România, lanterna roşie a Europei în sistemul sanitar. Wirtschaftsblatt radiografiază situaţia din ţările est-europene

Sistemul de sănătate din estul Europei este bolnav, aflat într-un permanent du-te-vino de la modelul centralizat, la privatizare şi înapoi. Sistemul de sănătate din estul Europei trebuie reformat.

Acestea sunt câteva dintre concluziile trase de jurnaliştii austrieci în urma unei analize realizate de cotidianul Wirtschaftsblatt despre sistemele de sănătate din ţările est-europene.

Sănătatea este scumpă, iar despre modul în care trebuie finanţată şi care sunt structurile de asigurare optime rămân teme de discuţie nu doar în Austria, ci şi în majoritatea ţărilor din Est. De la trecutul comunist comun al acestor ţări, sistemul de sănătate s-a dezvoltat într-un mod diferit de la o ţară la alta.

Slovenia alocă 9,4% din PIB (produsul intern brut) pentru sănătate şi este de departe un elev model din acest punct de vedere, în timp ce în restul ţărilor procentul nu depăşeşte 7%.

Bacşişul omniprezent, emigrarea medicilor şi speranţa de viaţă extrem de scăzută sunt realităţi în ţările din Est, comentează jurnaliştii austrieci, care prezintă o „radiografie“ ţară cu ţară a situaţiei.

Ungaria închide spitale 

Sistemul de sănătate din Ungaria este bolnăvicios. Asta se poate observa şi din media speranţei de viaţă care stagnează în jurul valorii de 74,1 ani, mai scăzută decât în multe ţări din regiune.

În anul 2011, sumele alocate pentru sistemul de sănătate au scăzut chiar până la 2,1% din PIB.

Presa ungară vorbeşte despre spitale care refuză operaţii din lipsă de fonduri şi despre muribunzi care sunt respinşi de spitale. Datoriile clinicilor din Ungaria se ridică la aproape 150 de milioane de euro. Medicii şi asistentele lucrează în condiţii proaste şi beneficiază de salarii inferioare celor din ţările vestice, de aceea mulţi aleg să plece din Ungaria.

În anul 2011, statul a alocat caselor de sănătate aproape 2,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la o creştere a asigurărilor medicale cu 2,5%. Impozitul „Hamburger“, introdus pe alimentele considerate nesănătoase, este o măsură care ar trebui să aducă bani în conturile goale ale statului. Guvernul vrea să preia din nou spitalele judeţene. Spitalele vor fi închise, iar clădirile vândute.

Aceasta e măsura gândită de Guvern pentru a salva sistemul de sănătate. Rezultatele sunt vizibile. Ungaria importă aproximativ 70-80% din tot ce ţine de nevoile tehnico-medicale.

Rusia, campioană la numărul de medici

Populaţia Rusiei se micşorează în mod surprinzător. Din 1991 până astăzi, populaţia Rusiei a scăzut cu şase milioane de locuitori, ajungând la 146 de milioane. Motivele sunt variate, iar răspunsul se află şi în sistemul de sănătate, dar şi în consumul excesiv de alcool.

Cu 4,85 de medici la 1.000 de locuitori, Rusia este lider absolut, în condiţiile în care în Austria raportul este de doar 2,28/1.000. În ciuda acestui aspect, sistemul de sănătate rusesc a fost subfinanţat. În anii ’90, procentul care revenea sistemului de sănătate nu depăşea 3% din PIB. 

În 2009, situaţia s-a mai remediat, procentul ajungând la 5,4%, în continuare sub media ţărilor membre G8. Din 1993, Sistemul Semashko a finanţat o parte din asigurările obligatorii, în condiţiile în care până atunci sistemul trăise din impozitele încasate la buget.

Chiar şi aceste cifre nu coincid cu speranţa de viaţă extrem scăzută din Rusia. Ţări cu o speranţă de viaţă similară au alocat sistemului de sănătate fonduri cu 30 până la 40% mai mici.

Pe vremea Rusiei sovietice, ţara era un etalon în ceea ce priveşte sistemul de sănătate. În anii ’50, ruşii aveau o speranţă de viaţă superioară americanilor.

Combaterea bolilor infecţioase şi a tuberculozei erau exemple pentru lumea întreagă. Sistemul a rămas însă învechit, iar reforma a constat doar în închiderea unor spitale naţionale. Darea de mită în spitale rămâne o epidemie în Rusia. Conform unui sondaj de opinie, aproape 38,5% dintre cei intervievaţi au mărturisit că au dat bani personalului medical înainte de a beneficia de consultaţie.

Slovacia, modelul avangardist

Între sistemele de sănătate din estul Europei, Slovacia este considerată modelul avangardist. De la căderea comunismului, nici o ţară nu a mizat atât de tare pe privatizarea sectorului de sănătate, aşa cum a făcut-o Slovacia.

Bratislava şi-a propus chiar transformarea spitalelor în societăţi pe acţiuni, însă iniţiativa a picat după opoziţia medicilor. Meritul pentru privatizarea sistemului de sănătate îi aparţine premierului Mikulas Dzurinda (1998-2006). Sub egida lui, asigurările de sănătate au fost înscrise la Bursă în 2006.

Această terapie de şoc avea menirea de a crea o competiţie liberă. Dacă aceste măsuri vor continua şi în mandatul premierului Robert Fico, este puţin de crezut. Guvernul slovac alocă 8,5% din PIB pentru sănătate. În schimb, neglijează infrastructura. Spitalele au în medie 34,5 ani, iar din 2003 nu s-au mai făcut investiţii semnificative în infrastructură.

Slovenia, elevul-model

Preşedintele Centrului European pentru Politica de Asistenţă Socială şi Cercetare de la Viena, Maria Hofmarcher, a numit Slovenia „elevul-model între noile state membre UE când vine vorba de sistemul de sănătate“.

Reformele sistemului au fost primite bine de cei aproximativ două milioane de locuitori. Cu o speranţă de viaţă de 79 de ani şi cu 9,1% din PIB alocat sistemului sanitar, Slovenia este lider necontestat între ţările est-europene. Spre deosebire de Slovacia, Slovenia a mizat pe un monopol în cazul asigurărilor de sănătate.

După căderea comunismului, statul sloven a introdus o asigurare socială identică pentru toată lumea. „Slovenia a mizat pe un sistem unitar. Efectul de zig-zag şi încetinirea procesului au fost evitate“, consideră Hofmarcher. Slovenia riscă să cadă totuşi de pe podium dacă va fi lovită de o nouă criză economică, mulţi sloveni devenind incapabili să îşi mai plătească asigurările de sănătate.

România codaşă, cu legea la reexaminare

Şi românii îndură reforma sistemului de sănătate. De ani de zile România deţine lanterna roşie în clasamentul european al sistemelor de sănătate. În special în ceea ce priveşte sumele pe care le alocă statul pe fiecare locuitor în parte.

În Europa, ţările alocă în medie 1.800 de euro pe cap de locuitor, în timp ce în România se alocă doar 600 de euro. Doar 5,4% din PIB este alocat pentru sistemul de sănătate. Nici măcar jumătate faţă de cât alocă Austria, remarcă Wirtschaftsblatt.

O nouă variantă a reformei sistemului de sănătate s-a încheiat cu un protest masiv. În direct la un post de televiziune, subsecretarul de stat Raed Arafat şi-a anunţat demisia şi a generat un val de proteste în România.

La începutul anilor ’90, doctorul Arafat a creat în România serviciul de salvare SMURD, o organizaţie privată care apoi a ajuns un serviciu de stat. SMURD este considerat un exemplu de români. Tocmai de aceea, FMI şi UE au descurajat, în mod public, reformarea SMURD.

Proiectul de lege a sănătăţii este în faza de modificare, iar Raed Arafat şi-a reluat în cele din  urmă activitatea în funcţia de subsecretar de stat.Pe de altă parte, zilele trecute, directorul Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Mihai Lucan, susţinea că 55% din populaţia României nu plăteşte asigurările de sănătate, iar în condiţiile subfinanţării sale, sistemul sanitar nu va putea supravieţui, informează Agerpres.

Medicul Lucan a arătat că el se confruntă, la ora actuală, cu o serie de situaţii limită, „din cauza unor legi aplicate intempestiv, fără ancorare în situaţia reală a structurii sociale româneşti“.

„S-a ajuns ca o parte din cei ce au construit şcoli, drumuri, structuri funcţionale sunt scoşi la pensie aproape ca nişte muncitori din laminoare, iar generaţia care urma să îi înlocuiască nu a ajuns la maturitatea profesională necesară sau, mai rău decât atât, s-ar putea să nici nu ajungă vreodată. O zonă de mijloc de doctori sunt foarte căutaţi în străinătate şi pleacă, au motive să plece. Şi se ridică următoarea întrebare: Cu cine se va face asistenţa medicală în România, pentru că groapa deja se sapă. Nici o lovitură nu a fost mai perfidă şi mai distrugătoare decât nişte legi aplicate neadecvat. Legile sunt în aşa fel făcute încât nu va rămâne nimeni, nimeni în sistem. Unde se vor duce pacienţii? Se va organiza un sistem sanitar fără persoane. Asta se va întâmpla“, a adăugat Lucan. Sursa Romaniadindiaspora