marți, 3 aprilie 2012

Toţi oamenii lui Ungureanu, cei 26 din mediul privat care trebuie să relanseze economia


Toţi oamenii lui Ungureanu, cei 26 din mediul privat care trebuie să relanseze economia
Ca să înţeleagă ce se întâmplă în mediul privat şi ce măsuri economice să ia, premierul şi-a format un consiliu de experţi din antreprenori, bancheri sau şefi de mari companii. 

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu, 44 de ani, urmează să anunţe în această după-amiază componen­ţa consiliului de consultanţi care îi vor da sfaturi în privinţa strategiei economice care ar trebui să fie urmată de Guvern şi soluţiile care ar putea fi puse în practică pentru susţinerea şi creşterea economică.
Conform unor surse de pe piaţa financiară, după o lună de discuţii, premierul Ungureanu s-a decis asupra componenţei acestui consiliu, care este format din antreprenori români care au lansat în ultimii 20 de ani branduri proprii sau afaceri de succes sau executivi români care conduc companii multinaţionale, local şi regional.
Este pentru prima dată când un premier constituie un asemenea consiliu care ar trebui să vină cu soluţii din mediul privat către cel guvernamental pentru creşterea economică.
De-a lungul anilor, toate guvernele au fost criticate că nu au ascultat "vocea" mediului de business în introducerea unor măsuri economice sau în lansarea unor programe. De-a lungul anilor, mediul privat de business a format câteva organizaţii care au câştigat teren şi voce - Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, AmCham (Camera de Comerţ Româno- Americană).
Oamenii de afaceri români au fost destul de divizaţi de-a lungul anilor şi de aceea nu a existat o organizaţie puternică patronală care să aibă o voce comună. Conform ultimelor date, în România există 12 patronate care reprezintă interesele oamenilor de afaceri români. Premierul Ungureanu a selectat 26 de persoane din toate domeniile de activitate. Aceşti 26 de consultanţi care vor discuta cu premierul în privinţa problemelor economice vor fi coordonaţi de Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank. El este unul dintre bancherii români care au câştigat teren în ultimul an în mediile financiare, fiind unul dintre apropiaţii lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. De altfel, Răsvan Radu a fost susţinut de Isărescu să intre alături de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, în "Comisia Trilaterală", una din organizaţiile cu influenţă la nivel politic şi financiar mondial.
Ca secretar al consiliului a fost ales Ionel Blănculescu, fost ministru în cabinetul Năstase şi ulterior preşedinte al AVAB, instituţia care a preluat în urmă cu 12- 14 ani creditele neperformante din sistemul bancar. Înain­te de învestirea lui Ungureanu în februarie ca premier, numele lui Blănculescu era şi el vehiculat în mediile publice pentru această funcţie.
Acest consiliu îi va avea în componenţă ca antreprenori pe Horia Ciorcilă (cel care a pus bazele Băncii Transilvania şi este preşedintele băncii), Dan Şucu (cel care a creat Mobexpert), Dragoş Pavăl ( cel care deţine cel mai mare retailer român - Dedeman), Radu Timiş (fondatorul CrisTim), Raul Ciurtin ( cel care a adus Albalact - brandul Zuzu - în topul companiilor din sectorul de lactate), Gabriel Comănescu (proprietarul Grup Servicii Petroliere, una din cele mai interesante companii aflate în proprietatea unui antreprenor român, având în vedere că în acest sector sunt numai giganţi mondiali), Florin Talpeş (cel care a fondat, acum două decenii, compania Softwin, creatorul celui mai bine vândut produs românesc în lume - antivirusul BitDefender), Mihai Marcu (cel care a format cel mai mare operator de servicii medicale private - MedLife) sau Gabriel Biriş (un cunoscut consultant fiscal şi partenerul unei firme de avocatură - Biriş Goran). Dintre românii care sunt în poziţii de top la multinaţionale, Ungureanu i-a ales pe: Mariana Gheorghe (CEO Petrom, cea mai mare companie din România, controlată de grupul austriac OMV), Constantin Stroe (vicepre­şedinte Dacia şi cel care ştie pe de rost toată industria auto din România), Mihai Rohan ("tatăl cimentului" şi preşedintele Carpatcement), Cristian Colţeanu (mulţi ani înalt funcţionar în Ministerul Afacerilor Externe, iar acum şeful pe România al General Electric), Dragoş Damian (CEO Terapia Rambaxy, cel mai mare producător de medicamente local), Andrei Caramitru (şeful pe Europa de Est al unei divizii din cadrul McKinsey - cea mai influentă firmă de consultanţă din lume; este fiul cunoscutului actor Ion Caramitru) sau Silviu Hotăran (acum consultant, dar a fost timp de 12 ani şeful operaţiunilor Microsoft în România).
Din consiliu mai face parte Sergiu Manea, cel care a lucrat în ulti­mii ani în sectorul financiar din afară şi care urmează să preia, după aprobarea BNR, una din poziţiile de vicepreşedinte în cadrul BCR.
Florin Pogonaru, care acum 18 ani era în departamentul de reformă al guvernului Văcă­roiu, se reîntoarce la Palatul Victoria, de data asta cu un alt prim-ministru. El este cunos­cut mai mult ca fiind preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Este membru în boardul BCR.
Radu Merica, un fost şef al Ţiriac Holdings şi actualmente preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, alături de preşe­dintele AmCham, întregesc acest consiliu. De aseme­nea, Marius Marin (şeful producătorului de materiale de construcţii Macon Deva), Dragoş Anastasiu (proprietarul grupului Euro­lines), Nicuşor Şerban (proprietarul Agroserv Mariuta şi vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Produ­cătorilor Agricoli din România) şi Felix Lucuţar (managing partner al companiei de consultanţă pentru investiţii agroindustriale şi infrastructură rurală AgricultureCapital and Engineering) mai fac parte din noua echipă de consultanţi a lui Ungureanu.
Odată cu izbucnirea crizei financiare în toamna lui 2008, România a intrat pe o traiec­torie economică descendentă. În 2009, guver­nul Boc a asistat, având alături o plasă de sal­vare de 20 de miliarde de euro din partea FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, la o cădere economică de 7%.
După ani, conduce­rea Băncii Naţionale a recunoscut că nu a simţit apariţia crizei şi nici nu şi-a dat seama cât de repede poate să cadă economia românească. Având în vedere că în 2009 erau alegeri prezidenţiale, FMI a dat banii şi nu a impus prea multe condiţii de reduceri de cheltuieli guverna­mentale care să oprească creşterea deficitelor. În 2009, România a avut un deficit bugetar de 13 mld. euro, o sumă imensă, care a fost finanţată prin cel mai mare împrumut luat vreodată şi din împrumuturi de pe piaţa internă, la dobânzi care au depăşit 12% la lei (faţă de 6% astăzi).
În 2010, guvernul Boc a aşteptat să se îmbunătăţească situaţia economică, dar cum ea nu a venit, preşedintele Băsescu a tăiat salariile bugetarilor cu 25%, iar Guvernul a majorat TVA de la 19% la 24%, ceea ce a lovit în plin mediul de business. Din păcate, alături de aceste tăieri de salarii şi majorarea TVA, gu­ver­nul Boc nu a venit cu un plan clar de relansare eco­nomică, ci doar cu câteva măsuri - progra­mul "Prima casă" sau câteva ajutoare de stat. Confruntându-se cu această cădere eco­nomică şi cu scăderea dramatică a consumului, sectorul privat a cerut măsuri active de relansare, care să întoarcă o economie din groapa în care intrase. Având în vedere divi­zarea mediului de afaceri românesc, niciodată nu s-a auzit o voce clară care să conteze în discuţia cu Guvernul. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care există percepţii diferite între cum se vede de la Palatul Victoria economia şi cum se vede evoluţia afacerilor de către mediul privat. Ungureanu, care nu este un specialist în economie, el fiind de formaţie istoric, iar înainte fiind ministru de externe şi şeful Serviciului de Informaţii Ex­terne, va trebui să selecteze din toate propu­nerile care vor răsări în cadrul discuţiilor acestui consiliu pe cele care pot avea un impact semnificativ pentru toată economia, nu numai pentru un sector.
De asemenea, premierul trebuie să-şi definească care sunt sectoarele care ar putea fi susţinute de stat şi unde România să aibă un avantaj competitiv în faţa altor state. O altă întrebare la care acest consiliu va trebui să gă­sească un răspuns pe care să i-l ofere lui Ungu­reanu este cum să crească din nou investiţiile străine, care s-au prăbuşit în ultimii ani.
Aşteptările de la acest consiliu sunt mari, având în vedere că există multe personalităţi în el, din domenii diferite, care trebuie să-şi armonizeze poziţiile şi să iasă public cu o opinie comună care să fie susţinută de toţi.

Sursa ZF

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii