miercuri, 16 ianuarie 2013

EVZ a aflat ce se ascunde în spatele reformei comuniste din Sănătate. Datoriile record la medicamente "muşcă" raţia spitalelor private Citiţi mai mult: Datoriile record la medicamente "muşcă" raţia spitalelor private


Cu restanţe de aproape 1 miliard de euro la firmele de medicamente, regula banii urmează bolnavul nu se mai aplică. Oficial însă, autorităţile promit că banii tăiaţi de la spitalele private vor umple "găurile" din bugetele spitalelor de stat.
Apropierea scadenţei la plata datoriei către producătorii de medicamente face ca la Ministerul Sănătăţii să fie fierbere mare, zilele acestea. Dacă până acum termenele pentru decontarea compensatelor ajungeau şi la 300 de zile, o directivă europeană ne obligă să le reducem la 60 de zile şi să plătim şi toate datoriile, care se ridică la 800 de milioane de euro. Cu tot cu sumele aferente consumului curent de medicamente, companiile farmaceutice ar urma să încaseze, anul acesta, de la bugetul de stat, o sumă istorică ce ajunge la 2 miliarde de euro.
Aşa se face că în goana după bani, oficialii din Sănătate încearcă să strângă cureaua cum pot, iar ultima măsură anunţată loveşte puternic în spitalele private, care nu vor mai putea încheia contracte cu Casa de Asigurări. Măsura a fost anunţată de ministrul Eugen Nicolăescu, după ce tot el a permis şi susţinut acest mod de finanţare pentru spitalele private, în timpul mandatului din 2006. Din martie, asigurările obligatorii vor avea valoare doar în spitalele de stat, iar cei care vor dori să se trateze la privat fie vor plăti din buzunar, fie îşi vor face asigurare privată.
Programe naţionale cu banii luaţi de la privaţi
Potrivit secretarului de stat Raed Arafat, această măsură s-a luat strict pentru creşterea calităţii serviciilor din spitalele de stat. Rotunjirea bugetelor spitalelor publice cu banii care se duceau până acum către cele private ar trebui să preîntâmpine situaţiile atât de frecvente în care medicii îşi pun pacienţii să-şi cumpere singuri medicamentele sau materialele sanitare
. „Banii care nu vor fi daţi spitalelor private vor fi folosiţi pentru finanţarea celor 53 de spitale strategice, ce asigură 70% din cele mai grave cazuri medicale. În plus, vor fi suplimentate fondurile pentru programe de anestezie, terapie intensivă, infarct şi accident vascular cerebral, dar şi pentru traumă. Niciun medic implicat în aceste programe nu va mai avea voie să-i ceară bolnavului săşi cumpere din banii lui medicamente”, a precizat secretarul de stat.
Tariful pe caz în sistemul sanitar public ar urma să crească de la 1.440 de lei la 1.650 de lei, respectiv 1.800, de lei în funcţie de categoria spitalului. Arafat a mai adăugat că din datele centralizate la Ministerul Sănătăţii reiese că, în ultimii ani, unele spitale private au primit pe caz chiar mai mulţi bani decât cele publice din acelaşi judeţ. „Din fondul de asigurări alocat către spitalele unui judeţ, între 6% şi 17% merg către spitalele private”, detaliază Arafat.
Economiile sunt infime
Experţi din domeniul sănătăţii susţin însă că procentele vehiculate sunt exagerate. Lucian Duţă, fostul preşedinte al CNAS, dă asigurări că banii alocaţi din fondul de asigurări către spitalele private reprezintă doar 1,5% din banii alocaţi serviciilor spitaliceşti.„Ceea ce înseamnă doar 100 de milioane de lei, ori banii aceştia nu vor putea echilibra bugetele spitalelor de stat. Mai trebuie spus şi că cel care a introdus acest sistem de finanţare pentru privaţi a fost chiar Eugen Nicolăescu, prin Legea Sănătăţii 95/2006”, spune Duţă. Şi expertul Sorin Paveliu consideră că „procentul de 10% este prea mare ca să includă doar spitalele. Poate e vorba de toate serviciile private”.
De exemplu, la Timişoara, din cele 20 de spitale care au contract cu Casa de asigurări Timiş, şase sunt private. Anul trecut, pentru acestea din urmă s-au decontat 10,484 milioane de lei din totalul celor 283,519 milioane de lei alocate tuturor spitalelor din judeţ. Cât despre faptul că spitalele private ajunseseră să fie plătite chiar mai bine decât cele de stat, fostul şef al CNAS spune că „e normal ca serviciile dintr-un spital privat din Bucureşti să fie mai bine plătite decâ serviciile dintr-un spital de stat de categoria a IV-a, dintr-un orăşel”.
Oficialii din MS caută să atragă medicii de partea lor, cărora le promit că tarifele pe caz rezolvat pentru spitalele de stat vor creşte
„Ar trebui sistate şi contractele medicilor de familie, şi ei sunt privaţi”
Contribuţiile lunare la sănătate nu sunt „bani publici” în adevăratul sens, astfel că în ţările civilizate, pacienţii sunt lăsaţi să aleagă unde vor să se trateze. „Să se înţeleagă că CNAS nu plăteşte spitale private sau de stat, ci decontează servicii de care au beneficiat asiguraţii. Nu am fost niciodată un fan al sistemului privat, dar în nicio ţară, asigurările obligatorii nu sunt valabile doar în spitalele de stat”, mai spune fostul şef al CNAS.
Şi asociaţiile de pacienţi critică propunerea. „Banii asiguraţilor sunt privaţi. Spitalele de stat şi cele private trebuie tratate la fel. În aceeaşi logică, ar trebui ar trebui sistate şi contractele medicilor de familie, pentru că şi ei sunt organizaţi ca o formă privată”, a reacţionat Iulian Petre, vicepreşedintele Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.
Privaţii nu stau în „ciolanul” de la stat
Spitalele private vor trebui să se mulţumească cu banii veniţi din asigurările private, a spus răspicat Raed Arafat, iar „persoanele cu abonamente la clinicile private, fie prin anagajatori, fie direct, nu vor fi afectate”. Aceste abonamente nu au însă nicio legătură cu asigurarea obligatorie, fiind plătite de angajator sau din buzunar, pe lângă cotizaţia obligatorie.
Marii operatori privaţi spun că nu stau în banii CNAS, dar sunt deranjaţi că au fost acuzaţi de furt. „Considerăm jignitoare afirmaţia ministrului că operatorii privaţi fură de la stat sau fac trafic de influenţă”, a declarat Cătălin Copăescu, managerul Spitalului Delta.
Şi preşedinte Medlife, Mihai Marcu, precizează că „în 2012, MedLife a contractat cu CNAS o sumă foarte mică raportată la cifra de afaceri şi, de aceea, compania va fi mai puţin afectată de măsură. Este important însă ca aceasta să se aplice unitar, fără nicio excepţie”.
10% din banii alocaţi de CNAS pentru serviciile spitaliceşti mergeau la spitalele private, spune ministrul Sănătăţii. Managerii privaţi spun că e vorba doar de 3%
Nicolăescu, criticat în USL
Propunerea lui Eugen Nicolăescu nu este văzută cu ochi buni nici măcar în USL. Crin Antonescu a declarat că Nicolăescu nu şi-a discutat proiectele în cadrul PNL. Deputatul PNL Diana Tuşa a scris, pe blog, că „nu este treaba statului sămi spună unde şi la ce medic să mă duc pentru a mă trata”. Nici vicepremierul Liviu Dragnea nu este de acord cu reforma lui Nicolăescu şi i-a recomandat acestuia să-şi anunţe proiectele mai întâi în cadrul Guvernului şi să le prezinte public abia după ce primesc aprobarea. Acesta s-a plâns că a fost sunat de preşedinţi de consilii judeţene şi primari care au protestat faţă de preluarea spitalelor de ministerul Sănătăţii.
Premierul Victor Ponta este singurul care părea că este în cunoştinţă de cauză, afirmând că a discutat cu ministrul Sănătăţii şi că propunerea sa este „o soluţie”.
(Andreea Udrea)
„Banii luaţi de la spitalele private vor fi nanţa spitalele strategice. În ultimii ani, spitalele private au primit, pe caz, chiar mai mult decât cele publice.”
RAED ARAFAT, secretar de stat
„Fondurile alocate spitalelor private ajung la 100 de milioane de lei. Ori cu banii aceştia nu ai cum să echilibrezi bugetul spitalelor de stat.” 
LUCIAN DUŢĂ, fost şef al CNAS
„Deşi banii care se iau de la privaţi nu vor echilibra spitalele de stat, în vremuri de restricţii, banii publici trebuie să rămână în sectorul public.”
CĂTĂLIN CÂRSTOIU, manager Spitalul Universitar din Bucureşti
„Nu îndepărtarea sistemului privat e soluţia, ci introducerea unui management privat în spitalele publice, unde merge marea parte a fondurilor.” 
CĂTĂLIN COPĂESCU, manager Spitalul Delta

Sursa EVZ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii