5 beneficii uimitoare ale cafelei pentru gradina

Cafeaua este aliatul de nadejde al oricarui gradinar. Daca pana acum obisnuiai sa arunci zatul ramas in ibric, va trebui sa schimbi acest obicei. Iata cate utilizari ii pot gasi in gradina.

Adauga zatul la compost

Zatul de cafea poate fi adaugat cu succes la prepararea compostului. Aceasta ofera solului substante nutritive esentiale precum fosfor, potasiu si magneziu.

Trandafirii adora cafeaua

Cafeaua este "arma secreta" pe care o folosesc crescatorii experimentati de trandafiri. Cafeaua ajuta trandafirii sa creasca rapid si sa aiba multiple florescente. Cafeaua imbogateste solul cu nitrogen (in cantitati mici) si ii ofera un ph neutru. De asemenea, atrage ramele care aereaza solul si ajuta la combaterea bacteriilor existente in sol.

Stimulent de crestere pentru morcovi

Cafeaua contribuie la stimularea cresterii culturilor de morcovi. Inainte de a semana morcovii amesteca semintele acestora cu cafea macinata si abia apoi seamana morcovii in gradina. Vor incolti rapid si vei obtine o cultura bogata de morcovi.

Tine daunatorii departe de gradina

Furnicile, melcii sau limaxii pot ataca gradina de legume. Ii poti tine insa la distanta daca asezi langa musuroi sau plantele invadate cantitati mici de zat de cafea.

Previne infectarea plantelor cu ciuperci

Cafeaua previne infectarea plantelor cu ciuperci, dar in special radacinile si tulpina acestora. Tot ce trebuie sa faci este sa adaugi un strat de compost cu cafea sau, din cand in cand, sa presari zat de cafea la baza plantelor. Sursa gradina.acasa

Ingrasamintele cu azot

Ingrasaminte chimice cu azot sub forma nitrica

Azotatul de calciu (15,5% azot si 36% calciu): foarte solubil in apa; se topeste in contact cu aerul; se aplica in perioada de consum crescut al plantelor pe soluri cu infiltratie scazuta a apei si pe soluri poroase.

Azotatul de sodiu (16,4% azot si 27% sodiu): foarte solubil in apa; se topeste in contact cu aerul; se aplicain perioada de consum crescut al plantelor pe soluri cu infiltratie scazuta a apei si pe soluri poroase.

Azotatul de potasiu (13,7% azot si 46,5% potasiu): foarte solubil in apa; nu se topeste in contact cu aerul; se aplica in perioada de consum crescut al plantelor pe soluri cu infiltratie scazuta a apei si pe soluri poroase.

Ingrasaminte chimice cu azot sub forma amoniacala

Amoniacul (82% azot): se aplica direct in sol sau prin apa de irigatii impreuna cu stabilizatori acizi deoarece astfel se pierde in aer prin volatilizare pana la 60%.

Sulfatul de amoniu (21% azot si 23% sulf): se aplica in sol si in special la culturile irigate; este solubil in apa si nu se topeste in contact cu aerul. In sol este partial absorbit de plante

Ingrasaminte chimice cu azot nitric si amoniacal

Azotatul de amoniu (34,5% azot): prezinta riscul de explozie la temperaturi inalte; este hidroscopic; are reactie acida: se recomanda sa se aplice pe soluri neutre.

Nitrocalcarul (27% azot): nu este hidroscopic; nu prezinta riscul de aprindere; este indicat pentru toate plantele si in special pe solurile acide.

Ingrasaminte chimice cu azot amidic (organic)

Ureea (46% azot):este cel mai concentrat ingrasamant cu azot; se pierde o mare cantitate de amoniac cand se aplica pe sol. Cel mai indicat este aplicarea in sol unde este consumat de plante, se pastreaza in particolele coloidale ale solul, sau sunt supuse procesului de nitrificare de catre bacterile din sol. Astfel nu au loc pierderi prin levigare.

Ingrasaminte cu azot sub forma organica (organominerale)

L-200 (20% azot si 24% lignina):amelioreaza solurile sarace in humus; persista mai mult in sol si astfel faciliteaza asimilarea mai buna a azotului de catre plante decat azotatul de amoniu sau ureea.

L-300 (30% azot si 13,6% lignina) ): amelioreaza solurile sarace in humus; persista mai mult in sol si astfel faciliteaza asimilirarea mai buna a azotului de catre plante.

Ingrasaminte cu azot organic si mineral

Ureosulfatul de amoniu (33,7% azot)

Azotatul de uree (34,5% azot)

Ureoazotatul de calciu (34,5% azot)

A-320 (32% azot): se aplica in timpul vegetatiei prin aspersiune odata cu apa de irigat. Are avantajul ca poate fi aplicat fractionat in 2.3 reprize.

Aplicarea ingrasamintelor cu azot

Dozele de azot se corelează cu nivelu de productie cel mai avantajos economic. Necesarul de azot pentru recolta scontata se stabileste conform tabelelor specifice fiecarei culturi: in functie de indicele de azot al parcelei respective.

Azotul disponibilizat de sol variaza intre 20-50 kg/ha. Pentru a nu se pierde azotul disponibilizat de sol se reduce la minim perioada cand solul este necultivat. In rotatie trebuie inclusa si o cultura de toamnă. Pe culturi perene azotul disponibilizat de sol este consumat permanet de plante. Se pot introduce toamna culturi cu crestere rapida(rapita) sau culturi intercalate (ingrasaminte verzi) rezistente la frig si ger. In rotatie cu leguminoase trebuie introduse prasitoarele care sunt mari consumatoare de azot. Se aleg culturi cu periada lunga de vegetatie.

Azotul provenit din precipitatii si irigatii variaza intre 5-10 kg/ha; Azotul provenit de la planta premergatoare variaza in functie de resturile care raman in sol (paie, etc.)

Azotul fixat biologic prin bacteriile fixatoare reprezinta cateva sute de kilograme la hectar. Ingrasamintele biologice sunt: NITRAGIN SOIA- 4 flacoane /ha; AZOTOFERTIL- 10 l/ha (Se aplica cu o cantitate 200-300 l/ha de apala pregatit teren toamna sau primavara, sau pe vegetatie pana cand plantele au 10-15cm); AZOTOPHOS; BIOFERTIL; NEB-26; BIOFERT .

Solul pierde 8-10 kg azot pentru fiecare tona de paie introdusa in sol, 10-15% azot prin aplicareaingrasamintelor la suprafata (azotati) si chiar 50% din intreaga cantitate de azot daca se aplica uree sau amoniac la suprafata solului.

Doza specifica nu trebuie sa depaseasca 170-210 kg/ha azot. Aceasta doza se aplica daca există nivel ridicat de precipitatii, daca culturile au perioade lungi de vegetatie, daca se utilizeaza gunoi nefermentat, sau daca se aplica azot pe terenuri grele, argiloase.

Recomandari:

• Cea mai corectă administrare este incorporarea directa in sol;
• Nu se aplica pe soluri proaspat afanate (desfundate);
• Se aplica mai bine cu masini purtate prin imprastiere la suprafata terenulu;
• Se va regla corect debitul;
• Se va aplica uniform prin jalonare;
• Ingrasamintele nu trebuie sa contina bulgari;
• Nu se vor administra pe ceata, burnita sau ploaie;
• Se vor evita fertilizarile cu azot toamna;
• Fertilizarile cu azot primavara sa fie precedate de analize privind rezerva de nitrati din sol;
• Adoptati maximul de prudenta pe soluri care prezinta fenomen de scurgere de suprafata;
• Se recomanda extinderea cu precautie a ingrasamintelor foliare. Ele se folosesc ca o completare deoarece utilizarea lor exclusiva degradeaza si saracesc solul;
• Folositi ingrasaminte chimice dizolvate in apa de irigat prin picurare. Permite o mai buna utilizare a cantitatilor minime de ingrasaminte;
• Pe solurile acide utilizati nitrocalcar iar pe soluri alcaline utilizati sulfatul de amoniu;
• Ingrasamintele care contin clor nu se vor da la tutun, tomate sau cartofi dar in schimb merg la sfecla si radacinoase;
• Ingrasamintele chimice se aplica ca fertilizare de baza sub aratura (o data cu gunoiul de grajd se aplicasuperfosfat si sarea potasica), inainte de semanat (la pregatirea terenului) sau odata cu semanatul;
• Azotul nu se aplica ca ingrasamant de baza decat in zonele cu ierni usoare. De regula se administreaza o data cu semanatul;
• Ingrasamintele chimice in perioada de vegetatie ar trebui inlocuite cu ingrasasminte naturale lichide sau pastoase;

Epoca de aplicare

LA CULTURILE DE TOAMNA: se aplica doar un sfert din cantitatea totala de azot sub forma amoniacala sau amidica (uree, sulfat de amoniu) iar restul de trei parti de azot se aplica primavara.

LA CULTURILE DE PRIMAVARA: se aplica o treime din azot la lucrarea de pregatit teren sau semanat iar restul pe vegetatie in perioada de consum maxim al plantelor.

LA CULTURILE PERENE: la pomi şi vie nu se dau ingrasaminte cu azot iarna pentruca se pierd. Azotul se da in perioada de inflorit si de crestere a fructelor; la furajele perene azotul se aplica primavara cand incep sa creasca si dupa fiecare coasa.

Sursa gazetadeagricultura

Cum transformi o sticla de plastic intr-o sursa de legat legume!!

Recycle plastic bottles of all kinds, turning them into convenient universal handy ropes.

Posted by Plastic Bottle Cutter on 25 Februarie 2016

Marian Munteanu Piata Universitatii Pas cu Pas

Cum puteti obtine seminte de rosii din propria gradina. Sfaturile unui legumicultor cu peste 30 de ani de experienta

Un legumicultor din judetul Neamt a reusit sa stranga, in mai bine de 30 de ani de activitate, peste 200 de soiuri vechi de legume, pe care le multiplica in gradina sa de circa 800 de mp. Ceea ce parea la inceput o simpla pasiune, izvorata si din dorinta de a pastra soiurile pe cale de disparitie, s-a transformat in prezent intr-o adevarata munca de multiplicare a semintelor, data fiind cererea tot mai mare a tomatelor de altadata, pline de gust.

„Am in arhiva peste 200 de soiuri romanesti, dar si straine de legume, preponderent de rosii. Merg deseori la schimburi de seminte in Grecia, precum si in Franta, cu ajutorul asociatiei Ecoruralis. Nu am studii in agricultura, sunt de meserie lacatus-mecanic, tot ce am invat am invatat singur. Cand am vazut ca soiurile vechi incep sa dispara de pe piata, am zos ca e pacat. Am inceput sa multiplic pentru mine, insa cand am vazut ca exista cerere, interes, am zis sa ii ajut si pe altii. Astfel, pot spune ca ma ocup de legume de 35 de ani. Nu mi-am propus decat sa pastrez soiurile care erau odata, cu gust deosebit”, povesteste, pentru StiriAgricole.ro, legumicultorul Vali Cucu, care detine in prezent 50 de soiuri de rosii.

Prima etapa in obtinerea semintelor de rosii este cea in care recoltam cele mai sanatoase si mari fructe din gradina. Orice urma de pata care poate indica un posibil atac face ca respectivul fruct sa fie dat deoparte. „In momentul in care recoletez, culeg cele mai mari si sanatose fructe. Le pastrez apoi in ladite circa o saptamana pana cand incep sa se inmoaie. Curat partea tare din interior, apoi fructul il pun intr-o separator, semintele de-o parte, sucul pe de alta parte”, explica Vali Cucu.

 Vali Cucu FOTO Arhiva personala

Urmatoarea operatiune presupune o „spalare” a semintelor intr-un vas de apa, actiune care se poate repeta si de 8-10 ori pentru a indeparta „gelatina” de pe samanta. „Folosesc mai multe site in functie de soiul de rosii. Dupa spalare pun putin bicarbonat de sodiu in ultima apa pentru a ajuta semintele sa nu se lipeasca intre ele. Dupa ce am terminat cu spalarea, semintele sunt puse la soare puternic pentru a le usca. Eu nu recoltez decat in perioadele cu soare”, povesteste legumicultorul.

Ulterior, dupa ce s-au uscat, semintele sunt stropite cu Bionat, un ingrasamant natural, care le va ajuta la germinare. „O ultima etapa presupune pulverizarea semintelor cu o substanta care contine Bionat 5%. Se dilueaza acest ingrasamant cam o parte la patru parti de apa. Culoarea maronie a semintelor o capata de la Bionat. Mentionez acest lucru pentru ca multi ma intreaba. Apoi, punem din nou semintele la uscat. Ultima data le dam cu pudra de talc pentru ca semintele sa nu se lipeasca intre ele”, afirma Vali Cucu.

Dupa aceste operatiuni, semintele sunt pastrate in niste pungulite „cu fermoar”, pentru a evita ca umiditatea sa ajunga la ele. „Inainte de a le semana, cu o saptamana, eu recomand sa fie puse la frigider, la 2-3 grade. Diferenta aceasta de temperatura, de la 2-3 grade, la 10-22 grade, cat este afara in momentul plantarii, le va ajuta sa aiba o incoltire uniforma”, mai spune legumicultorul.

Micro Chery FOTO Arhiva personala Vali Cucu

In ceea ce priveste ingrasamintele si stropirile, Vali Cucu afirma ca foloseste doar substante naturale. „De ani de zile nu mai folosesc nici un fel de ingrasamint chimic, numai gunoi de grajd inainte de arat si must de balegar pentru udat din momentul in care apare prima floare. Singurul tratament pe care il aplic este stropitul contra manei, cu fungicide care se gasesc in comert si asta pentru ca le cultiv in aer liber, nu in solar. Asta recomand si celor care vor sa se apuce de gradinarit”, mai afirma Vali Cucu.

Legumicultorul realizeaza intre 30 si 200 de pliculete de seminte din fiecare soi. Fiecare pliculet contine 150 de seminte, acesta fiind insotit si de o scurta descriere a soiului (dupa cate zile fructifica, germinatie, numar seminte, valabilitate).

„Am persoane care cultiva rosii pentru comercializare dar uneori mai apeleaza la mine pentru a-si pune, asa, intr-un colt de solar sau de gradina, cate 40-50 de fire de rosii din soiuri vechi, gustoase”, mai spune Vali Cucu.

Pe langa tomate, legumicultorul Vali Cucu mai cultiva in gradina sa soiuri vechi de ardei grasi, iuti, castraveti, dovleac si vinete.

Sursa stiriagricole