Translate

joi, 8 ianuarie 2015

Ţara marilor amânări şi a micilor proiecte. VERIFICĂ ce au făcut banii tăi în anul electoral 2014 în FIECARE JUDEŢ al României

Mai bine de un miliard şi jumătate de euro au trecut autorităţile locale în dreptul companiilor care le sunt, în multe cazuri, clienţi tradiţionali în contractele cu statul, în anul electoral 2014. Cea mai mare parte a acestei sume, peste un miliard de euro a ajuns în proiecte de infrastructură şi construcţii. Aşa cum arată fotografia României după un an cu două runde de alegeri, nu a fost însă vorba atât despre o schimbare profundă a infrastructurii, cât despre cosmetizări de drumuri judeţene, de refacerea unor intersecţii, de retuşarea unor marcaje rutiere ori, în rare cazuri, de restaurarea unor clădiri de patrimoniu. Într-un an cu interese electorale şi economice importante, dar fără bani, cele mai multe judeţe şi-au finanţat contractele cu fonduri europene. Există însă şi excepţii. Analiza făcută de Gândul asupra contractelor locale semnate pe parcursul întregului an 2014, în egală măsură de primăriile marilor oraşe şi de Consiliile Judeţene, arată că banii colectaţi în România s-au îndreptat, în cea mai mare parte, spre judeţe precum Dolj, Constanţa, Timiş, Teleorman, Galaţi, Olt, Gorj conduse de lideri PSD. Cele mai mari investiţii, unele aflate deocamdată doar pe hârtie, ar urma însă să se facă acolo unde au ajuns banii europeni: în Bihor, în Prahova, la Cluj, la Iaşi, în Vâlcea, în Maramureş.
Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto
  • Afllate la extreme greu de imaginat, judeţele României şi-au mărit discrepanţele uriaşe, unele ajungând prin contracte finanţate cu fonduri europene, la investiţii de peste 100, chiar 154 de milioane de euro într-un an, aşa cum sunt Bihor şi Prahova, altele rămânând în urmă, cu "reuşita" de a fi achitat programul "Cornul şi laptele", aşa cum s-a întâmplat în Olt sau în Gorj.
În seria editorială "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", Gândul a analizat, la finalul anului electoral, totalul achiziţiilor locale publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice până pe 10 decembrie inclusiv, pentru a vedea cum s-au cheltuit în toate judeţele României sumele colectate din taxe sau impozite, primite de la bugetul de stat sau atrase de la Uniunea Europeană.
În luna aprilie, atunci când Autoritatea Electorală Permanentă va publica în Monitorul Oficial care au fost sponsorii declaraţi ai celor două campanii electorale din 2014, veţi vedea şi câte dintre aceste companii contractate de stat au întors, politic, serviciul. Astăzi, citiţi, la finalul articolului, unde au mers în 2014 banii publici în judeţul sau oraşul dumneavoastră, câţi au acoperit proiecte finanţate cu fonduri europene şi care sunt companiile care îi facturează.
600.000.000 de euro contractaţi în vară, de la un scrutin la altul
Sec, cifrele vorbesc despre 1165 de contracte semnate prin primăriile marilor oraşe şi prin Consiliile Judeţene, în douăsprezece luni. 37% dintre acestea, 404 mai exact, s-au încheiat în trimestruil al treilea, între 1 iulie şi 30 septembrie, perioadă suprapusă, dacă se iau în calcul şi momentele atribuirii contractelor, peste finalul campaniei pentru alegerile europarlamentare şi debutul celei pentru prezidenţiale. Tot atunci s-au împărţit şi cele mai bănoase investiţii locale: 605.520.600 de euro din 1.650.822.000 de euro cât au însumat cele ale întregului an.
Vara electorală a fost, de altfel, şi perioada celor mai multe negocieri directe, a contractelor de suplimentare a unor lucrări sau de adăugare a unor costuri la altele mai vechi, încă neîncheiate. 77 de negocieri directe fără anunţuri de participare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice a însumat trimestrul al treilea, faţă de 50 câte au fost în primele trei luni ale anului, de exemplu. Până la final de an, negocierile directe s-au înmulţit la 254, în spatele lor stând 54 de milioane de euro, bani direcţionaţi fără concurenţă câtre companii.
Grosul achiziţiilor l-au reprezentat însă cumpărările prin cereri de ofertă ale autorităţilor locale, contracte mai mici, dar date în general prin rotaţie, unui număr limitat de furnizori locali de servicii. Din 1165, acestea au însemnat 492 de contracte şi 280 de milioane de euro în întregul an.
Licitaţiile deschise, pe de altă parte, s-au limitat la 417, un sfert dintre ele, mai exact 127 încheindu-se în condiţiile în care câştigătorul a fost şi singurul ofertant sau a avut singura ofertă compatibilă cu caietul de sarcini trasat de autorităţile locale.
Simulacrul de infrastructură a înghiţit un miliard de euro
Luate unul câte unul, puţine sunt judeţele României în care investiţiile în infrastructură să nu ţină capul listei contractelor din ultimul an. Privite atent, sunt însă mici lucrări pentru care fie o primărie, fie un Consiliu Judeţean a atras fonduri europene şi a adăugat, pentru cofinanţare, ceea ce a primit din bugetul naţional, prin Ministerul Dezvoltării, sau ce a reuşit să ia de la bănci, prin împrumuturi garantate de stat.
30-40 de kilometri de drum judeţean modernizat, peticirea unei şosele de centură, faţada unui teatru ori a unui spital, spilcuirea unui sediu de primărie sau redesenarea marcajelor rutiere pe asfalt, proiecte mici care nu schimbă, în general, faţa unui oraş ori a unui judeţ întreg au absorbit1.097.053.000 de euro, adică peste 66% din banii învârtiţi la nivel local în întreaga ţară pe parcursul anului.
Din urmă (13% din bani) au venit proiectele de ecologizare a gropilor de gunoi ori de construire a unor staţii de colectare pentru judeţele care nu ajunseseră încă la Programul Operaţional de Mediu pus la dispoziţie de Comisia Europeană încă din 2007.
A treia "mare investiţie" a autorităţilor locale a fost însă, aşa cum arată cifrele, programul "Cornul şi laptele". 6% din bani, 98 de milioane de euro, au mers astftel spre asigurarea alimentelor de acest fel pentru copiii din şcolile primare şi grădiniţele cu program normal şi a transportului cornurilor şi a cutiilor de lapte până la şcoli. În Constanţa de exemplu, "Cornul şi laptele" a fost preocuparea judeţeanuă a anului, CJ alocând 28 de milioane de euro din bugetul intern celor 5 contracte care ar urma să acopere necesarul de alimente destinate programului din 2014 până în 2017.

Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice
Teleorman şi Timiş, privilegiatele bugetului intern, Olt şi Gorj, la coada clasamentului naţional al investiţiilor locale
Ţinute la mâna ministrului Dezvoltării pentru alocările din bugetul naţional, cu venituri mici colectate în general în judeţe, autorităţile locale au tras în 2014 mai mult pentru fondurile europene înainte de încheierea perioadei de graţie acordate României pentru a cheltui banii din 2007-2013 încă trei ani.
Aproape 870 de milioane de euro din banii care au acoperit contractele semnate în acest an vin, sunt îndreptaţi spre proiecte finanţate din fonduri europene. Imaginea detaliată a acestora se poate vedea mai jos:
Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice
Diferenţele dintre judeţe sunt însă enorme. În timp ce în Bihor, în Prahova, la Cluj, la Iaşi, în Vâlcea, în Maramureş banii europeni au ridicat mizele contractelor locale la peste 50 de milioane de euro, ducându-le până la 150 de milioane, în Gorj şi în Olt nu s-au făcut decât investiţii de 6 milioane de euro, şi acelea preponderent din bugetul intern. Printre judeţele privilegiate în relaţia cu Guvernul, se numără, în schimb, Teleorman şi Timiş care au urcat în topul investiţiilor pe trambulina banilor primiţi de la bugetul intern.
Marile contracte locale şi topul 50 al câştigătorilor banilor de la stat
Douăsprezece din cele peste 1100 de contracte sunt cu adevărat investiţii mari, însumând peste 20 de milioane de euro. Unele există însă deocamdată doar pe hârtie. Pentru altele, cum este reabilitarea sediului Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, deşi suma investită creşte, va mai fi de aşteptat până la finalizare.
"Loviturile" le-au dat companiile care au oferit preţuri mici, dar şi-au conservat şi legăturile politice. Dacă la Craiova s-a semnat, cu Delta ACM 93, o firmă cu legături vechi cu PSD, un acord-cadru pentru repararea trotuarelor şi aleilor, la Oradea şi la Iaşi refacerea CET-urilor cu bani europeni a fost câştigată de Elsaco, o firmă din Botoşani afiliată mai degrabă PNL. Ca valoare a contractelor, în primele 15 intră şi asfaltările din Turnu Măgurele, luate de Tel Drum, care a pierdut în ultima lună din an locul întâi în topul furnizorilor locali ai statului, dar şi două contracte ale Euroconstruct Trading, asociată multă vreme PDL.
Mai jos, găsiţi cele mai importante 15 contracte locale semnate în 2014, dar şi topul 50 al marilor câştigători ai contractelor din acest an cu autorităţile locale din România.
Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. CLICK PENTRU A MĂRI IMAGINEA
Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice

Sursa gandul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii