luni, 8 iulie 2013

Ce se intampla in Turcia lui Erdogan

Evoluția evenimentelor

Nu insist prea mult, totul a început ca un protest pașnic al unor tineri față de inițiativa guvernului de a transforma Parcul Gezi din Istanbul în complex turistic ce va cuprinde, printre altele și un mall. Se intenționează revitalizarea și valorificarea turistică a cazarmei otomane Topcu Kișlasi.

Cum se întâmplă frecvent, protestul tinerilor ecologiști este preluat, denaturat și folosit de militanții secularismului turc sau al pseudo-valorilor occidentale ca instrument de luptă împotriva premierului Erdogan. Poliția intervine în forță, să nu uităm totuși că suntem la Istanbul, printre ”protestatari” se află suporterii echipelor Galatasaray, Fenerbahce ori Beșiktaș, recunoscuți pentru agresivitate, care de această dată nu se mai luptă între ei ci împreună, cu forțele de ordine.

Mass-media internațională a relatat pe larg, punctând decisiv cu fotografii lacrimogene. La figurat și la propriu, deoarece poliția a folosit în mod generos spray-ul cu piper.

Care sunt ”păcatele” lui Erdogan

Personalitate carismatică, cu largă popularitate, profund tradiționalist, ancorat în nevoile Turciei profunde, premierul Recep Tayyip Erdogan se află acum la al treilea mandat. Lider al Partidului pentru Dreptate şi Dezvoltare, a condus Turcia pe calea progresului încă din 2002 de când a preluat puterea. Voi enumera doar câteva dintre realizările sale:
  • A scos țara din recesiune prin aplicarea reformelor de stimulare a afacerilor și a investițiilor străine. Turcia a avut în medie, de la venirea sa, o creștere a economiei de 7,3% pe an (Sursa: http://www.telegraph.co.uk). Iată cum arată PIB-ul Turciei, de la venirea lui Erdogan. Este făcută comparația cu România iar atenție, valorile sunt raportate constant la valoarea dolarului din anul 2000, cu această ocazie putem vedea că PIB-ul României nu a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, creșterea de PIB în cazul nostru fiind anulată de deprecierea monedei naționale, lucru care nu s-a întâmplat în Turcia:
  • A aplicat intensiv reforme de creștere a calității în educație și de dezvoltare a resurselor umane. Spre exemplu, nu este o întâmplare că în București, cel mai bine cotat liceu privat are proprietari turci;
  • Susține economia prin investiții masive în infrastructură. La Istanbul s-a demarat construcția celui mai modern aeroport din lume, acesta va avea o capacitate aprox. 100 mil. pasageri pe an. Ca o comparație, Otopeni va avea, după dublarea capacității, o capacitate maximă de aprox. 12 mil. pasageri pe an. (Sursa: wall-street.ro);
  • Reformele conduse de Erdogan au redus dependența de capitalul străin ÎN TOTALITATE. Turcia avea o datorie la FMI în 2003, de aprox. 23 mld. dolari. de atunci a plătit toată datoria și s-a transformat în creditor al FMI. (Sursa: Business24.ro). Întâmplător sau nu, Turcia a plătit ultima rată la FMI pe 14 Mai 2013. În comparație, România are de plătit 20 mld. de dolari până în 2016. (Sursa: Știrile Protv)
  • Din aceeași categorie a măsurilor menite să reducă dependența de capitalul străin face parte și politica lui Erdogan de atragere a banilor pe care turcii îi plasează în străinătate. Astfel, toți cetățenii turci  ce vor repatria economiile  până la 31 iulie anul acesta, vor beneficia de o reducere a taxelor de la 35% la 2% taxa percepută de stat la repatrierea averilor deţinute în străinătate. Se apreciază că vor intra în Turcia 100 mld. de dolari din această facilitate fiscală. (Sursa: Bursa.ro);
Este cred, destul de clar că astfel de măsuri nu îi pot asigura și popularitatea pe plan internațional, în prezent independența financiară a unei țări este privită ca o amenințare directă la adresa lumii occidentale pentru că nu mai există metode coercitive de acțiune împotriva unei națiuni.
Lupta dintre tradiție și secularizare în Turcia
Ultimul sultan turc, Vahideddin (Mehmet VI), părăsește reședința sa, palatul Dolmabahçe din  Istanbul în 1922, este declarat ”persona non grata” și pleacă in exil împreuna cu familia. Dinastia otomană dispare. Anul următor, la 29 octombrie 1923 ia naștere Republica Turcă iar Ataturk  începe reforma de secularizare și laicizare (de inspirație iluminist-masonică - el fiind mason) a țării.
Profund tradiționalistă, Turcia nu putea fi ”modernizată” cu ușurință, iar Ataturk instituie ca garant (câine de pază) al laicității statului  Armata, instaurând în locul dinastiei otomane alungate din țară, dinastia militară a generalilor de armată.
Această nouă dinastie militară este ruptă de abia în Iulie 2011, când  reprezentații elitei militare turce și-au dat demisia din structurile de conducere, în urma dejucării planurilor lor de către Erdogan. Printre demisionari, Șeful Statului Major al forțelor armate ale Turciei, generalul Isik Kosaner, și comandanții infanteriei, marinei şi forțelor aeriene, ș.a.(Sursa: Realitatea.net). Alți 42 de generali  au fost încarcerați ca urmare a participării la un complot început în 2003, imediat după preluarea puterii de Erdogan și care viza răsturnarea guvernului Partidului Justiției și Dezvoltării .Complotul ar fi presupus aruncarea în aer a unor moschei şi provocarea unor tensiuni cu Grecia, pentru a aduce haos politic în ţară şi a justifica o preluare a puterii de către armată. Armata susține însă că erau doar scenarii de pregătire, pentru a preveni o eventualitate tulburare politică. (Sursa: Război întru Cuvânt).
În politica internă, primul ministru are o poziție clară pro-viață,  afirmând de mai multe ori că AVORTUL ESTE O CRIMĂ și că”uciderea unui copil în burta mamei este totuna cu uciderea lui ulterioară nașterii”. De asemenea promovează o legislație care pune în valoare valorile tradiționale ale Turciei și educația corectă a tinerilor - a promovat măsuri împotriva băuturilor alcoolice prin interzicerea reclamelor la acestea și  vânzarea lângă școli sau moschei și interzicerea băuturilor alcoolice la vânzare în magazine  între orele 10 pm - 6 am. Este de menționat că vânzarea băuturilor alcoolice este permisă în restaurante și baruri, deci nu este o interzicere de tip radical-islamic ci una educativ-corectivă. Chiar dacă pentru noi, poate părea o măsură strictă, trebuie precizat că în lumea islamică consumul de alcool este privit mult mai restrictiv. Bineînțeles, grupările radical-feministe și cele care promovează pseudo-valorile occidentale (printre care consumul de alcool de pe băncile școlii, așa cum se întâmplă în statele occidentale), organizații sponsorizate din afara țării, sunt acum în stradă strigând că vor parc și spațiu verde în Istanbul.
Observăm că primul ministru turc nu are mulți prieteni, nici în țară nici în afara ei, în afară de Turcia tradițională, profundă, care i-a acordat trei mandate de prim-ministru până acum. Însă Turcia, ca și România, este din fericire ancorată în mediul rural (40% din populație locuiește la țară) cu singura diferență că Turcia rurală este profund tradiționalistă, iar aici încrederea în măsurile care s-au dovedit de succes ale lui Erdogan, este deplină.
În loc de rezumat
Premierul turc a reușit să articuleze o politică sustenabilă de dezvoltare a țării pe scheletul valorilor tradiționale, așa cum nu a mai reușit nimeni în istoria modernă a țării. Modelul turc de dezvoltare economică este dat ca exemplu de oficialii BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) economistul șef al instituției, Erik Berglof, a lăudat măsurile de stabilitate ale guvernului Erdogan felicitând o ”aterizare lină” a economiei turce după criza economică, cu ocazia întâlnirii anuale ce a avut loc la Istanbul pe 10 mai anul acesta. (Sursa: The Wall Street Journal).
Pe plan internațional, premierul turc a promovat o politică externă demnă , țara sa  dispunând de a doua forță militară din NATO, după SUA, lucru ”recunoscut” și de Obama care a făcut aici  prima sa vizită externă după ce a preluat mandatul de președinte și prin realizarea unei complete independențe financiare a țării de împrumuturile externe.

Poziția sa tradiționalistă în problemele etice i-a atras eticheta de ”radical-islamist”, asemănătoare celei de ”ultra-ortodox”promovată și de unele restrânse și nereprezentative cercuri pro-occidental anti-umane din România. Este o manipulare verbală deja cunoscută, promovată de mass-media main-stream din țările așa-zis dezvoltate.
Premierul Erdogan este un turc mândru de istoria țării sale (la turci istoria a fost preponderent imperialistă și și-o asumă) așa că restaurarea cazarmei militare de la Topcu Kișlasi are o valoare simbolică, mai presus de cea comercială. Apărătorii parcului - și mă refer aici strict la militanții ecologiști, nu și la cei ce au deturnat ulterior protestul lor  - trebuie să țină seama că pe amplasament s-a aflat inițial o cazarmă, o construcție cu o valoare istorică deosebită, dărâmată de Ataturk. Deci prima utilizare publică a spațiului a fost de cazarmă. Și vin cu următoare situație ipotetică: Să presupunem că în locul Halei Matache se construiește un parc. Apoi, după o vreme, se propune un proiect de reconstrucție a Halei Matache, după proiectul original, pe amplasamentul inițial. Care ar fi poziția celor două tabere civice din București, respectiv apărătorii monumentelor-simbol ale orașului și apărătorii spațiului verde? Voi cum vă poziționați? În situația dată o soluție arhitectonică ar putea fi amenajarea unui spațiu verde în curtea interioară.
Stânga sus - fațada originală a cazarmei otomane Topcu Kislasi. Dreapta-sus imagini de la demolare. Jos-proiectul de fațadă propus.
Erdogan este un bărbat de stat ce va construi ”cazarma” cu sprijinul Turciei profunde, tradiționale, iar modelul său de lider ancorat în nevoile țării este unul de urmat și de oamenii politici din România, care au uitat de mult să se gândească la țara lor sau, și mai important, să facă istorie.
Sursa gandeste.org

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii