Translate

luni, 7 octombrie 2013

Veniturile și cheltuielile populației. De ce nu economisim mai mult?

Economisirea este esențială pentru creșterea economică. Cu cât rata economisirii este mai înaltă cu atât societatea dispune de mai multe fonduri pentru investiții și, deci, pentru creșterea producției și a veniturilor. Aceasta nu înseamnă că, automat, țara care economisește mai mult are o creștere economică mai puternică, din două motive. Pe de o parte, economisirea internă reprezintă doar o componentă a resurselor pentru investiții; acestea din urmă pot fi finanțate prin import de capital, adică din economisirile altora. Pe de altă parte, contează foarte mult calitatea utilizării banilor economisiți; pe timpul comunismului românii au strâns serios cureaua, însă investițiile planificate centralizat au eșuat. Cu alte cuvinte, economisirea internă este necesară dar nu și suficientă pentru ca o țară să înregistreze creștere economică.
Aceasta fiind teoria, cât economisesc românii? INS a publicat ieri ultimele date privind veniturile și cheltuielile populației. În trimestrul al doilea din 2013, venitul mediu lunar pe o gospodărie a fost de 2563 lei, iar cheltuielile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat la 2296 lei. Mai jos putem vedea evoluția acestor indicatori și a ratei economisirii în ultimii 5 ani. O primă idee importantă. După cum se observă economisirea la români are un pronunțat caracter sezonier: crește întotdeauna în prima jumătate a anului și scade în al doilea semestru (când oamenii pleacă vara în concedii sau se pregătesc să spargă pușculița de Anul Nou. Acest comportament nu s-a schimbat în timpul crizei și arată un lucru important: în bună măsură, românii economisesc ca să aibă cu ce să se distreze ulterior, nu pentru a investi și a-și crește averea în viitor. Dacă dăm la o parte această componentă volatilă a economisirii, atunci rămânem cu economisirea ca sursă de investiție, care nu depășește 8% din venit.
Veniturile Cheltuielile si Economisirea
Unii comentatori au apreciat faptul că, în urma crizei economice, comportamentul oamenilor a devenit mai prudent, iar economiile au crescut. Aș spune mai degrabă că traiul a devenit mai auster, iar rata economisirii – dincolo de o scurtă perioadă asociată cu șocul crizei, nu a crescut deloc. Istoria post-decembristă ne arată de fapt că economisirea a colapsat și a reînceput să crească susținut în anii 2000, simultan cu creșterea economică. Criza a speriat puțin populația care a devenit mai prudentă, rata economisirii atingând punctul de maxim în trimestrul doi din 2010, după care tăierile de salarii au provocat scăderea economisirii. A doua idee importantă. Așadar, economisirea la români este determinată de contextul economic și în primul rând de nivelul veniturilor, nu de un imbold “structural” pentru acumulare.
Cât de mult economisesc românii în comparație cu vecinii noștri? Răspunsul poate fi sesizat din graficulurmător: puțin. În principal, oamenii pun ceva bani la bancă dar nici aceia nu sunt prea mulți.
Financial Indicators
De ce nu economisim mai mult? Aceasta este una din marile probleme ale prezentului. Pe scurt, din cauza politicii. Din cauza politicii monetare, care a făcut ca pe perioade îndelungate de timp rata reală a dobânzii să fie negativă. Inclusiv în prezent se întâmplă acest lucru, iar relaxarea politicii monetare de către BNR nu va face decât să mai dea un ciocan în cap economisirii. Un calcul făcut ieri de Capital, din care reiese că este irațional să depui lei la bancă:
RTEmagicC_20-21_tabel.jpg

Dar politica monetară este doar o cauză pentru care economisirea este nerentabilă în România și ar fi nedrept să aruncă povara răspunderii în principal în cârca sa. Responsabilă este politica statului în general, care a subminat sistematic toate incitativele care i-ar determina pe oameni să economisească. De exemplu, impozitarea: de ce să acumulezi dacă vine pe urmă guvernul sau primăria și te taxează mai mult? Alt exemplu: amânarea reformei sectoarelor de stat nerentabile, care aparent oferă bunuri și servicii gratis (sau aproape) cetățenilor. Aici putem vorbi printre altele de educație sau de pensii. De ce să economisești dacă învățământul e gratuit? De ce să economisești dacă ai o pensie de primit de la stat? Fondurile private de pensii din România sunt într-o fază embrionară, polonezii ne-au luat-o de mult înainte (după cum se vede în poză mai sus), dar ce folos dacă la o adică și acolo statul vine și îți naționalizează economiile? Românii se uită și mai învață încă o lecție. Și tot așa. Dacă vreți să mă puneți în dificultate atunci spuneți-mi să identific măcar o măsură prin care statul încurajează economisirea.
Sursa logec.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii