joi, 9 iunie 2011

Românii care muncesc în străinătate au strâns 100 mld. euro în ultimul deceniu. Băncile româneşti, scoase din traseul banilor către România

Autor: Adelina Mihai Articol din Ziarul Financiar
Experţii fundaţiei Soros au făcut primul studiu privind averea românilor din străinătate.

Cei 3 milioane de români plecaţi în ultimii zece ani la muncă în Europa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care le ţin în băncile străine şi sub formă de cash, estimează experţi ai Fundaţiei Soros, adică de patru ori mai mult decât au românii de acasă în băncile româneşti.
Acesta este primul studiu care măsoară sumele strânse de români în străinătate şi nu numai remiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru 2010. Au existat însă ani, din 2000 încoace de când a început migrarea masivă la muncă în străinătate, când românii de afară au trimis şi câte 7 - 8 miliarde de euro pe an în ţară. Cele 100 de miliarde adunate de românii plecaţi în străinătate de-a lungul celor 10 ani înseamnă circa 35.000 de euro de persoană. Astfel, o fundaţie îşi pune pentru prima dată problema sumei pe care o economisesc cei 3 milioane de români aflaţi la muncă în străinătate şi realizează un studiu despre migraţia românilor. Pe de altă parte, românii au depozite în bănci de 25 de miliarde de euro.

"În perioada august 2009- august 2010, românii din străinătate au economisit aproape12 miliarde de euro. Economiile totale ale românilor aflaţi la muncă în străinătate în ultimii zece ani s-ar putea estima astfel la o valoare de 100 de miliarde de euro", este de părere Gabriel Petrescu, director executiv al Fundaţiei Soros, care a realizat un studiu recent despre migraţia în România în parteneriat cu International Agency for Source Country Information, un ONG fondat în Austria, care realizează cercetări despre migraţie încă din 2004. Dacă românii din străinătate au economisit anul trecut 11,98 miliarde de euro, valoarea remiterilor în ţară a fost de 2,87 miliarde de euro. Banii transferaţi în ţară de românii din străinătate în perioada 2005- 2010 (pentru care există date disponibile) au fost în sumă de 30 de miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

În general, românii care pleacă în străinătate (45%) spun că nu se întorc fără să-şi realizeze obiectivul de economisire. În medie, un emigrant român care lucrează în străi­nătate nu vrea să se întoarcă acasă fără o sumă economistă cuprinsă între 80.000 şi 120.000 de euro.

"Românii îşi ţin banii în băncile din ţara de migraţie, interesant este însă că peste 55% îşi ţin economiile în conturi curente şi numai 2% în depozite, ceea ce înseamnă că există o lipsă de educare în acest sens. De altfel, 30% dintre aceştia îşi ţin banii sub formă de cash", a adăugat Petrescu, care a absolvit programul de Executive MBA oferit de şcoala de afaceri ASEBUSS.

Petrescu a urmat mai multe cursuri de educaţie managerială la University of Pennsylvania, Harvard Business School, INSEAD sau London School of Economics.
Un familie de români care lucrează în străinătate economiseşte anual circa 9.015 euro şi trimite acasă numai 2.157 de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare euro trimis acasă, românii din străinătate economisesc câte 4 euro în ţara de migraţie.

Românii nu se duc la muncă în străinătate ca să trimită bani acasă, ci se duc pentru a economisi. De aceea, ei privesc remiterile ca pe o cheltuială şi nu ca pe o investiţie, iar dacă după o anumită perioadă se întorc în ţară cu 60.000 de euro, de exemplu, pe care să-i folosească pentru achiziţia unui apartament, ei nu fac remiteri, ci "migration transfer" (transfer la purtător - n. red.).

"Migraţia trebuie privită ca o afacere cu reglementări foarte stricte. Guvernele ar trebui să colaboreze cu sectorul privat, să le ofere un climat prin care să poată crea noi locuri de muncă şi să atragă transferurile de bani de la cetăţenii plecaţi în străinătate. Băncile pierd o oportunitate foarte mare în acest segment de piaţă, pentru că nu privesc emigranţii ca pe nişte clienţi, ci ca pe nişte oameni săraci, care muncesc de cele mai multe ori ilegal", susţine olandezul Nicolaas de Zwager, director şi fondator al International Agency for Source Country Information şi autor al studiului. Anterior, de Zwager a fost directorul Centrului Internaţional pentru dezvoltarea politicilor de migraţie (în perioada 1998 - 2004) şi şeful misiunii în cadrul International Organisation for Migration în Kiev (1996 - 1998). El admite totuşi că deşi românii trimit anual în ţară circa 3 miliarde de euro şi economisesc 12 miliarde de euro, remiterile sunt foarte importante, pentru că reprezintă o modalitate eficientă de a lua bani de la cei care au şi de a-i oferi celor care au nevoie de ei.

"Practic, 3 milioane de români din străinătate întreţin anual un milion de gospodării din România prin intermediul remiterilor, de aceea este bine ca aceste transferuri să fie încurajate să aibă loc în continuare, însă prin canale formale", a adăugat de Zwager.

Aproape jumătate (41%) dintre românii din străinătate preferă să trimită bani acasă prin canale informale, ceea ce înseamnă că băncile pierd anual oportunitatea de a intermedia transferuri de peste 1 miliard de euro, bani care sunt trimişi acasă sub formă de cash.

Vor fi tot mai multe valuri de migraţie, iar cea mai mare provocare a guvernelor în următoarea perioadă va fi reprezentată de modalitatea prin care vor putea obţine beneficii de pe urma mişcărilor migraţioniste.

Din punctul de vedere al migranţilor, remiterile sunt văzute ca o cheltuială, pentru că ei trimit bani în ţară familiei sau prietenilor pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere.

"Din punctul de vedere al migranţilor, remiterile sunt văzute ca o cheltuială şi le contabilizează ca atare. Drept urmare, remiterile nu sunt folosite pentru investiţii, ci pentru consum, iar adesea consumul înseamnă achiziţia de produse importate. Astfel, o mare parte dintre banii din remiteri ajung astfel tot în Germania", a mai spus de Zwager.
Românii trimit mai puţini bani acasă (2.157 euro pe an) decât emigranţii din Republica Moldova, de exemplu, care trimit rudelor, în medie, câte 3.678 de euro pe an, pentru că au început să plece cu tot cu familia la muncă în străinătate, pe când din Moldova pleacă mai mult femeile, care se ocupă cu activităţi casnice. O altă explicaţie pentru care românii trimit mai puţini bani în ţară este că media de vârstă a acestora este de 32 - 33 de ani, ceea ce înseamnă că majoritatea părinţilor lor încă sunt angajaţi şi nu au nevoie de suportul lor financiar.

"Migranţii români nu vor să se integreze în comunităţile în care lucrează, ei nu merg la restaurante şi nu-şi cumpără haine. Dacă sunt frustraţi că nu-şi ating obiectivele şi situaţia în ţară nu s-a îmbunătăţit, atunci încep să cheltuie din bani", a adăugat de Zwager.

Migranţii sunt sătui să fie priviţi ca nişte surse de venit şi de aceea misiunea lor în străinătate a devenit aceea de a strânge bani pentru a veni în ţară, să-şi cumpere o casă şi să se asigure că vor avea o pensie. De aceea, ei nu vor să se integreze în comunitatea din ţara în care au emigrat şi nici nu-şi închiriază apartamentele sau casele din ţară pentru perioada în care emigrează. Peste 60% din românii emigranţi sunt căsătoriţi, mai arată cercetarea.

Fiecare român care pleacă în străină­tate trimite bani acasă de 2 sau maximum 4 ori pe an şi speră să se întoarcă definitiv într-o perioadă medie de 5,4 ani.

"Studiul a mai spulberat un mit despre emigranţii români. Aproximativ 70% dintre românii din străinătate lucrează în sectorul formal, iar 5% au firme proprii sau contracte de tip PFA, pentru a evita restricţiile de pe piaţa muncii din statele nordice", a explicat de Zwager.

El a mai precizat că un alt rezultat surprinzător al studiului a fost acela că 80% dintre românii emigranţi au dreptul să lucreze legal în ţara în care au emigrat şi sunt conştienţi de aceste oportunităţi.

În ceea ce priveşte structura emigranţilor români în funcţie de mediul de provenienţă, studiul arată că 48% dintre migranţi provin din mediul rural şi 52% din mediul urban. Românii ar prefera să fie săraci în Spania decât să fie săraci în România. Cei mai mulţi emigranţi români (86,2%) au studii medii, în timp ce numai 12,4% au studii superioare. Se remarcă însă un "exod" al românilor cu înalte calificări în statele care nu fac parte din Uniunea Europeană (precum Canada sau SUA), unde peste 44% dintre cei care pleacă au studii superioare, aici plecând mai mult ingineri IT sau medici. Aproape unu din cinci (18%) dintre aceştia pleacă în afară în condiţiile în care au un job în România.

Studiul, care a măsurat datele pentru perioada august 2009 - august 2010, a fost realizat pe un eşantion de 15.100 de familii de români aflaţi la muncă în străinătate, iar un număr de 1.130 de interviuri au fost validate şi au avut răspunsuri complete la întrebările din chestionare. Marja de eroare a studiului este de +- 3%. Numărul de români care lucrează în străinătate, de 2,9 milioane de persoane, a fost realizat folosind o medie a tuturor statisticilor privind numărul de emigranţi. Un număr oficial al românilor aflaţi la muncă în străinătate va fi disponibil abia în luna martie a anului viitor, când INS va publica primele rezultate preliminare ale recensământului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii