luni, 10 septembrie 2012

Dezvăluirile unui fost bancher despre practicile ING în România


Presiuni din partea conducerii pentru influenţarea previziunilor de curs, disfuncţionalităţi de organizare care pot afecta clienţii, conflicte de interese, bonusuri plătite prin off-shore, reacţii întârziate la executări silite vătămătoare pentru reputaţia băncii, violarea reglementărilor internaţionale, membri ai conducerii care mint sub jurământ, în instanţă

Sunt doar câteva dintre acuzaţiile pe care fostul Director al Trezoreriei ING Bank România, Florin Citu, le-a făcut în legătură cu practicile băncii la care a lucrat până în martie 2011, întâi în emisiunea TV “The Monney Show” şi apoi într-un interviu pentru Capital.

De ce a rupt tăcerea abia după un an şi jumătate? În tot acest interval, Florin Cîţu s-a aflat în proces cu ING Bank, instituţia care a desfiinţat anul trecut postul său, şi spune că reaua credinţă si atitudinea conducerii băncii cu care spera să ajungă la o rezolvare civilizată a situaţiei l-a determinat să facă aceste dezvăluiri. În plus, sesizările trimise instituţiilor responsabile – ING Bank Olanda, băncii centrale a Olandei, BNR şi statului olandez care a preluat acţiuni la ING într-un demers de salvare a băncii au rămas fără răspuns. De cealaltă parte, reprezentanţii ING România susţin, într-un mesaj intern trimis angajaţilor, că tocmai existenţa acestui litigiu, pierdut de Cîţu în primă instanţă şi aflat acum în faza de recurs, este motivul pentru care fostul trezorier face declaraţii publice ca “mijloc de dezinformare şi presiune”.



Cu rezerva menţionării încă din start a existenţei acestui conflict în instanţă şi a pretenţiilor materiale pe care fostul şef al Trezoreriei le formulează, Capital publică dezvăluirile acestuia, dată fiind gravitatea unora şi a faptului că sunt făcute de o persoană care a deţinut timp de mai mulţi ani una dintre cele mai importante poziţii într-o bancă, cu responsabilităţi care implică un mare grad de încredere din partea conducerii instituţiei şi a autorităţii de supraveghere şi fără ca activitatea şi competenţa sa să fie vreodată contestată oficial de bancă. Dimpotrivă, fostul director general al ING Bank România, Mişu Negriţoiu, spunea anul trecut că nu l-a demis pe directorul Trezoreriei, despre care afirma că are o părere foarte bună şi cu care a colaborat bine, ci poziţia sa a fost restructurată, fiind “o problemă internă a băncii”. Lui Cîtu i s-a propus să se ocupe ori de parcul de maşini şi de imobilele sucursalei, ori de controlul operaţional, propunere considerată neserioasă şi făcută special pentru a fi refuzată, întrucât fostul şef al Trezoreriei nu s-ar fi calificat pentru niciuna din variante. În urma refuzului, Cîţu a fost concediat.

Singura bancă fără trezorier

Desfiinţarea postului de Director al Trezoreriei face ca sucursala din Bucureşti a ING Bank să fie singura din grup, dar şi din România, care funcţionează de 18 luni cu această structură. În prezent, cele trei departamente ale Tretozeriei sunt conduse de şefa de Commercial Banking, Mihaela Bîtu. Potrivit lui Florin Cîţu, faptul că Trezoreria unei bănci nu este condusă de o persoană cu pregătire specială, care să se ocupe exclusiv de activitatea acestui departament, poate avea consecinţe negative. “BNR aprobă după un test persoanele care ocupă poziţia de trezorier, poziţia fiind importantă din punct de vedere al stabilităţii sistemului financiar. În orice bancă, Departamentul Trezoreriei este închis din punct de vedere al circulaţiei şi diseminării informaţiei.  Iar după ce s-a întâmplat la Societe Generale (cazul fraudelor lui Jerome Kerviel), băncile au înăsprit condiţiile de circulaţie a informaţiei înspre şi dinspre Trezorerie”, spune Cîţu. El a cerut lămuriri la banca centrală a Olandei, responsabilă de supravegherea ING Bank România, care e doar sucursală a băncii olandeze, dar nu a primit răspuns.

Chiar dacă nu are atribuţii de supraveghere pentru sucursala unei bănci străine, şi la BNR a semnalat, tot fără răspuns, un un posibil conflict de interese care ar putea afecta clienţii români, în modul în care este administrat azi departamentul. În emisiunea TV amintită, Cîţu a arătat că nu este în regulă “să ai un departament care este cel care lucrează cu banii clienţilor şi să fie controlat de cineva care oricând poate să spună  - vezi că ăla e clientul meu, dă-i o dobândă mai bună, sau ăla a greşit săracul, dă-i o dobândă mai bună – şi nimeni să nu controleze”.

Minciuni sub jurământ

Florin Cîţu a făcut plângere penală împotriva Mihaelei Bîtu, cea care conduce acum, la ING, departamentul de Commercial Banking, dar şi Trezoreria, pentru declaraţii false în instanţă. Bîtu ar fi afirmat la proces că de la Ministerul de Finanţe şi BNR i-au fost semnalate probleme de comunicare cu departamentul condus de Florin Cîţu, însă, întrebate de acesta din urmă, ambele instituţii au negat că au existat astfel de discuţii.

Presiuni pentru influenţarea previziunilor şi analizelor

“Au fost presiuni în perioada 2008 pentru a nu spune estimările corecte pe curs”, a acuzat Florin Cîţu, în emisiunea “The Monney Show”, încercările de influenţare a analizelor independente, făcute de membri din conducerea băncii . “Am primit telefoane în care mi s-a spus să nu spun asta.. Ţin minte că prin 2007 [...] am spus că dacă vin social-democraţii la putere ar fi crescut taxele (înainte de alegerile din 2008). Am primit un telefon şi mi s-a spus că nu ar fi trebuit să critici... A trebuit să scriu la Londra ca să spună în România că acest departament e independent”, a mai adăugat el, precizând că estimările sale nu a7u fost în final influenţate, în ciuda presiunilor.

Bonus plătit prin off-shore

La plecarea din bancă, Florin Cîţu susţine că a fost trimis să ceară bonusul cuvenit pentru profitul făcut de departamentul său în anul anterior la societatea înregistrată în Channel Islands din considerente fiscale ( ING Bank Jersey Limited), deşi nu are niciun contract semnat cu o astfel de entitate. A avertizat angajaţii ING şi pe blogul său să se asigure că o astfel de practică a ING nu le va crea probleme fiscale. Potrivit afirmaţiilor sale, reprezentanţii băncii au recunoscut în instanţă că bonusurile plătite prin societăţi off-shore nu sunt calificate şi tratate de ING drept venituri salariale, deşi banca le reţine angajaţilor în România impozitele cerute de lege.

Au fost impozitele respective virate statului român în condiţiile în care societatea off-shore are doar calitatea de intermediar în plata bonusurilor angajaţilor din România?  “Cred că angajaţii sucursalei din Bucureşti ar vrea să fie asiguraţi că atunci când primesc un bonus nu rămân datori vreunui stat cu care nu au legatură şi, mai ales, că banca nu intervine şi reţine impozite pe venit şi CAS într-o simpla relatie de transfer”, le-a transmis Cîţu foştilor colegi.

Executare silită controversată

Sucursala Piteşti a ING Bank a fost închisă temporar, la finele lui 2010, în condiţiile în care, pentru o datorie de doar 3 euro, majorată abuziv prin adăugarea unor cheltuieli de executare uriaşe la 3 milioane de euro, un creditor a ajuns să execute silit banca. Episodul a fost rezolvat doar după ce imaginea băncii fusese deja afectată, abia după intervenţia autorităţilor (executorul respectiv a fost exclus din profesie între timp). Florin Cîţu susţine că a semnalat conducerii băncii problema imediat ce a intrat în posesia hotărârilor judecătoreşti, iar la câteva zile după ce a căutat explicaţii a fost anunţat că i se desfiinţează poziţia dacă nu îşi dă demisia. “Nu mi-am dat demisia mai ales pentru că nu existau motive, deoarece rezultatele departamentului pe care îl conduceam erau cele mai bune de la înfiinţare”.

Încălcarea embargoului impus Iranului.

ING a recunoscut că a încălcat sancţiunile economice impuse Iranului de SUA, acceptând anul acesta să plătească o amendă uriaşă, de 619 milioane de dolari pentru a scăpa de acuzaţiile Trezoreriei americane privind falsificarea mai multor documente de înregistrare a unor tranzacţii financiare. Sucursala din România a băncii a fost şi ea implicată, prin intermediul acesteia finanţându-se, în 2003, achiziţia unui motor de avion de la un exportator din SUA de către o companie aeriană iraniană. Dezvăluirile care au alertat Trezoreria SUA au fost făcute chiar de un angajat al ING Bank România. “Tranzacţiile au fost făcute înainte ca eu să ajung în ING, dar am fost şocat să văd similitudinea dintre cele două cazuri, păstrând proporţiile totuşi. În ambele cazuri, angajaţi care vor să ascundă propriile greşeli sau vor să avanseze mai rapid în carieră subminează imaginea unei instituţii reputabile. În cazul meu, este doar dorinţa a unu sau doi oameni de a-şi rotunji veniturile sau chiar păstra locul de mncă”, spune Cîţu. Raymond Vermeulen, Head of media relations ING Group, a declarat pentru Capital că “la începutul lui 2007, când am avut rezultatele investigaţiilor interne, ING a instituit proceduri disciplinare împotriva a peste 60 de angajaţi implicaţi”.

Poziţia ING

La o listă de 14 întrebări referitoare la toate aspectele semnalate de fostul trezorier al băncii, ING Bank România ne-a răspuns că nu poate comenta şi nici demonta afirmaţiile lui Florin Cîţu atâta timp cât asupra lor urmează să se pronunţe instanta de judecată. Banca precizat: “Ulterior deciziei ING Bank de a desfiinţa poziţia ocupată de Florin Cîţu ş îcetăii relaţei contractuale (î martie 2011), acesta a înaintat o cerere de chemare în judecata. Tribunalul Bucureşti a comunicat în iulie 2012 decizia definitivă în favoarea ING Bank, prin care solicitările lui Florin Cîţu au fost respinse. Florin Cîţu a făcut recurs şi, în prezent, această cauză este în curs de soluţionare la Curtea de Apel.

ING Bank nu poate comenta şi nici demonta afirmaţiile lui Florin Cîţu, atâta timp cât asupra lor urmează să se pronunţe instanţa de judecată. ING pune mare accent pe respectarea principiilor de business, pe integritate şi conformitate. Integritatea instituţiei şi a angajaţilor săi nu este ceva negociabil. Aceste aserţiuni au fost verificate de nenumărate ori. În cadrul băncii există o serie întreagă de mecanisme de control care funcţionează foarte bine şi care asigură integritatea şi conformitatea la toate nivelurile din organizaţie”

Poziţia BNR

Capital a solicitat şi Băncii Naţionale a României să precizeze dacă modul în care e administrat în prezent Departamentul Trezoreriei la ING Bank România poate crea riscul unui conflict de interese de natură a afecta şi interesele clienţilor romani, pentru care BNR ar trebui să se autosesizeze, dacă reprezentanţii BNR au semnalat vreodata conducerii ING Bank Romania probleme de comunicare cu departamentul condus de Florin Câţu, dacă activitatea Departamentului Trezoreriei, în momentul octombrie 2008, a afectat bunele relaţii dintre ING Bank şi BNR şi dacă existenta unor presiuni cu motivaţie politică, comercială sau de altă natura, pentru influenţarea previziunilor de curs şi analizelor date publicităţii în Romania de una din bancile active în ţară sunt de natura a îngrijora banca centrală.

Prin purtătorul de cuvânt, Mugur Şteţ, BNR a răspuns: “Banca Naţională a României nu se poate pronunţa cu privire la aspectele semnalate de revista Capital, datorită faptul că supravegherea activităţii ING Bank N.V. Amsterdam - Sucursala România, având statut de sucursală a unei instituţii de credit din alt stat membru al Uniunii Europene, este exercitată de autoritatea competentă din statul membru de origine, Olanda. De altfel, aspectele care fac obiectul solicitării dumneavoastră se circumscriu împrejurărilor de fapt şi de drept aferente raporturilor de muncă dintre domnul Florin Cîţu şi instituţia de credit, raporturi faţă de care Banca Naţională a României are calitatea de terţ. Ca atare, orice alte acţiuni/solicitări aferente valorificării drepturilor domnului Florin Cîţu urmează a fi soluţionate de instanţele competente, în cadrul litigiului de muncă aflat pe rol şi care vizează strict raporturile între acesta şi  ING Bank NV Amsterdam - Sucursala Bucureşti.”
Sursa capital.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii