joi, 25 aprilie 2013

Dragaica, Sinzienele (Galium)



Descriere: Exista mai multe soiuri de Galium: lipicioasa (Galium aparine), numita si asprisoara, cornatei, iarba-lipitoare, turtita, este raspindita pe ogoare, cimpii si de-a lungul gardurilor, fiind de aceea combatuta de tarani cu ierbicide. Atinge o inaltime de 60-160 centimetri, are radacina frunzelor verticilata (asezata in jurul unei axe in acelasi nivel) si umbele alb-verzui pedunculate. Datorita tulpinii cu par aspru, aceasta planta este o „cataratoare”, fiind numita de aceea „lipicioasa” sau „iarba-lipitoare”. Dragaica (Galium verum), numita si floarea-lui-Sf.Ion, inchegatoare, sinziene, sinziene- galbene, smintinica, prefera inaltimile, se tine drept, ajunge la o inaltime de 30-60 cetimetrii si are flori galben-aurii cu mireasma puternica de miere. Planta inflorita este culeasa in iulie. Sinzienele (Galium mollugo), numite si dragaica, peteala-reginei, sinziana-alba, au florile delicate, de culoare alb-galbuie, asemanatoare florii-miresei, un parfum amintind usor mierea si se intilnesc foarte des in povirnisuri si pe margini de drum, mai mult culcate la sol decit in picioare in timpul infloririi. Toata florile amintite sunt aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se si utilizeaza in acelasi mod. Planta aceasta care creste in cantitati mari a fost data tot mai mult uitatii. Dar tocmai ei ar trebui sa i se acorde o atentie mai mare intr-o vreme in care bolile de cancer fac ravagii. Si aici trebuie sa accentuez ca forta curativa a plantelor proaspete este substantial mai mare, deci folosirea lor, in cazul bolilor grave, trebuie sa aiba loc in stare proaspata. Si in timpul iernii se pot gasi fire proaspete de sinzine albe pe locuri fara zapada, sub iarba uscata. Ceaiul de sinziene curata rinichii, ficatul, pancreasul si splina de factorii patogeni. Cei ce sufera de tulburari ale sitemului limfatic ar trebui sa bea zilnic din acest ceai. Ele este indicat si in cloroza, hidropizie si junghiuri intercostale. Folosit extern, ajuta foarte repede in toate bolile de piele, in rani, furuncule si comedoane. Spalaturile calde ajuta la intinderea tenului ofilit. Si sucul proaspat stors da rezultate bune, daca se ung zilnic cu el portiunile de piele bolnave si se lasa sa se usuce. Medicina populara recomanda dragaica si in epilepsie, isterie, coree, boli de nervi, retentie urinara, nisip si piatra la rinichi si in urina. Si la bolile gusei ajuta acest ceai daca se face zilnic foarte multa gargara. O femeie mi-a relatat ca a scapat astfel de gusa, de boala glandei tiroide. „Ma intilnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu o pereche din Viena/Molding, cu care sunt prietena. Cind ne-am revazut in anuml 1979, am constatat ca sotia facuse o gusa destul de vizibila. Se temea de operatie. I-am recomandat dragaica. Se face infuzie si se foloseste calda ca gargara adinca de foarte multe ori pe zi. In luna februrarie 2000 ne-am intilnit iarasi si iata, gusa disparuse. Mi-a povestit, in culmea fericirii, ca sotul ei ii adusese des dragaica proaspata; inca de la inceput simtise cum i se micsora gusa, pina ce a disparut complet.” In ultima perioada de timp s-au inmultit cazurile de paralizie a corzilor vocale. Se pare ca ar fi vorba aici de o viroza. Gargara si clatitul cu ceai de dragica sunt de un rapid ajutor. Despre preotul elvetian Kunze, aceste ceai este un leac de incredere si in cele mai grele boli de rinichi sau pionefrite (puroi la rinichi), chiar atunci cind nimic altceva nu mai da nici un rezultat. Foarte eficace este amestecul de dragaica, splinuta-de-padure si urzica-moarta-galbena in parti egale. In acest caz, efectul se manifesta foarte iute. El vorbeste de 14 zile. Se face infuzie de dragaica si se bea 1 ceasca pe stomacul gol, 30 minute inainte de micul dejun, iar restul pe parcursul zilei, inghititura cu inghititura. In caz de boala grea trebuie consumate 4 cesti pe zi. Dragaica a fost foarte apreciata in vremurile stravechi de femeile cu afectiuni uterine. Ea li se punea femeilor in pat cind se declansa nasterea, pentru a le micsora durerile facerii. Aceasta credinta s-a transpus apoi asupra Fecioarei Maria. Maica Domnului a folosit dragaica in loc de paie pentru culcusul ei sfint. Se mai spune ca ar fi pus pruncul Iisus dragaica in loc de perna moale de iesle. O legenda din Silezia relateaza ca Sfinta Fecioara a luat dragaica pentru ca este singura pe care magarul n-o minca. Asta este adevarat. Desi dragaica este cautata de vaci, porcii si magarii o refuza. Preotul Kunzle istoriseste in scrierile sale despre un barbat de aproximativ 45 de ani care suferea de o grava boala de rinichi ce sa tot inrautatea. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi. Si celalant rinichi se umpluse de puroi si nu mai putea functiona normal. Atunci omul s-a pus pe o cura cu dragaica. A baut zilnic 4 cesti din amestecul de plante pentru ceaiuri mentionat mai sus, adica dragaica, splinuta-depadure si urzica-moarta-galbena in parti egale. A luat de mai multe ori pe zi cite o inghititura, iar consecinta a fost ca boala i-a trecut complet. Acelasi amestec de ceaiuri se recomanda si in scleroza renala sau in alte boli grave de rinichi. In timp ce cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia in cartea sa „Gesundheit durch Heilkrauter” (Sanatate prin plantele naturale) asupra faptului ca bautul ceaiului de dragaica si clatitul cu el sunt un mijloc excelent in cancerul limbii si ca sucul proaspat stors si amestecat cu un ajuta in ulceratii canceroase de tot felul si in boli de piele de natura canceroase, de Heinrich Nauthaler scriue in „Das Krauterbuch” (Cartea despre plante medicinale) urmatoarele in legatura cu dragaica: „Dragaica alba este in unele regiuni recomandata si astazi impotriva concerului, lucru nepermis caruia trebuie sa ne impotrivim cu hotarire”. Experinente proprii legate de dragaica, sunt expuse in continoare, pentru ca sa apreciati singuri, puterea tamaduitoare. „Cu aproximativ 10 ani in urma, am auzit despre imbolnavirea unui medic stomatlog din Linz de cancer al limbii. Dupa operatie slabise foarte tare si trebuia sa se duca la Viena pentru raze. L-am sfatuit sa faca gargara cu ceai de dragaica. O saptamina mai tirziu am aflat deja ca razele nu-i mai era necesare si ca bolnavului ii este mult mai bine. Curind s-a vindecat complet. Ceva mai tirziu am aflat despre o femeie de 28 de ani, bolnava tot de cancer al limbii. A fost sfatuita se consulte un medic din Karnten. Acesta i-a promis ca o vindeca in 5 ani complet si i-a prescris un ceai de plante pe care bolnava mi l-a aratat la un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de dragaica. Pentru a o scuti de atatia bani aruncati pe calatoriile de la Karnten si pe alte cheltuieli, i-am aratat dragaica in natura ca sa si-o poata culege singura. S-a vindecat de aceasta boala groaznica. Inca un exemplu: era sfirsit de martie cind o femeie tinara din Viena mi-a povestit ca mamaei, in virsta de 63 de ani, este grav bolnava si ca se afla inaintea unei a doua operatii care trebuie sa aiba loc pe 19 aprilie. Bolnavei ii crescuse deodata, cu o jumatate de an in urma, o tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spusese atunci adevarul, descriindu-i boala ca fiind o formare de gusa. Astfel, bolnava ajunsese la prima operatie. Timp de 6 luni totul decursese normal. Acum aparusera insa la bratul sting dureri fantastice, care nu conteneau zi si noapte. Mina era umflata, bolnava nu-si mai simtea mina si bartul, nemaiputind tine nici macar o foaie de hirtie. Pentru a-i usura durerile, medicul primar care o operase prima data propusese o a doua operatie, care trebuia, dupa cum am spus, sa aiba loc la 19 aprilie si la care sa-i sectioneze un nerv din git si clavicula pentru a o elibera macar de durerile cele mai insuportabile. Doctorul sustinea ca nu mai exista nici un alt ajutor medical. Totusi, am sfatuit-o pe femeia respecitva sa bea ceai de dragaica si sa faca gargara cu el. I-am mai recomandat un amestec – cu efect de impiedicare a formarii cancerului – de ceaiuri de plante, si anume 300 grame de filimica, 100 grame de coada soricelului si 100 grame de urzica (1 1 litru pe zi, cite o inghititura la fiecare 20 minute), precum si ungerea si frictionarea cu alfie de dragaica. Va puteti imagina mirarea si bucuria mea cind am aflat ca durerile incetasera dupa 4 zile! Ininte de 19 aprilie, femeia a inceput sa-si simta iarasi mina si bratul, putind sa le miste. Medicul primar a fost vizibil surprins cind fiica l-a rugat sa nu mai efectueze a doua operatie. A ramas impresionat atunci i-a relatat fidel despre tratamentul cu plante medicinale si i-a spus: <> Am aflat dupa citva timp ca femeii ii merge <> - citez exact cum mi s-a comunicat – si ca poate deja sa se ocupe de gospodarie si de familia ei de sase persoane”. Si tratind ulceratiile canceroase se pot obtine vindecari. In timp s-au inmultit boli maligne de piele care se manifesta sub forma unor pete intunecate, bine conturate si aspre. Se presupune ca ar fi vorba de o boala infectioasa. In acest caz, tratamentul cu suc proaspat de dragaica se alifie de filimica de rezultat. Simultan trebuie folosit insa neaparat ceaiul depurativ de filimica, urzica si coada-soricelului. O femeie din Austria superioara avea un nodul in cerul gurii, care-i pricinuia dureri ingrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai de dragaica, a scapat in 4 zile atit de nodul cit si de dureri. Afirmatia ca folosirea dragaicei in astfel de boli este „un lucru nepermis” nu poate sta deci in picioare. Este insa sigur ca nu numai plantele aduc ajutor, ci si atotputernicia Domnului. La urma urmei, totul este in miinile Domnului!
Mod de folosire: -prepararea ceaiului: Se foloseste 1 lingurita (cu vraf) de dragaica la 1/4 litri de apa, se opareste, se lasa sa stea putin. -suc proaspat: Se spala dragaica proaspata si se stoarce, cit este inca in stare umeda, cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic. -prepararea alifiei: Sucul proaspat este amestecat cu unt la temperatura camerei pina se formeaza o pasta alifinoasa care se pastreaza in frigider.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii