joi, 15 septembrie 2011

Corporatism

Astazi nici macar nu avem capitalism, ci o forma de corporatism, in care marile corporatii isi cumpara privilegii de la factorii de decizie politici. Aceste privilegii incalca drepturile indivizilor, prin faptul ca li se ingradeste dreptul de a actiona liber, sau chiar le este spoliata proprietatea si rodul muncii. Inflatia, care e o forma de taxare putin vizibila, precum si taxele directe sau indirecte, percepute de stat pentru propriile cheltuieli si in vederea redistributiei catre grupuri de interese privilegiate, indiferent ca e vorba de asistati sociali cronici sau clienti politici sunt o forma de furt. Orice sistem care se bazeaza pe furt este condamnat pieirii. Asa cum a cazut socialismul va cadea si corporatismul. A enumera modurile in care statul ne restrictioneaza dreptul de a actiona liber, in conformitate cu dreptul nostru la proprietate, si fara a-l afecta pe cel al altora ar lungi prea mult acest comentariu, pentru ca aproape toate formele de reglementare fac acest lucru. Mai mult, unele reglementari nu fac altceva decat sa favorizeze si sa protejeze frauda si pe cei care o infaptuiesc. Un exemplu clar este tocmai sistemul bancar, care in aparenta este "prea putin reglementat". Problema e defapt ca e reglementat mult si prost, in sensul restrangerii sau eliminarii concurentei, si favorizarii comportamentelor riscante, la limita, sau dincolo de limita criminalitatii. Iata si exemple concrete: - Productia de moneda este monopolul unei banci centrale, care serveste interese politice si nu economice; - Moneda produsa de banca centrala poarta costuri extrem de scazute pentru aceasta, deoarece nu este acoperita de niciun bun economic, cale expansiunii infinite (hiperinflatie) fiind mereu deschisa; - Reglementarile de tip "legal tender" impun utilizarea acestei monede, in majoritatea tranzactiilor, in locul unei monede agreate de comun acord de catre partile contractante. In lipsa interventiei guvernamentale, actorii de pe piata ar fi capabili sa convina asupra uneia sau mai multor monede universale, definite ca cele mai vandabile marfuri de pe piata, divizibile si nealterabile in timp. Nu e de mirare ca mii de ani oamenii au ales acelasi lucru - metalele pretioase, si nu niste hartii frumos colorate fara nicio acoperire (bancnotele au aparut ca certificate de depozit pentru cantitati de metale pretioase; - Productia de credit este planificata central de catre aceeasi banca, prin manipularea dobanzii de referinta si a rezervelor obligatorii impuse bancilor; - Reglementarile impuse de catre banca centrala si alte institutii regulatorii si "asiguratorii" creeaza un fals sentiment de siguranta in sistem, atat pentru banci, cat si pentru clientii lor; - Existenta bancii centrale, in calitate de imprumutator de ultima instanta, precum si a posibilitatii ca statul sa preia pierderile, favorizeaza comportamentul nesabuit al bancilor, care opereaza cu capitalizari extrem de scazute, uneori mai mici ce 1%. Ele sunt virtual falimentare la orice moment; Consecinta utilizarii unei monede fara nicio acoperire, asupra careia exista un monopol dependent politic, si a posibilitatii de a expanda creditul fara a-ti asuma prea multe riscuri produc erori decizionale si distorsiuni in alocarea resurselor la nivelul antreprenorilor, care sunt defapt cauza principala a ciclului economica. In timp ce banii sunt practic nelimitati, nu acelasi lucru se poate spune si despre resurse. In momentul in care antreprenorul are acces la bani foarte usor, el va tinde sa isi faca planuri extrem de greu de realizat, si foarte riscante. La finalul ciclului economic, antreprenorii intrati in joc folosesc din ce in ce mai multi bani, pentru a licita pentru din ce in ce mai putine resurse, lucru care duce la explozia pretului acestora, si pentru multi dintre ei la imposibilitatea de a le achizitiona, si de a finaliza proiectele incepute. Astfel, antreprenorii dau faliment, iar preturile incep sa scada. In mod normal, ar trebui sa urmeze si o ajustare a datoriilor la valoarea activelor, cand bancile sunt nevoite sa isi asume la randul lor pierderile. Insa banca centrala, pentru a evita recesiunea, prin scaderea dobanzii de referinta, pompeaza bani in sistem pentru a mentine cu orice pret valorile activelor ridicate, sau chiar pentru a ajuta in mod direct bancile sa evite falimentul. Pe langa interventia bancii centrale, statul mai intervine si direct, prin programe de "stimulare" a cererii, preluarea datoriilor neperformante, sau chiar a bancilor falimentare in intregime, totul pe seama cresterii deficitului, datoriei publice, a inflatiei, si a fiscalitatii. Practic, prietenii politici, mai ales cei din sectorul bancar sunt salvati pe seama indivizilor care au stat afara din joc. O astfel de actiune este nu numai imorala, ci si paguboasa pentru economie, deoarece prelungeste perioada de alocare ineficienta a resurselor, si face ajustarea absolut necesara, cunoscuta sub numele de "recesiune" mult mai dura pentru toata lumea. Dupa cum s-a vazut si in America, programele de "redresare" nu au facut decat sa distruga bogatie, prin favorizarea investitiilor neperformante, dar intreprinse de actori bine conectati politic, si prin distrugerea accelerata a locurilor de munca din sectorul privat. Ori, dupa cum am explicat in primul paragraf, un asemenea sistem nu este capitalism, ci corporatism, adica mai degraba o forma de socialism economic. Nu capitalismul si pietele esueaza, ci tocmai socialismul. Orice farama de socialism, oricat de mica, odata aruncata in angrenajele pietei, va fi capabila sa le faca sa functioneze prost. A arunca cu reglementari si programe de "relansare" care sunt opera birocratiei etatiste asupra unei probleme de acest tip este ca si cum ai incerca sa repornesti masinaria desertand un sac intreg de nisip inauntrul ei. Nu va faceti iluzii ca politicienii "de dreapta" gandesc altfel. Ei sunt la fel de socialisti prin definitie, pentru ca le convine de minune sa stea pe locul planificatorului central, si sa faca schimb de favoruri cu companiile corupte. Alex Nicolin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sper sa putem comenta impreuna

Stramosii

Stramosii