lei, 45,35% - euro, iar 8,64% - alte valute. Cea mai mare parte a datoriei pu­blice a fost contractată prin îm­prumuturi de stat (36,97%), urmată de obligaţiuni de stat (22,22%) şi certificate de trezorerie (17,46%). Euro­bondurile reprezentau 8,26%. Deşi nivelul de 40% din PIB (214 miliarde de lei) este mic în compa­raţie cu celelalte ţări din UE, rapidi­tatea cu care a crescut datoria de la începutul crizei întrece orice ţară. Statele cu probleme foarte serioase au acum un nivel al datoriei publi­ce de peste 90% din PIB, mult peste pra­gul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Grecia a terminat anul trecut cu o datorie publică de 142% din PIB, Irlanda cu 96,2% din PIB, iar Portugalia cu 93%. Şi, evident, odată cu noile împrumuturi din pachetele de salvare, datoriile cresc ca procent în PIB, din mo­ment ce programele de austeritate nu par a da roade. Cât de periculos este pentru Ro­mânia actualul nivel al datoriei? De­pendenţa ţării noastre de bănci­le locale reprezintă deja un aspect bine cunoscut. De asemenea, do­bân­zile titlurilor de stat au început să crească serios în ultima lună, la maximele ultimelor patru luni. Ministrul finanţelor, Gheorghe Ia­lomiţianu, a recunoscut de altfel că România se va împrumuta tot mai scump în următoarea perioadă, in­clusiv anul următor. Mai mult, pe lângă riscul creş­te­rii costurilor de finanţare (cotaţiile CDS s-au majorat puternic), Româ­nia, ca şi alte ţări nou-intrate în UE, ar putea fi nevoită să opereze şi cu alte ipoteze, cum ar fi scăderea producţiei, exporturilor şi, în final, re-in­trarea în recesiune. Datoriile istorice ale ţărilor lumii De la debutul crizei financiare globale, numeroase economii au îm­prumutat sume uriaşe de bani, în în­­cercarea de a-şi asigura stabilita­tea financiară. Asta s-a concre­tizat în cheltuieli mai mari, credite interne şi externe, plus o datorie publică considerabilă, remarcă CNBC, pe ba­­­­za datelor furnizate de Banca Mondială. Un top al celor mai mari datornici din lume pla­sează Irlanda drept campioana de­bitelor, cu o da­torie totală de 1.382% din PIB. Cel puţin în cazul statelor occidentale, datoria externă şi împru­mu­turile sectorului privat sunt acum problema numărul 1 pe a­genda economică. În clasamentul celor mai îndatorate state, SUA ocu­pă abia locul 20, depăşind nu de mult, cu un procent, pragul de 100% datorie totală. Ceva mai prost stă vecina noastră, Ungaria, imediat deasupra Statelor Unite, cu 120% da­torie raportată la PIB. Grecia ocupă locul 15, purtând o povară de 182% din PIB, chiar sub Germania, care o întrece cu 3 procente. Franţa depăşeşte aşteptările, cu 250% din PIB, urmează în top 10 Finlanda - 271% din PIB, Olanda (376%), Elveţia şi Marea Britanie (câ­te 400%) şi, în fine, Irlanda. Cifrele, furnizate de Banca Mon­­dială şi colectate de CNBC, in­clud datoriile guvernelor, alături de îm­prumuturile corporaţiilor şi persoa­­ne­lor fizice din fiecare ţară. Saptamina financiara