duminică, 28 aprilie 2013

Salcia tratează bolile trupului dar şi ale sufletului. Vezi ce puteri vindecătoare uimitoare are!


Salcia, primul copac de la noi care infrunzeste primăvara, poate fi folosită şi în scop terapeutic recoltându-se scoarta de pe ramurile tinere, de doi-trei ani. Coaja de salcie conţine o substanţă numita salicozida, care se descompune in organism, rezultand acidul salicilic, adica aspirina naturala. Datorită proprietăţilor antiinflamatoare şi analgezice, acționează eficient în tratarea naturală a durerilor de cap, nevralgiilor, durerilor articulare, durerilor musculare, reumatismului, durerilor menstruale. Un studiu pe 191 de pacienţi din Israel a dovedit că extractul din scoarţă de salcie administrat în doze de 240 mg salicozidă/zi reușește chiar din prima săptămână ameliorarea semnificativă a durerilor de spate. În comparaţie cu acidul salicilic de sinteză (aspirina din farmacii), acesta a fost bine tolerat de organism, fără efecte secundare la nivel gastric. Într-un studiu din Germania, 78 de persoane cu dureri au fost împărţite în două grupe egale. Primului grup i s-a administrat extract din scoarţă de salcie standardizat în 240mg salicozidă /zi, iar celui de-al doilea, placebo (comprimate fără nicio substanţă activă). După două săptămâni durerile s-au redus cu aproximativ 39 la sută pentru 95 la sută dintre pacienţii cărora li s-a administrat extractul din scoarţă de salcie, dar numai 2la sută dintre cei cărora li s-a administrat placebo au simţit efecte pozitive. Datorită proprietăţilor antiagregant-plachetare, extractul din scoarţă de salcie ajută în vindecarea aterosclerozei, reduce riscul de atac cerebral şi atac de cord. Se recomandă minim 3 cure de câte 2 luni pe an, în care să se administreze 240 mg salicozidă pe zi. Între două cure este bine să facem o pauză de 3 săptămâni. Pe langa salicozida coaja mai contine amidon, proteine, lipide, tanin, celuloza, substante minerale, vitamine. Ca leac impotriva racelii, gripei cat si a durerilor de oase se prepara o infuzie din 200 de ml de apa clocotita, care se toarna peste doua lingurite de planta uscata si maruntita. Lichidul se bea, cate 2-3 linguri, pe parcursul unei zile. Decoctul de coaja de salcie este folosit ca leac impotriva febrei, a nevralgiilor, reumatismului si gutei. Se pun la fiert, pentru 20, 30 de minute, doua linguri de planta uscata, in 250 ml de apa. Se strecoara si, din ceaiul rezultat, se iau cate 2-3 linguri pe parcursul unei zile. Datorita proprietatilor sedative, salcia alunga insomnia. In caz de laringite si faringite este recomandat sa se faca gargara cu ceai de salcie.
Cum o recoltăm
Când se desprimăvărează seva începe să circule prin mlădiţele tinere de salcie. Acesta este momentul potrivit de recoltare a scoarţei, deoarece acum se va desprinde uşor de pe crengi. La câmpie perioada începe prin martie-aprilie, dar la munte poate începe abia mai. Un culegător va ţine totdeauna cont de natură. Se vor tăia ramurile tinere, de până la 3 ani, se va face o crestătură de-a lungul crengii, iar apoi scoarţa se va trage ușor. Acest ultim proces ar fi foarte dificil dacă s-ar încerca recoltarea mai devreme sau mai târziu faţă de momentul optim. În final, scoarţa va fi tăiată în bucăţi de 10-15 cm şi se va întinde la uscat. Când devine casantă, uscarea s-a încheiat şi scoarţa se pune la păstrat în saci de hârtie sau de pânză. Leacurile pe baza de salcie sunt contraindicate in boli renale, dermatite de contact, astm bronsic. Supradozajul poate, de asemenea, provoca toxiinfectii. Frumoasa, romantica, visatoare, tremuratoare, salcia este unul din copacii folositi cu sucess in silvoterapie, terapia cu copaci. Energia pozitiva emanata de salcie reface organismul, vindeca migrenele, relaxeaza. In preajma salciei, furia si oboseala dispar. La orele amiezii, salcia este in repaus, activitatea maxima reluandu-si-o intre orele 5 si 8 seara. În alchimie, salcia este recomandată celor care au fost abandonați sau privați în copilărie de căldură sufletească, orfanilor şi melancolicilor. Se consideră că elixirul de salcie preparat după metoda alchimică tămăduiește rănile sufleteşti şi crește puterea de a ne deschide în fața compasiunii. În terapia florală Bach, se folosesc florile unei specii de salcie: Salix vitellina – Salcia galbenă. Acest remediul floral se administrează celor răscoliți de tristeţe profundă sau persoanelor care trăiesc stări de amărăciune. Sunt oamenii care folosesc deseori expresia “nu pot accepta aşa ceva…”, și se simt victime ale destinului.
Salcia in crestinism (Floriile)
In gandirea crestina, simbolismul salciei este intalnit pentru prima data in scrierile Pastorului Hermas. Aici martirii sunt numiti “ramuri de salcie purtatoare de rod” ale copacului divin, care este Hristos. Cu alte cuvinte cei ce si-au daruit viata lui Hristos, nu au ramas in moarte, ci au biruit-o prin Hristos. Salcia, in scrierile unor Sfinti Parinti, o reprezinta pe Fecioara Maria. Aceasta desi alege fecioria, deci viata fara rod, naste pe Hristos. In concluzie, trebuie sa intelegem ca folosirea salciei in cult nu este expresia acomodarii Bisericii la mediu. Dimpotriva, folosirea salciei in cult isi are bogatia sa in viata rituala a Bisericii.
Salcia in credinta populara
In popor exista credinta ca cei care nu pot ajunge la biserica, in special din motive de sanatate, trebuie sa fie loviti cu aceste ramuri de salcie binecuvantate, strigandu-se in mod repetat: “Iesi, boala, intoarce-te sanatate!”. Apoi sa se cante: “Nu sunt eu cel ce te loveste/ Ramura de salcie te loveste / Nu tu esti in suferinta / Ramura este cea care sufera / In curând va fi Pastele”. Modul in care aceasta ramura de salcie se pastreaza in gospodarie, este diferit de la o zona la alta. In Moldova si in Bucovina exista credinta ca salcia nu trebuie adusa in casa. Ea se pune intotdeauna afara, la streasina casei. Dimpotriva, in Muntenia si Oltenia, ramurele de salcie se pun la icoane. In literatura folclorica romaneasca exista multe legende despre salcie. In una din ele se spune ca Fecioara Maria, auzind de Rastignirea lui Hristos, a plecat sa-L caute. Ajungand la malul unui rau s-a rugat de broasca sa o treaca dincolo, dar aceasta nu a vrut spunandu-i ca si ea a avut trei copii care au fost omorati de roata unei carute si nu a mai plans dupa ei. Fecioara a blestemat-o sa se usuce, dar sa nu putrezeasca niciodata. Asa a ajuns la salcie, cea care si-a facut ramurile punte pentru a o ajuta pe Fecioara sa treaca raul. Fecioara a binecuvantat-o, ca niciodata sa nu arda, sa rodeasca si sa se inmulteasca oriunde s-ar aseza.
Ionela Sandu, A.M.PRESS Sursa AM press

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii