joi, 16 februarie 2012

Isărescu, guvernatorul BNR: Bancherii să facă banking adevărat. Noi nu ne transformăm în societate de administrare a imobiliarelor


Banca centrală nu este dispusă să extindă scadenţele la operaţiunile repo sau să diminueze prea curând rezervele minime obligatorii (RMO) şi nici nu intenţionează să ofere lichiditate băncilor comerciale pe baza portofoliilor de credite imobiliare, fiind necesar ca bancherii "să facă banking adevărat" şi să administreze riscurile pe care şi le-au asumat, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Şeful băncii centrale a răspuns astfel mai multor comentarii care au apărut în ultima vreme pe piaţa bancară conform cărora reducerea ratei dobânzii de politică monetară a BNR s-ar putea transmite mai repede spre clienţii băncilor dacă instrumentele prin care banca centrală injectează lichiditate în piaţă ar avea scadenţe mai mari sau dacă ar fi reduse RMO.

În legătură cu discuţiile privind alternativa ca BNR să ofere lichiditate băncilor inclusiv pe baza portofoliilor de credite, care să fie aduse drept garanţie, Isărescu a spus că se aşteaptă ca bancherii "să facă banking adevărat" şi să administreze riscurile pe care şi le-au asumat, banca centrală nefiind dispusă să preia riscurile, în timp ce bancherii "se spală pe mâini".

"Altă discuţie: de ce nu dă BNR lichiditate pe bază de portofolii de credite. Noi să le luăm în garanţie şi ei să se spele pe mâini. Nu ne transformăm în societate de administrare a imobiliarelor. Bancherii ar trebui să facă banking adevărat. Şi-au asumat nişte riscuri şi trebuie să le administreze", a declarat recent Isărescu, într-o conferinţă de presă.

Cum pot face băncile rost de lichidităţi

De la începutul crizei, BNR a extins treptat gama de colateral eligibil la refinanţarea băncilor, incluzând titlurile în euro emise de Finanţe pe piaţa internă, precum şi pe piaţa externă. Ultima schimbare permite băncilor să facă rost de lichidităţi de la BNR cedând la schimb portofolii de obligaţiuni în euro emise de Finanţe pe piaţa externă.

Extinderea gamei de instrumente le dă posibilitatea băncilor să aibă acces la cash în eventualitatea în care pe piaţă apar sincope de lichiditate sau atunci când o bancă pierde accesul la piaţa interbancară din diferite motive care îi afectează profilul de risc.

Pentru a se proteja şi mai bine de situaţii extreme, băncile încă lucrează la un proiect de reglementare a aşa-numitelor "covered bonds" - obligaţiuni care au în spate credite ipotecare de calitate ridicată sau credite acordate sectorului public.

Circa 24 de ţări europene au reglementat de mai mulţi ani acest instrument de finanţare folosit de bănci cu succes chiar şi după prăbuşirea Lehman Brothers. Banca Centrală Europeană le-a acceptat la cumpărare în anii de criză în cadrul unui program special, în anumite condiţii.

Aceste instrumente sunt considerate mai sigure pentru cumpărător pentru că garantează recursul atât asupra emitentului, cât şi a colateralului pe care îl au în spate.

Băncile din România pot emite, în prezent, obligaţiuni ipotecare - valori mobiliare care se bazează pe un portofoliu de credite ipotecare asupra căruia investitorii dobândesc garanţie de prim rang şi drept de preferinţă în raport cu orice alt creditor al emitentului - în baza legii obligaţiunilor ipotecare intrată în vigoare în 2006. Totuşi, cadrul de reglementare al acestor instrumente ar urma să fie extins şi detaliat conform modelelor europene.

Rămâne ca BNR să stabilească eventual şi alte active pe baza cărora băncile să poată emite obligaţiuni, pe lângă obligaţiunile ipotecare deja reglementate, dar care până acum nu au fost folosite deloc pe piaţa locală. De asemenea, nu a fost înfiinţată nicio bancă ipotecară.

Rămânem cu repo la o săptămână

Actualele opera­ţi­uni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat) organizate săptă­mânal de BNR au scadenţa la şapte zile, mult sub depozitele atrase de bănci de la clienţii nebancari, şi încă nu ating vizibil ratele interbancare Robor la nouă sau 12 luni.

BNR a operat trei reduceri succesive ale dobân­zii-cheie, până la 5,5% pe an, însă, până acum, "semnalul" nu a ajuns la clienţii băncilor. Isărescu a dat asigurări că funcţionează canalul de transmisie a politicii monetare, ajustările dobânzii-cheie urmând să se transmită în piaţă, deşi cu o întârziere.

Indiscutabil, operaţiunile de tip repo prin care BNR furnizează săptămânal din octombrie 2011 finanţare băncilor în schimbul unui colateral au crescut în importanţă pentru reglarea lichidităţii de pe piaţă.

Isărescu crede că, indiferent dacă scadenţele la operaţiunile repo ar fi extinse, se vor găsi în continuare critici, iar discuţiile ar continua. "Dacă am majora la două săptămâni, ar cere la o lună. Dacă am face pe şase luni, ar cere trei ani. Nu cred că am atenua discuţiile. Se vor găsi unii să ne critice. Să vedem ce ne-ar aduce ca şi colateral pe trei ani".

Principalul colateral acceptat de BNR sunt obliga­ţiunile de stat, cea mai mare parte fiind încă pe termen scurt.

Pentru a preveni o criză gravă de lichiditate, Banca Centrală Europeană (BCE) a împrumutat masiv băncile la o dobândă scăzută pentru a sprijini creditarea şi a promovat programul de achiziţii a obligaţiunilor guvernamentale. Una dintre facilităţile de îm­­prumut lansate la sfârşitul anului trecut de BCE urmăreşte oferirea de lichiditate pe trei ani.

Băncile trebuie să pună însă pe masă obligaţiuni de stat, operaţiunea fiind necesară pentru ca acestea să fie acceptate drept garanţie pentru noile împrumuturi oferite de BCE.
Isărescu a atenţionat că nu trebuie făcută comparaţia între operaţiunile realizate de BCE şi cele care pot fi realizate de BNR, aducând în atenţie şi nivelul rezervelor minime obligatorii care constituie un stoc de lichiditate foarte confortabil specific sistemului bancar românesc.

Cum rămâne cu RMO

Isărescu a afirmat că diminuarea RMO ar duce la creşterea excesului de lichiditate pentru întregul sistem bancar. El a dat asigurări că banca centrală ar urma să "elibereze" aceste sume în "momentul propice", cu efecte pozitive asupra creşterii economice.

"Sunt multe bănci cu exces de lichiditate. Există şi câteva bănci cu deficit de lichiditate. Banii nu se plimbă de la cei cu excedent de lichiditate la cei cu deficit de lichiditate. De ce băncile cu excedent de lichiditate nu dau la băncile cu deficit este o problemă de încredere între bănci. Reducerea RMO nu se poate face discriminatoriu. Dacă am reduce RMO pentru întregul sistem bancar am mări exesul de lichiditate. Preferăm să fim intermediari. Dăm lichiditate prin operaţiuni săptămânale în mod permanent celor care au nevoie de lichiditate. Nu ne opunem unei reduceri a RMO. Când analiza va arăta ca este nevoie de lichiditate o să le dăm".

Cea mai recentă ajustare a rezervele minime obligatorii, cu 5%, de la 25%, a fost operată în primăvara anului trecut, pentru pasivele în valută.

Pentru pasivele cu scadenţă reziduală mai mică de doi ani la finele perioadei de observare, rata rezervelor minime obligatorii este de 15% la lei si 20% la valută.
Sursa zf

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii