Liderul şi locul 5 din asigurări de viaţă şi-ar putea schimba proprietarii

publicat in Asigurari pe 5 August 2011, 17:20

Grupul olandez ING ia în calcul vânzarea directă a operaţiunilor de asigurări

Compania ING Asigurări de Viaţă, liderul pieţei româneşti de profil şi parte a grupului financiar olandez ING, ar putea fi vândută, până în 2013, de către acţionarul majoritar, unui alt asigurator multinaţional. Asta pentru că, potrivit Reuters, olandezii iau în calcul renunţarea la planul iniţial, care prevedea listarea la bursă a diviziilor din Europa şi Asia, prin oferte publice iniţiale (Initial Public Offerings - IPO).
Grupul olandez ar putea obţine mult mai mulţi bani dacă ar renunţa la planul de listare la bursă a operaţiunilor sale de asigurări din Europa şi Asia şi, în schimb, ar vinde direct cele două divizii, având de ales dintr-o lungă listă de potenţiali cumpărători interesaţi, se arată într-o analiză a Reuters.

Potenţialii cumpărători au făcut coadă
Potrivit Reuters, o vânzare directă ar permite ING să beneficieze mult mai mult de pe urma valorii mari a activelor din asigurări pe care le deţine în Europa de Est şi în Asia. Asta pentru că, în eventualitatea unei vânzări directe, spre deosebire de varianta IPO, cele două divizii nu ar mai fi oferite „la grămadă” cu afacerile de asigurări din Olanda, unde portofoliile de poliţe de asigurare se tranzacţionează în prezent la preţuri inferioare valorii contabile a acestora.
„Sunt mulţi cei interesaţi de aceste operaţiuni. Mulţi potenţiali cumpărători au stat de vorbă cu cei de la ING pentru a-şi semnala interesul. Ei ştiu că există interes, aşa că este o chestiune care ţine de preţ”, a declarat, pentru Reuters, un bancher de investiţii care a cerut să nu i se divulge numele. Alţi doi bancheri de investiţii au declarat că „un lung şir” de companii de asigurări au purtat discuţii informale cu ING pe acest subiect de la începutul acestui an.
Potrivit surselor Reuters, germanii de la Allianz s-ar fi numărat printre cei care au luat în calcul, anul acesta, achiziţia de active de asigurări ale ING, însă ulterior şi-ar fi pierdut interesul. Alţi asiguratori europeni, cum ar fi Zurich Financial, Generali, Axa sau Munich Re, au refuzat să comenteze.

Interes mare pentru Europa de Est
Una dintre probleme este evaluarea cu acurateţe a operaţiunilor europene şi asiatice, în condiţiile în care se aşteaptă ca ING să finalizeze, în a doua parte a acestui an, procesul de alocare a volumului de datorii la nivelul acestor divizii, comentează Reuters. Business-ul eurasiatic al ING are o valoare contabilă de 15 miliarde de euro, care va fi reevaluată în scădere odată cu luarea în calcul a datoriilor.
Cea mai mare divizie din cadrul acestui complex este cea din Benelux, cu o valoare contabilă de 8,5 miliarde de euro. Este, de asemenea, cea mai puţin atrăgătoare dintre divizii, fără perspective de creştere şi reprezentând o presiune mare pe capitalul oricărui potenţial cumpărător. Asiguratorii olandezi sunt evaluaţi de piaţă, în medie, la un preţ reprezentând de 0,5-0,6 ori valoarea lor contabilă.
Spre comparaţie, există un inte-res enorm pentru asiguratorii din Europa de Est şi din Asia, care se pot vinde la preţuri care ajung şi la dublul valorii lor contabile. Astfel încât alăturarea celor trei divizii în cadrul unei operaţiuni de listare la bursă ar avea ca rezultat faptul că preţul obţinut de ING de la investitori va fi tras drastic în jos de divizia din Benelux. „Ar obţine un nivel de preţ reprezentând de 1,1 ori valoarea contabilă, ceea ce ar evalua business-ul din Europa şi Asia la 10,1 miliarde de euro”, spune analistul Cor Kluis de la Rabobank. În plus, vânzarea separată a celor trei divizii regionale ar permite ING să beneficieze de o primă de preluare din partea cumpărătorilor, care ar putea ajunge până la 30%. În acest caz, preţul de vânzare s-ar majora până la de 1,5 ori valoarea contabilă.
Pe de altă parte, în ipoteza vânzării separate a diviziilor de asigurări, ING trebuie să ţină seama de riscul de a rămâne „în braţe” cu business-ul neprofitabil din Benelux, din lipsă de cumpărători interesaţi. De asemenea, momentul vânzării trebuie ales cu grijă. „ING nu este singura instituţie bancară ce urmează să-şi vândă activele din asigurări. Pericolul este acela că vor fi prea multe companii scoase la vânzare concomitent în 2012 şi 2013”, a declarat un înalt oficial al unui asigurator european de top, sub protecţia anonimatului.

Listarea e doar scenariul de bază
Grupul ING trebuie să-şi separe operaţiunile bancare şi cele de asigurări şi să renunţe la o serie de active, aceste sarcini reprezentând condiţiile puse de Comisia Europeană în 2009 pentru a aproba sprijinul financiar de 10 miliarde de euro primit de ING de la statul olandez pentru a face faţă crizei financiare. Directorul general al grupului ING, Jan Hommen, în vârstă de 68 de ani, care anterior a deţinut funcţia de director financiar la producătorul de aluminiu Alcoa, iar apoi la Philips Electronics, s-a ocupat de această chestiune încă de la preluarea funcţiei de CEO la ING, în urmă cu doi ani.
„Jan Hommen s-a dovedit a fi un negustor foarte pe fază atunci când a vândut operaţiunile de asigurări şi pensii private ale ING din America Latină unei companii locale relativ necunoscute, GrupoSura din Columbia, contra sumei de 2,6 miliarde de euro”, comentează Reuters. Planul iniţial al ING era ca şi această divizie să fie listată la bursă, însă în cele din urmă s-a decis vånzarea ei directă.
Ultimele declaraţii ale lui Hommen spun că procesul de pregătire a flotării bursiere a diviziilor din Eurasia şi Statele Unite este în curs, listarea urmând a avea loc în 2012. Însă exprimarea propriu-zisă, care vorbeşte despre „scenariul de bază” al IPO-urilor, sugerează că cei de la ING nu exclud deloc varianta vânzării directe a acestor operaţiuni.

ING - lider local pe life şi pensii private
ING Asigurări de Viaţă SA, fostă Nederlanden Asigurări de Viaţă România SA, este controlată de grupul ING prin intermediul subsidiarei ING Continental Europe Holdings, care deţine 99,99% din acţiunile asiguratorului român.
În primele şase luni din 2011, ING Asigurări de Viaţă a subscris prime brute de 272,7 milioane de lei, uşor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (275,6 milioane de lei), iar profitul brut a scăzut cu aproape 47%, de la 28,4 la 15,1 milioane de lei. Compania a terminat anul trecut cu subscrieri de 543,41 milioane de lei, în creştere faţă de 2009 (527,06 milioane de lei) şi s-a menţinut pe primul loc în topul cotei de piaţă. În 2010 profitul a fost de 38,88 milioane de lei, aproape la jumătate faţă de nivelul din anul anterior (77,32 milioane de lei).
Pe pilonul II de pensii private, fondul ING era lider de piaţă după primele şase luni din 2011, cu active nete de aproape 2,09 miliarde de lei şi 1,67 milioane de participanţi. Pe pilonul III, fondul ING Optim era lider la 30 iunie 2011, cu active nete de 127,12 milioane de lei şi peste 70.000 de participanţi, iar fondul ING Activ se clasa pe 4, cu active nete de 49,24 milioane de lei şi 25.257 participanţi.

Aviva a scos România din rândul pieţelor strategice
Potrivit unui document privind strategia de business, publicat de asiguratorul britanic Aviva în noiembrie 2010, compania a identificat un număr de pieţe pe care intenţionează să-şi concentreze efortul de dezvoltare, iar România, Cehia şi Ungaria nu figurează printre acestea. În context, săptămâna trecută, „Financial Times” (FT) a relatat, citând surse apropiate situaţiei, că fostul director general al diviziei din Asia a grupului AIG, Mark Wilson, încearcă să atragă investitori privaţi pentru a licita la achiziţia unor active ale Aviva, între care şi operaţiunile din România.

Dimensiuni „relativ mici”
Wilson s-ar afla în faza iniţială a procesului de strângere de fonduri, notează FT. El a declarat recent, într-un interviu chiar pentru FT, că există suficient capital disponibil pentru investiţii pe pieţele emergente şi că analizează o serie de oportunităţi.
Aviva Plc analizează posibila vânzare a operaţiunilor mai mici din Europa de Est şi Asia, pentru a se concentra pe 12 pieţe-cheie, notează FT. Pieţele „non-core” din Europa de Est includ România, Ungaria şi Cehia, fiind evaluate de analişti la circa 100 de milioane de lire sterline, în timp ce afacerile din Asia, care includ Singapore, Malaezia, Coreea de Sud, Indonezia, Sri Lanka şi Hong Kong, ar putea aduce fonduri de 400 de milioane de lire sterline.
O ofertă de achiziţie a tuturor operaţiunilor „non-core” ale Aviva ar atrage atenţia grupului, potrivit unei surse, chiar dacă este greu de imaginat cum ar funcţiona acestea ca o singură companie. Activităţile din Europa ale Aviva nu au atras încă un interes major, potrivit bancherilor, deoarece au dimensiuni relativ mici.

Pierderi în 2009 şi 2010
Aviva Asigurări de Viaţă SA a subscris în 2010 prime brute de asigurare în valoare totală de 88,89 milioane de lei, cu 12,8% sub nivelul din 2009, şi s-a clasat pe locul 5 în topul asiguratorilor de viaţă români, după cota de piaţă. În 2010 pierderile Aviva au fost de 19,9 milioane de lei, în scădere cu 6,7% faţă de 2009.
Aviva mai deţine în România o companie de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) şi facultative (pilonul III). Pe pilonul II, fondul Pensia Viva, administrat de Aviva Pensii, avea, la jumătatea acestui an, active nete de 357,28 milioane de lei, situându-se pe locul 5 din 9 în topul cotei de piaţă, şi 395.666 de participanţi (locul 4). Pe pilonul III, fondul Pensia Mea avea, la 30 iunie 2011, active nete de 21,01 milioane de lei (locul 6 din 13) şi 10.076 de participanţi (locul 6). sfin