Criza, muma si ciuma: Petrolistii prospera, industria alimentara saraceste

Companiile din industria alimentara risca profituri mai mici sau chiar faliment din cauza continuarii tendintei de scadere a cererii, fenomen survenit si de pe urma scumpirii carburantilor. In acelasi timp, companii din industria petroliera inregistreaza profituri record, desi se confrunta cu aceeasi problema: diminuarea consumului.

Industria alimentara este dublu marcata – de cererea precara si de concurenta dura intre producatori si distribuitori – fiind puternic afectata solvabilitatea companiilor din sector.

Astfel, in ultimii 3 ani, circa 40% din volumul insolventelor pe rol din Romania au provenit din comertul cu ridicata si distributie si comertul cu amanuntul, in conditiile in care aceste sectoare inregistreaza aproximativ 34% din companiile active la 30 iunie 2011 (310.787 raportat la totalul firmelor active 913.606), se arata intr-un studiu al Coface.

Cu toate acestea, in perioada ianuarie-septembrie 2011, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, numarul insolventelor inregistrate in cele doua sectoare a cunoscut o usoara scadere, de 7,35% (5.508 fata de 5.945).
    
Cresterea anuala a preturilor pentru produsele alimentare a inregistrat o dinamica superioara comparativ cu produsele nealimentare incepand cu a doua jumatate a anului anterior, in special din cauza cresterii TVA si a pretului combustibililor, au mai spus reprezentantii Coface.

Pe de alta parte, Petrom a realizat in primele 9 luni din acest an cel mai bun rezultat financiar din istoria post-privatizare a companiei. In plina criza economica, compania a realizat un profit dublu fata de anul trecut, de 2,921 mld. lei (694,5 mil. euro).

Cum au reusit austriecii care detin compania aceasta performanta? In esenta, au inchis definitiv rafinaria Arpechim Pitesti, care genera pierderi, au mai taiat din alte costuri si au mizat puternic pe pretul carburantilor. Altfel spus, au extras petrol ieftin din Romania si Kazahstan si l-au vandut la preturi occidentale.

Pe fondul scaderii cererii locale, produsele alimentare au suferit in ultimii 3 ani o contractie mai puternica decat cele nealimentare, din punctul de vedere al volumului cifrei de afaceri. Astfel, cifra de afaceri a comertului cu amanuntul a scazut cu 11% in primul trimestru din 2011 (revenind aproape de nivelul din 2005), 9% in al doilea trimestru si 6,5% in cel de-al treilea, continuand tendinta descrescatoare de la sfarsitul anului 2008.

Romania continua sa importe de aproape 4 ori mai multe produse alimentare (in special mancare, bauturi si tutun) decat sa exporte. In ultimii 3 ani, deficitul comercial al produselor alimentare a inregistrat o scadere pe fondul diminuarii cererii interne si reducerii ponderii produselor premium in cosul de consum (factori ce au influentat  negativ importurile) si in conditiile deprecierii monedei nationale si costurilor de productie locala scazute (factori care au influentat pozitiv exporturile).

In viitorul apropiat, este probabil ca balanta sa incline in favoarea importurilor, pe fondul unei reveniri usoare a consumului intern si franarii exporturilor din cauza standardelor de productie europene, care sunt partial indeplinite de producatorii locali.

Tendinte pe plan mondial

Industria alimentara, dupa ce iesise cu bine din criza anului 2009, a trebuit sa faca fata pietelor in crestere, din iunie 2010. Preturile alimentelor au fost afectate pe plan mondial si mai ales in economiile emergente.        

Fenomenul a fost exacerbat de aversiunea in crestere fata de risc in randul investitorilor si de lichiditatea abundenta la nivel mondial, se arata in studiul Coface. Aceasta tendinta apasa asupra marjelor de industrie din sector. Incetinirea economiei Statelor Unite si a zonei euro, impreuna cu efectele dezastrului nuclear din Japonia, au tensionat relatia dintre marile companii si retaileri. Profiturile companiilor mici si mijlocii au scazut, deoarece creditul a fost acordat tot mai greu in economiile avansate.

Preturile produselor agricole de baza au crescut, devenind o clasa de active in sine. Cu exceptia orezului, intre august 2010 si august 2011, toate produsele au inregistrat castiguri, variind de la +15% pentru produsele din carne si lactate, pana la +26% pentru cereale si +50% pentru zahar.    

Datorita perspectivelor de productie peste asteptari, tendinta descendenta indicata inca din august anul trecut nu ar trebui sa se extinda. In plus, fata de speculatiile apasatoare, tot mai multi factori au contribuit la aceasta crestere la nivel mondial. Cererea este in crestere, sprijinita de extinderea claselor de mijloc in economiile emergente, insotita de obiceiurile lor alimentare in schimbare.

Alti factori care au destabilizat productia si au impulsionat volatilitatea preturilor sunt conditiile meteorologice nefavorabile, bolile devastatoare, vanzarile de terenuri puterilor emergente de catre guverne in detrimentul culturilor locale si lipsa de transparenta cu privire la stocuri.

Companiile mici si mijlocii in economiile avansate, cele mai vulnerabile
In contextul actual, marjele si profiturile companiilor vor fi mai mult sau mai putin sub presiune, in functie de capacitatea lor de a trece la preturi mai mari pentru clientii lor en-gros si cu amanuntul. Companiile mici si mijlocii sunt inferioare gestionarii volatilitatii costurilor, in comparatie cu marile grupuri internationale, ce pot beneficia de contracte cu acoperirea riscurilor si sunt extrem de flexibile cu privire la imbunatatirea productivitatii.       
Cu toate acestea, avand in vedere marjele confortabile atinse de companiile de produse alimentare, orice impact este posibil sa ramana marginal. "Reducerea cheltuielilor de consum in economiile avansate este compensata de impulsul cunoscut in pietele emergente", spun oficialii Coface.

Spre deosebire de marile grupuri, prezenta indeosebi locala a companiilor mici si mijlocii de produse alimentare releva faptul ca acestea se confrunta fie cu o dezvoltare slaba in multe economii avansate, fie cu recesiunea in tarile periferice ale zonei euro.

In economiile emergente in care companiile mici lucreaza impreuna cu marile grupuri internationale, acestea vor beneficia de cheltuieli dinamice de consum, dar va trebui sa faca fata unui risc de supraincalzire care le-ar putea slabi.

Se estimeaza ca in semestrul al doilea din 2011 si in 2012, preturile produselor agricole de baza vor ramane ridicate in ciuda faptului ca, incepand cu august 2011, acestea au intrat pe o tendinta de scadere, la care se adauga si incetinirea preconizata a economiei mondiale. Tendinta va fi sprijinita de lichiditatea abundenta la nivel mondial si intarita de politica monetara expansionista a Statelor Unite.      

Deoarece este foarte posibil ca micile structuri sa se confrunte cu dificultati in finantarea investitiilor, consolidarea sectorului alimentar are tendinta sa continue, in timp ce accesul catre creditele bancare ramane problematic. Cu siguranta, aceasta situatie va conduce la o crestere a falimentelor in randul celor mai fragile companii. Incepand cu ianuarie 2011, gradul incidentelor de plata pentru industria alimentara a evoluat in linie cu cresterea preturilor bunurilor de larg consum.

Tendintele regionale

In Europa, sectorul alimentar este fragmentat. In Europa de Vest se preconizeaza ca vor scadea cheltuielile de consum, in special in Marea Britanie, Grecia, Portugalia si Irlanda. Acest rezultat ar trebui sa determine o crestere a numarului de falimente, considera specialistii de la Coface.

Tendinta in Europa de Est este mai optimista, fiind preconizata o crestere a PIB-ului de aproape 3,8%. Cu toate acestea, gospodariile continua sa isi plateasca datoriile, ceea ce va face presiune asupra cheltuielilor.

In Franta, industria alimentara ramane principalul sector economic si al doilea mare angajator industrial. Cu toate acestea, a crescut a numarul falimentelor, incepand cu 2010, din cauza preturilor mai mari ale bunurilor de larg consum si scaderii expansiunii sectorului pe piata internationala.

In SUA, 7 companii americane din industria alimentara figureaza printre cele mai mari 10 grupuri la nivel mondial, desi marimea lor nu influenteaza intotdeauna negocierile de pret cu retailerii ce practica politici agresive de discount.

Pentru Japonia, care depinde in procent de 60% de importuri pentru bunurile de consum  altele decat orezul, este din ce in ce mai dificil sa exporte din cauza puterii yenului. Acest fenomen a fost exacerbat de la tragedia de la Fukushima, din martie 2011. Prin urmare, industriile japoneze sunt instabile, cheltuielile gospodariilor fiind preconizate sa scada usor in 2011 si sa creasca putin in 2012.

In China, sectorul alimentar se confrunta cu doua riscuri majore: problemele de siguranta alimentara, ce conduc la o imagine nefavorabila in randul consumatorilor chinezi; si in special inflatia exagerata datorata costurilor ridicate ale bunurilor si cresterii salariilor. Consolidarea continua intareste structurile majore, alaturi de sosirea investitorilor straini menita sa garanteze calitatea produselor.

Brazilia a devenit un exportator major de produse agricole de baza, iar marile sale companii de produse alimentare se extind la nivel international. In ciuda presiunii de depreciere asupra realului brazilian incepand cu august 2011, moneda braziliana se mentine la un nivel ridicat. Acest lucru impiedica exporturile industriilor locale care, de asemenea, au de suferit din cauza infrastructurilor insuficiente.


Coface Group activeaza pe plan mondial in asigurarile de credit, oferind companiilor solutii pentru managementul creantelor comerciale. In 2010, Grupul a înregistrat o cifra de afaceri de 1,6 miliarde de euro. Compania numara 6.400 de angajati in 66 de tari. In fiecare trimestru, Coface publica aprecierile de risc de tara pentru 156 de state. dailybusiness